Compoziţia mineralogică a rocilor metamorfice.

Condiţii de formarea a rocilor metamorfice.

Page 1
Roci metamorfice Sunt un grup de roci care s-au format prin prezența
altor materiale în interiorul Pământului, toate printr-un proces numit
metamorfism. Transformarea sa a fost rezultatul unei serii de ajustări
mineralogice și structurale care au transformat roca inițială într-o rocă
metamorfică. Datorită originii lor, poate exista o clasificare între rocile
magmatice și metamorfice, de unde s-au născut. Studiul acestor roci
oferă informații valoroase despre toate procesele geologice care au loc
pe Pământ și despre modul în care acestea se pot schimba în timp.

Page 2
Mineralele rocilor metamorfice, spre deosebire de cele ale
rocilor eruptive, cristalizeaza în marea majoritate a cazurilor în
mediu solid. Cu toate acestea, ele ating echilibre fizico-chimice
dand parageneze stabile pe spatii întinse. Mineralele
metamorfice se formeaza prin cresterea temperaturii, pe când
cele eruptive se formeaza prin scaderea temperaturii. Reacțiile
chimice de formare au loc în prezența fluidelor metamorfice
(apa, CO2) și constau în recristalizări, care presupun
neschimbată compoziția chimică inițiala. Desigur, apar și
minerale de neoformație pe seama mineralelor primare dupa
cum se și mentin cu caracter relict unele minerale.

Conditiile termodinamice și mediul în care cristalizeaza

mineralele metamorfice fac ca acestea sa aibă accentuate unele
caractere cristalografice, iar altele sa lipseasca. La mineralele
micacee și la altele din grupa cloritelor, clivajul este bine
exprimat, lamelele având marginile, de obicei, sinuoase.
Amfibolii și mai ales hornblenda prezinta clivaj prismatic, fețele
terminale lipsesc sau sunt fasciculizate, iar la carbonati clivajul
este bine exprimat dupa romboedru.

Page 3
Ca si in cazul rocilor magmatice, in compozitia rocilor
metamorfice predomina mineralele din grupa
silicatilor. In zonele mai adanci ale metamorfismului
regional (mezozona si catazona), cele mai importante
minerale sunt: cuartul, feldspatii (ortoclazi si
plagioclazi), muscovitul, piroxenii, amfibolii, biotitul.

Unele dintre mineralele componente ale rocilor

metamorfice iau nastere in urma proceselor de
alterare, sub influenta umiditatii in zonele de la
suprafata scoartei (epizona). Dintre acestea amintim:
cloritul, sericitul, talcul, serpentinul etc.

Ca rezultat al metamorfismului de contact se formeaza

o serie de minerale cum sunt: wolastonitul, vezuvianul,
epidotul, granatii, topazul, fluorina, apatitul etc.

Minerale caracteristice numai rocilor metamorfice care

se formeaza sub actiunea combinata a factorilor
metamorfici sunt: andaluzitul, silimanitul, distenul,
staurolitul, cordieritul, grafitul etc.

Dintre oxizi, cei mai frecventi, in rocile metamorfice

sunt: cuartul, rutilul, magnetitul, hematitul, ilmenitul
etc., iar dintre sulfuri apar: pirita, pirotina, galena,
blenda, calcopirita.

Page 4
Structura si textura rocilor
metamorfice

Rocile metamorfice luând naștere prin

diferite tipuri de metamorfism au
structuri ce se grupeaza în trei
categorii:
cataclastice,
metasomatice si cristaloblastice.

Page 5
a) Structurile cataclastice rezultă prin asocierea
fragmentelor formate din zdrobirea și măcinarea
rocilor supuse metamorfismului cataclastic.

Se deosebesc: structura cataclastică echigranulară

(homeoclastică) cu fragmente de aceeași marime;
structura cataclastică inechigranulară
(heteroclastică), cu fragmente de marimi diferite;
structura porfiroclastică, cu fragmente mai mari
care stau prinse într-un agregat mărunt
homeoclastic sau heteroclastic

b) Structurile metasomatice sunt caracteristice

rocilor ce iau naștere prin metamorfism
metasomatic și se caracterizează prin faptul că
mineralele vechi sunt prinse în masa celor noi, sub
forma de aglomerări neregulate.

Page 6
c) Structurile cristaloblastice se caracterizeaza prin
predominarea mineralelor xenomorfe, datorita faptului ca
recristalizarea se face in mediu solid si nu este posibila
dezvoltarea libera a mineralelor. Dupa dimensiunile
relative ale componentelor si relatiile dintre minerale se
disting urmatoarele structuri:

- granoblastica, caracterizata prin minerale recristalizate,

granulare, dezvoltate izometric (cuartite, marmure,
gnaise);

- lepidoblastica, in care predomina mineralele lamelare,

foioase sau solzoase (sisturi micacee, filite);

- nematoblastica (fibroasa), in care predomina mineralele

fibroase sau prismatice (amfibolite, sisturi tremolitice,
sisturi actinotice);

-porfiroblastica (oculara), in care cristalele mai dezvoltate

sunt prinse intr-o masa marunt-granulara, lepidoblastica
sau nematoblastica;
-- poikiblastica, caracterizata printr-un tesut larg-granular,
de fenolite ciuruite de incluziuni idiomorfe (incluziuni de
cuart cu feldspat in fenoblaste de granat).

Page 7
Textura rocilor metamorfice este in general orientata,
datorita conditiilor mecanice in care are loc formarea
sisturilor cristaline. Cele mai obisnuite texturi sunt:
sistoasa, rubanata si neorientata.

a)Textura sistoasa se caracterizeaza prin faptul ca

mineralele componente sunt dispuse paralel cu planul de
sistuozitate. Cand suprafetele de sistuozitate nu sunt
paralele ci ondulate, textura este sistoasa ondulata
(sinuoasa).

Sistuozitatea este un caracter principal al rocilor

metamorfice rezultat prin orientarea mineralelor din masa
rocii, sub influenta presiunii si a altor factori, paralel cu un
plan numit plan de sistuozitate. Textura sistoasa se
intalneste la gnaise, micasisturi, filite si amfibolite.

b) Textura rubanata se caracterizeaza prin aranjarea

mineralelor din masa rocii sub forma de benzi divers
colorate, dispuse alternativ (amfibolite rubanate sau
gnaise rubanate).

c) Textura neorientata este caracterizeaza printr-o

distributie neordonata a mineralelor in masa rocii
(cuartite, corneene de contact).

Page 8