MnuJU:-1'tlJJ~ )l)Hl~llilf

Futurismul este un curent de avangarda in arta primei jumatati a secolului al

XX-lea.

• Pe 20 februarie 1909 ziarul francez Le Figaro publica in paginile sale un

manifest artistic suprinzator pentru acea epoca, Manifestul Futurist, care avea
sa devina textul de baza pentru definirea unui nou curent artistic . Opera
scriitorului si artistului Filippo Tommaso Marinelli , care incepuse sa fie
cunoscut in Italia pentru stilul si ideile sale avangardiste, manifestul anunta
aparitia in forta a unui nou stil artistic.

Faptul ca admiratia pentru marile secole de inflorire artistica, renascentista,

manierista, baroca, neoclasica fixase arta italiana intr-o adevarata anchiloza,
lipsita de o perspectiva de innoire, a dus la o reactie violenta, menita sa scoata
spiritele din amorteala. Asa se explica numarul mare de manifeste,
locvacitatea si violent de limbaj .
 2~TRASATURI
• Trasaturi: negare, accent pe mecanic, intluentatii de filozofie lui Nietzsche.

Revolta futurista impotriva tuturor trad(iilor culturale merge miina in miina

cu glorificarea "frumuse\ii vitezei", cultul ma~inilor ~i al societatii
contemporane. Metropolele europene, care se dezvolta intr-un ritm alert la
inceputul secolului al XX-lea, J?Ulsiind de vuietul asurzitor al traficului
rutier in care primele automob1le i~i croiesc drum prin multimea de pietoni,
bicicli~ti ~i trasuri, expresie a dorin\ei de mobilitate a omului - iata cadrul
in care a luat na~tere futurismul (din limba italiana: ilfuturo = viitorul).

1
• ;ah~:a~~t~~~~i~!:~:ars~~:: :~tr:~~:a~~~~t t1IT:!i~I::·~a~:!~...
futurismul cerea o innoire totala a artei . Asta in teorie pentru ca, in
practica, protagonistii curentului n-au facut o adevarata revolutie si
noutatile aduse de ei nu echivalau nici pe departe cu marile revolutii
artistice care se produsesera in Franta.
•in manifestul siiu, Marinetti indeamnii la respingerea artei traditionale ~i la
lichidarea muzeelor ~i bibliotecilor, glorificiind curajul, revolta ~i riizboiul,
preamiire~te viteza, ciintii "mul\imile excitate de muncii", precum ~i realiziirile
tehnice ale erei industriale. De~i manifestul este publicat la Paris - eel mai
important centru al avangardei timpului - el este destinat cu preciidere mediilor
intelectuale italiene. in acelal~i timp, pe zidurile ora~ului Milano apar afi~ cu
lii\imea de trei metri ~i iniil\imea de un metru, din care sare in ochi cuviintul
,,FUTURISMO", scris cu ro~u aprins.

intre anii 1909-1916, apar peste cincizeci de manifeste care se referii la sfere
atiit de variate precum politicii,,dans, muzicii, film, sculpturii, picturii s-au
chiar buciitiirie.in anul 1922, Benito Mussolini instituie dictatura fascistii.
 in ciuda angajamentului nationalist al lui Marinelli ~i al ciitorva tineri reprezentan\i ai
mi~carii, noul regim ii ataca pe futuri~ti, acuziindu-i de depravarea
tineretului. Marinelli a vizitat Romania la invita\ia avangardei literare romane~i, care
vedea in el pe unul din patriarhii sai; el s-a declarat impresionat de incendiul provocat
de explozia unei sonde de la Moreni

Ecourile futurismului in presa ~i literatura romana, deloc neglijabile, au fiicut obiectul

unor studii minu\ioase4
. Alaturi de reac\ii nete de respingere, receptarea futurismului in .Romania inregistreaza ~i
considera\ii critice care i~i propun, cu buna credin\a, sa separe
ceea ce putea conveni situa\iei romane~ti de spiritul demolator al noii mi~cari, suficient de
deconcertant pentru o cultura convertita de pu\ina vreme la valorile culturale vest-
europene.
Manifestul apare la scurt limp ~i in ,.Tara noastra" de la Sibiu, ,.Biblioteca modema"
de la Bucure~ti, iar o serie de reviste bucure~tene ~i ie~ene - ,.Rampa", ,.Universul
literar",
,.Vieata noua", ,.Versuri ~i proza", ,.Flacara", ,.Via\a romiineasca" - incep sa publice
informa\ii ~i comentarii despre futurism. lronia, indignarea ~i perplexitatea altemeaza

simpla curiozitate inso\ita de bunavoin\a de a in\elege sau chiar cu aprobarea impinsa

piina la
entuziasm. De~i precare, nu lipsesc nici informa\iile despre pictori ~i sculptori
• •lnitiatorul mi~carii este poetul Filippo Tomasso Marinetti care, in
1909 publica Manifestul futurist.

• Filippo Tom maso Emilio Marinetti s-a nascut pe 22 decembrie

1876 in Alexandria, Egipt, important ideolog, poet si editor italian,
fondatorul miscarii futuriste la inceputul secolului XX si autor al
Manifestului Futurist, publicat in 1909. Din grupul futurist au mai
facut parte artisti precum Carlo Carra, Giacomo Balla sau Luigi
Russolo.
 •In textul sau amplu, marcat de o stranie cadenta poetica side fascinatia pentru
distrugere si violenta, Marinelli povesteste cum futurismul s-a nascut ca o
reactie la paralizia artei desuete, ca o expresie a masinismului si noului secol, ce
aducea schimbari altadata de neconceput si care va aduce in forta domnia
masinii, idolatrizata de avangardisti.

•Pasionat inca din adolescenta de arta si literatura, dar side politica, a lansat in
1909 manifestul gruparii, al carei principal animator avea sa fie si care i-a adus
notorietate. Isi va continua ascensiunea politica, fondand la inceputul lui 1918
Partidul Politic Futurist, care peste un an se va uni cu fascistii lui Mussolini,
Marinelli devenind astfel oficial unul dintre primii membrii si sustinatori ai
Partidului Fascist Italian. In ciuda unor mici conflicte ideologice, avea sa
ramana un sustinator entuziast al fascismului italian, iar futurismul avea sa
influenteze ideologia fascista.
 •Nu mai era nevoie de arta care adusese faima ltaliei, venise momentul ca totul sa fie
distrus, ca toate operele de arta "vechi" sa nu mai existe, sa fie creata o arta noua,
potrivita noilor vremuri. lntr-o ltalie tributara trecutului, muribunda, mizera, hranindu-
se din gloria trecutului, tinerii artisti se simt sufocati si striviti, simt nevoia sa provoace
o revolutie cu accente anarhiste, sa distruga, sa schimbe, sa zdrobeasca, fiind fascinati
de forta masinii, a mecanismelor si motoarelor.

In 1938, cand nazistii au organizat expozitia de "arta degenerata", in care au inclus si

creatii ale futuristilor, Marinetti I-a convins pe Mussolini sa interzica prezentarea
expozitiei in Italia. Talentat scriitor, Marinetti a publicat numeroase articole si cateva
volume, in italiana si franceza, precum Le Roi Bombance (1905) si Mafarka ii futurista
(1910).

Marinetti a murit pe 2 decembrie 1944 la Bellagia, Italia.

tar pentru ca totul sa fie cat mai clar, autorul sintetiza in zece puncte si ideile esentiale
ale Futurismului, un decalog masinist, anarhic si dur, in care se punea accentul pe
distrugerea trecutului, exacerbarea violentei si agresivitatii in arta,dornnia vitezei si

masinii, frumusetea altui ritrn de a gandi, crea si simti

 I. Vrem sa cantam iubirea pentru primejdie, obisnuita energiei si indrazneala.

2. Elementele esentiale ale poeziei noastre vor fi curajul, indrazneala si revolta.

3. Literatura de pana acum a pus accentuJ pe nemiscarea ganditoare, extaz si somn, noi vrem
sa punem in evidenta miscarea agresiva, insomnia cuprinsa de febra, pasuJ masurilor, saltul
periculos, palma si lovitura de pumn.

4. Noi declaram ca splendoarea lumii s-a imbogatit cu o noua frumusete : frumusetea titezei.
Un automobil de cu.ne cu frumosul sau motor, impodobit cu tuburi groase ca niste serpi cu
incarcatura exploziva, un automobil care se napusteste, care are aerul ca alearga, este mult
mai frumos decat Vittoria de la Samotrace.

S. Vrem sa cantam omul care tine volanul a caruj tija ideala traveneaza pamantuJ, lansata ea
insasi pe circuitul orbitei sale.
6. Poetul trebule sa se consume cu straluclre, caldura al talent pentru a create fervoarea entuzlasta a elemen1telor
prlmordlale.

7. Frumusetea exlsta doar In lupta. Nu exlsta nlcl o capodopera care sa nu alba un caracter agreslv. PoezJa
trebule sa fie un atac violent lmpotrlva fortelor necunoscutulul, pentru a le obllga sa se lncHne In fata omulul.

8. Suntam ultlma culme a secolelor I Ce rost are sa prlvim In urma cand trebule sa dnchldem portHt mlsterloa1e
ale lmposlbllulul ? Tlmpul sl Spatlul au murit ierl. Noi deja traim In absolut, pentru ca am creat deja vlteza eterna
sl omnlprezenta.

9. Vrem sa glortflcam razbolul - alngurul leac al lumH - mllltarlsmul, patrlotlamul, gesturtle dlatructlve ale•
anarhlstllor, Idelle frumoase care ucld sl dlspretul pentru femele.Vrem sa demolam muzeele sl blblloteclle, sa
luptam lmpotrtva moralltatll, femlnlsmulul si lmpotriva tuturor lasltatllor oportunlate al utllltarlate.

10. Vrem sa cantam multlmlle agitate de munca, placert ai revolta ; freamatul multicolor si polifonlc al revolutillor
In capltalele moderne ; vlbratla noctuma a arnnalelor sl atellerele din spatele lunilor violent electrice ; caile
ferate care devora serpili lnvalulti In fum ; fabrtclle atarnate de nori prtn flrul fumulul lor ; podurtle care sar ,c a
nlate glmnastl deaaupra coturilor dlabollce ale raurllor lnaorite ; vasele cu aburl care adulmeca ortzontul ;
locomotlvele care pufale pe sine, ca nlate cal urtaal din otel, cu lungl tuburt In loc de haturt, 11 alunecarea In zbor
a aeroplanelor ale caror motoare au sunetul unul steag ce flutura al aplauzele mu'l tlmllor entuzlaste.
 •Mi~carea futurista se va extinde ~i in artele plastice, in cinematografie,
in moda chiar. in anul 1910 rusul Wassily Kandinsky picteaza prima
acuarela abstracta, in care i~i propune sa nu se mai inspire in nici un fel
din realitatea inconjuratoare, ci sa puna in prim-plan rigoarea
intelectuala, regula geometrica. 1se vor alatura olandezii Piet Mondrian ,
Theo Van Doesburg (atat poet, cat ~i arhitect ~i critic de arta).

•Alfi reprezentanfi ai futurismului in literaturii au fost Ardengo Soffici (in

acel3$i timp ~i pictor), Fortunato Depero ~i Gian Pietro Luciani. in 1913,
Giovanni Papini se situeazii pe pozifii futuriste in revista ,,Lacerba", de
exemplu cu articolul ,,Caldo bagno di sangue" (,,Baie caldii de sange"), apoi,
viizand ororile riizboiului, se retrage.
 •In picturii, futurismul este reprezentat de ciitre Umberto Boccioni, Gino Severini,
Giacomo Balla, Carlo Carra ~i Luigi Russolo, care publicii pe 8 martie 1910
,,Manifestul picturii futuriste", mai tarziu (1915), ,,Manifestul construirii futuriste a
universului". Futurismul devine, a~dar, o rni~are interdisciplinarii care intervine in
toate sferele creapei artistice. Pictura celor cinci arti~ti italieni futuri~i este adaptatii
timpului in care triiiesc, constituindu-se in avangardii artisticii, corespunzand
avangardei tehnologice.

•Lucriiri reprezentative in picturii: Umberto Boccioni "Dinamismul unui ciclist",

(1913); Gino Severini ,,Dansul ursului la Moulin Rouge" (1913) sau "Tren
blindat in acfiune" (1915); Giacomo Balla ,,Lampii cu arc" (1910-1911); Carlo
Carra ,,Ie~irea de la teatru" (1910-1911); Luigi Russolo ,,Dinamismul
automobilului" (1912-1913).
 Dinamismul unui catel in /esa
Giacomo Balla, 1912
Albright-Knox Art Gallery, Buffalo, New York
sursa
 Autoportret
Umberto Boccioni
sursa
lnmormantarea anarhistului Galli
Carlo Carra

sursa
 L'estate
Gino Severini, 1951
sursa
 CONCLUZII
In locul frumusetii clasice, Marinetti este fascinat de frumusetea
masinii, de aeroplane si trenuri, de goana autovehiculelor. Sunt
preferate praful si mizeria din fabrici, metalul, miscarea
automatizata. Iar gruparea, prin vocea Jui Marinetii, anunta
intreaga lume : "lata ca in Italia lansam acest manifest de o
violenta incendiara si ruinatoare, prin care astazi fondam
Futurismul, pentru ca vrem sa salvam Italia de cangrena sa de
profesori, arheologi, ghizi turistici si anticari. Italia a fost
pentru prea multa vreme o piata pentru arta de mana a doua.
Vrem sa scapam de nenumaratele muzee care o acopera cu
nenumarate cimitire".
Specific futurismului este, de asemenea, conceptul de chimism liric, ce
desemneaza amestecarea intr-un creuzet personal a elementelor apartinand sferei
realului ~i a celor artificiale, complementare naturii. Definit drept ,,distilarea in
imagini contrastante, dinamice, stralucitoare, crescatoare a unei retele de emotii
multiple in spirit, de cromatisme, muzicalitati, discordante, nostalgii ( ... ) ",
chimismul liric relevii nucleul ideatic al arti~tilor futuri~ti. Astfel, cuvintele,
formele, culorile, sunetele, considerate elemente vii, pot fi combinate liber
potrivit unei vointe creatoare ~i actioniind asupra spiritului prin intermediul unor
reac\ii putemice. Acest fenomen tradeaza o noua viziune asupra actului de
contemplare premergiitor procesului de creatie : ,,Actul contemplarii ~i obiectul
contemplat se inscriu intr-o situatie complexa; a contempla ceva inseamnii a-1
influenta ~i a-1 schimba totodata."
 BIBLIOGRAFIE
1. Ardengo Soffici , op. cit., p. 366- 369
2. Mica encinclopedie de aria universala", Vasile Florea si Gheorghe Szekely, Editura
"Litera International", 2005,
3. Universul literar, 31 , nr. 13, 30 martie 1914 ,
4. Udo Kultermann , lstoria istoriei artei, Editura Meridiane, Bucure~ti , 1977, p. 239.
s. htto·mstoria·artei blogspot ro/ .
6. hllp://ro.wikipedia .orgl
7. hllp:l/www.artline.ro/
8. hllp:l/www.istoria-artei.ro/
9. hllp:l/www.digibuc.ro/
10. http://www.observatorcultural.ro/Futurism-si-interculturalitate
11 . Laur, Futurismul : F.T. Marinelli , in _Rampa", 26 aug. 1912. Tot aici , ~i o defini\ie a
_omului futurist" :_Pe to\i aceia ce can ta sangele, moartea in lupta, razboiul , curajul
~i - mai ~tiu ~i eu - poate salturile mortale ~i bataile pe maidane , pe to\i ace~tia
F.T. Marinelli , inflacaratul italian care a pus bazele acestei ~coale, luandu-~i
atitudine de neinvins cavaler medieval, i-a botezat futuri~ti - oameni ai vi~orului -,
iar el, ingamfat, s-a proclamat ~eful lor".