Afaceri in mediu instabil

2010 – 2011
Modul 1

Prof. dr. Daniela Hincu

d_hincu@yahoo.com

AIMI 2010 - 2011 1

 Cuprins:

- Introducere – concepte, relevanta subiectului

- Analiza mediului
- Simptome ale instabilitatii
- Metode de analiza
- Evaluari ale competitivitatii macro – Romania 2010
- Teme de discutie

AIMI 2010 - 2011 2

Concepte ….. Corelatii
Instabilitate

Vulnerabilitate

Dezechilibre

AIMI 2010 - 2011 3

Mediu ambiant

Ansamblul condiţiilor de natură eterogenă care

exercită influenţă asupra modului în care o
companie/întreprindere îşi realizează obiectivele
proprii.
Acesta mai poate fi definit ca o reţea de variabile
exogene, cărora întreprinderea le opune propriile
sale variabile endogene (resurse materiale, umane
şi financiare).

AIMI 2010 - 2011 4

 Mediu ambiant
- stabil apare ca o excepţie, este doar un moment de scurtă durată şi se
manifestă la intervale de timp foarte mari. Nu este un tip de mediu
caracteristic, iar în ultimele decenii s-a întâlnit foarte rar;
- schimbător (instabil) reprezintă permanente modificări şi obligă
organizaţia/întreprinderea să aibă o viziune prospectivă. Este un tip de
mediu obişnuit cu care se confruntă actorii economici în etapa actuală;
- turbulent este definit de schimbări foarte accentuate, frecvente, bruşte, în
direcţii imprevizibile, adesea transformatoare, ceea ce supune întreprinderea
unor presiuni deosebite, punându-i probleme dificile de adaptare, în genere
greu de anticipat. Acest tip de mediu este specific, mai ales, ramurilor de
vârf, ceea ce înseamnă că nu are un caracter dominant.

AIMI 2010 - 2011 5

 Analiza mediului
permite managerilor să identifice oportunităţile şi ameninţările; odată ce aceasta a fost
încheiată, managerii trebuie să se concentreze asupra a ceea ce vor să facă organizaţia lor. În
identificarea punctelor forte şi slabe ale unei organizaţii sunt luaţi în calcul o serie de factori, a
căror analizare permite managerilor să decidă care strategii pot fi implementate pe baza
resurselor pe care organizaţia le are la dispoziţie sau le poate obţine. Unul dintre instrumentele
folosite de manageri pentru a identifica punctele forte şi slabe ale organizaţiei îl reprezintă
analiza resurselor interne.
Analiza resurselor interne permite identificarea avantajelor şi dezavantajelor competiţionale ale
organizaţiei, a punctelor forte şi slabe în raport cu principalii concurenţi.

4 concepte sunt importante pentru managerii care doresc să ia decizii strategice bune:
Acordul apare atunci când forţele interne sunt potrivite cu ocaziile identificate în analizarea mediului extern.
Existenţa acestei potriviri sprijină o strategie care să profite de aceste ocazii.
Constrângerile există atunci când ocaziile existente în mediu nu se potrivesc cu punctele forte ale organizaţiei,
iar pentru a profita de aceste ocazii, organizaţia are nevoie de resurse suplimentare.
Vulnerabilităţile apar atunci când condiţiile de mediu reprezintă o ameninţare la adresa punctelor forte ale
firmei. Deşi organizaţia are un comportament potrivit, punctele sale forte îi pot fi ameninţate de evenimente
din afara firmei.
Problemele apar atunci când punctele slabe ale unei organizaţii coincid cu o ameninţare din mediul extern.
Această problemă poate fi suficient de mare pentru a pune în pericol existenţa organizaţiei, sau poate afecta
strategiile existente până în momentul în care este rezolvată.

AIMI 2010 - 2011 6

 „Teza societăţii de risc”
Principalele schimbări din societate care trezesc îngrijorare sunt legate de:
-         securitate şi siguranţă, inclusiv siguranţa economică;
-         mediu, inclusiv locul de muncă;
-         gen/egalitate;
-         calitatea serviciilor/calitatea raportată la preţ;
-         responsabilitatea instituţională;
-         evoluţia factorilor de putere.
Aşa-numita „teză a societăţii de risc” identifică modele noi de anxietate politică şi publică. Acest conflict este
determinat de asocierea următorilor factori:
-         continua schimbare şi nesiguranţă a societăţii;
-         ritmul alert al inovaţiilor industriale şi tehnologice;
-         presiunea timpului şi a costurilor, care nu permite o evaluare ştiinţifică adecvată a riscurilor în raport cu
beneficiile inovaţiilor;
-         tendinţa către o mai mare individualitate şi către o opinie publică autoritară.
Combinaţia acestor factori amplifică o serie de situaţii de risc [1].

[1] Regester, M., Larkin, J., - Managementul crizelor şi al situaţiilor de risc, Editura comunicare.ro, 2003

AIMI 2010 - 2011 7

 Tema de discutie – zona de vulnerabilitate - criza

sursa: Modeling of Socio-cognitive Vulnerability of Human Organizations - TOGA Meta-theory

Approach, Adam Maria Gadomski; Workshop on Complex Network and Infrastructure Protection,
CNIP 2006, 28- 29 March 2006, Rome, Italy; http://erg4146.casaccia.enea.it

AIMI 2010 - 2011 8

 SURSE DE INSTABILITATE

„SURSE DE INSTABILITATE”, autori: As. Cc. Mihai-Ştefan Dinu (şef colectiv), Dr. Grigore Alexandrescu
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE CENTRUL DE STUDII STRATEGICE DE APĂRARE ŞI
SECURITATE
AIMI 2010 - 2011 9
 2009 aprilie - Presedintele Bancii Mondiale: Europa de Est
este cea mai expusa regiune in fata crizei

Economiile Europei Centrale si de Est sunt cele mai vulnerabile fata de actuala recesiune globala, cea mai
severa de la cel de-al doilea razboi mondial incoace, a declarat presedintele Bancii Mondiale, Robert
Zoellick, citat de Bloomberg.
In cadrul raportului Perspective Economice Globale al bancii se estimeaza ca rata de crestere in tarile
aflate in curs de dezvoltare va scadea pana la 2,1%, de la 5,8% anul trecut. "Tarile aflate in curs de
dezvoltare sunt lovite de socuri succesive in conditiile in care economiile puternic industrializate se
afla in declin, iar bancile si-au restrictionat operatiunile de creditare“.
Blocajul de pe piata creditelor, scaderea drastica a cererii pentru bunurile produse in Europa de Est
si numarul mare de credite acordate in moneda straina sunt elementele care slabesc rezistenta
regiunii in fata crizei.
PIB-ul zonei euro va scadea cu 2,7% in acest an, comparativ cu un declin de 0,6% proiectat in cadrul
raportului anterior.
Pe masura ce declinul economic se adanceste, lumea se afla in fata unei posibile "crize a somajului" care va
afecta cel mai puternic tarile aflate in curs de dezvoltare, a declarat Zoellick. Desi somajul, prescrierile
de ipoteci si prabusirea valorii activelor reprezinta "probleme reale" in lumea tarilor dezvoltate,
Zoellick spune ca tarile mai sarace "sunt mult mai putin protejate, ducand lipsa de economii, asigurari,
ajutor de somaj si adesea alimente".
Fluxurile de capital catre tarile aflate in curs de dezvoltare s-au redus in acest an pana la aproximativ o
treime din varful de 1.200 de miliarde de dolari atins in 2007, a declarat Zoellick. Criza de finantare,
declinul preturilor marfurilor si scaderea cererii ar putea duce la o "criza sociala si umana"

AIMI 2010 - 2011 10

 PIB-ul Romaniei ar putea reveni pe crestere in 2011,
potrivit estimarilor Economist Intelligence Unit (EIU)
– sept. 2010
economiile raman vulnerabile la criza. Statele sunt expuse la problemele Greciei, din cauza
legaturilor la nivelul investitiilor, comertului, sistemelor bancare si remitentelor
Europa Centrala si de Est, regiune formata din Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Slovenia, va
inregistra o crestere economica de 1,6% in acest an, dupa o scadere de 2,4% in 2009. Anul
viitor, PIB va creste, probabil, cu 3%.
EIU apreciaza ca Europa de Est a inceput sa-si revina, chiar daca in 2010 va consemna
performante economice mai slabe decat alte regiuni cu economie emergenta.

Exporturile si industria se consolideaza in majoritatea statelor, insa increderea populatiei si

mediului de afaceri ramane fragila, iar pietele valutare si de obligatiuni sunt vulnerabile in
fata riscurilor de raspandire a problemelor din zona euro. In plus, revenirea in unele state, in
special din Balcani si din zona Marii Baltice, este lenta. In aceste conditii, EIU anticipeaza
doar o relansare modesta in regiune in acest an, de 3,1%. In 2011, economia va creste cu
3,6%, ritm totusi slab in comparatie cu cele inregistrate anterior crizei. Conditiile de
creditare vor ramane, in general, restrictive, iar consumul privat va fi limitat de somajul
ridicat. La nivel mondial, EIU estimeaza un avans economic de 4,4% pentru 2010 si de 3,6%
pentru 2011.

AIMI 2010 - 2011 11

 Raport al Bancii Mondiale asupra UE10: Romania se afla printre
'repetente'
repetente
Pentru prima oara, de la debutul crizei financiare mondiale, cele mai noi state membre ale Uniunii Europene - UE10 - si-au
reluat procesul de crestere economica pozitiva, dar valoarea cresterii este inca scazuta.
- cresterea anuala in zona noilor state membre UE (UE10) a crescut de la -2,1% in Trimestrul 4 al anului 2009 la 0,8% in
Trimestrul 1 al 2010, in comparatie cu cresterea de la -1,9% la 0,6% in aceeasi perioada, in statele UE15.
- cresterea inregistrata in zona statelor UE10 este inegala, reflectand diverse niveluri ale dependentei fata de cererea externa, ale
dezechilibrelor initiale, precum si diversi factori specifici fiecarei tari.
Activitatea economica a inregistrat din nou o crestere si in UNGARIA SI CEHIA, Continuand totusi sa se contracte, desi la
niveluri mai moderate, in tari ca LETONIA, BULGARIA, LITUANIA, ROMANIA SI ESTONIA.
Pe  piata muncii, beneficiile aferente cresterii inca nu s-au facut simtite. Rata somajului in tarile ue10 a crescut de la o medie de
6,5% in iunie 2008 la aproximativ 10% in luna mai 2010, numarul somerilor crescand de la 3 milioane la 4,7 milioane. “Criza
a complicat demersul celor aflati in somaj de a se reintoarce la munca”, a declarat KASPAR RICHTER, Economist senior al
bancii mondiale pentru EUROPA SI ASIA CENTRALA, SI Autor principal al raportului citat. “In contextul in care rata
somajului creste, si numarul posturilor vacante scade, competitia pe piata locurilor de munca a crescut in mod semnificativ in
toate tarile zonei UE10.   Cel mai grav afectati de cresterea somajului sunt tinerii si cei cu o pregatire teoretica mai scazuta.”
Motivele de preocupare privitoare la datoria suverana in tarile selectate in zona Euro au diminuat apetitul pentru risc manifestat
pe pietele financiare europene.  In zona UE10, aceasta stare de fapt a declansat o incetinire a injectiilor de capital, un declin
al preturilor actiunilor cotate la burse, precum si o crestere a spread-urilor aferente instrumentelor derivate pentru transferul
riscurilor de credit (credit default swap) pentru guverne si bancile-mama, si o depreciere a monedelor nationale fata de
monedele de referinta. Dat fiind echilibrul relativ dintre cresterea impactului scaderii comertului global, pe de o parte, si
reducerea apetitului pentru risc pe pietele financiare, pe de alta parte, zona UE10 se afla acum pe calea unei recuperari
treptate, care se va inregistra in 2010 si 2011. Conform proiectiilor existente, tarile UE10 vor inregistra o crestere de 1,5-1,7%
in anul 2010, si de 3,1-3,6% in anul 2011.  Avantajul cresterii statelor UE10 fata de UE15 ar putea sa creasca de la
aproximativ 0,5% in 2010 la 1,5% in 2011.

SURSA: BANCA MONDIALA, “Impact of the crisis on the corporate sector – evidence from a firm-level survey”, EU10 Regular Economic Report -
Main Report, Working Towards Recovery, April 2010 "Raportul economic periodic UE10" este publicat de trei ori pe an. Prin acest raport,
se monitorizeaza evolutiile macroeconomice si cele inregistrate la nivelul reformelor in tarile UE10, si se furnizeaza analize profunde ale
aspectelor-cheie aferente politicilor publice. 

AIMI 2010 - 2011 12

Doing Business 2010 “Reforming Through Difficult Times”, © 2009 The
International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank
http://www.doingbusiness.org/
Rankings on the ease of doing business

AIMI 2010 - 2011 13

 Europa 2020. Strategia Phoenix
La 3 martie 2010, C.E. a prezentat proiectul unei strategii economice a uniunii pe urmatorii 10 ani, care sa
inlocuiasca actuala agenda Lisabona. El se baza pe un document de lucru prezentat pe 24 noiembrie 2009
dezbaterii publice. Scotand in evidenta vulnerabilitati fundamentale, criza economica globala a impus
ceva nou, adecvat momentului si provocarilor unor noi competitori mondiali in frunte cu China si India,
iar in consecinta, U.E. isi propune un nou obiectiv strategic, o crestere suplimentara a competitivitatii cu 2
% in urmatorul deceniu. Mai in detaliu, proiectul agendei “EUROPA 2020” are in vedere 3 mari formule
de crestere economica in decada urmatoare:
1. Crestere economica inteligenta (consolidarea cunoasterii, inovatie, educatie, societate digitala);
2. Crestere economica durabila (cresterea eficientei in productie si a competitivitatii);
3. Crestere economica inclusiva (participare sporita pe pietele muncii, dobandirea de noi abilitati
profesionale si diminuarea saraciei).

Regasindu-se si in vechea strategie LISABONA, aceste 3 formule de crestere vor avea, de data aceasta,
obiective mai putin ambitionase si, as spune eu, mai realiste, cinci la numar, stabilind praguri minime
cifrice pe care statele ar trebui sa la atinga la orizontul anului 2020:
1. un grad de ocupare a fortei de munca de minimum 75 % in zona de varsta cuprinsa intre 20 si 64 de ani.
2. un nivel de minimum 3% din pib al investitiilor in cercetare si dezvoltare.
3. atingerea tintelor fixate deja de UE in sfera energiei si schimbarilor climatice, regasite sub codul
“”20/20/20”, adica pana in anul 2020 sa se realizeze: reducerea cu 20 % a emisiilor de bioxid de carbon
fata de anul 1990; reducerea consumului de energie cu 20 %; minimum 20 % din energie sa se produca
din surse regenerabile.
4. abandonul scolar timpuriu sa nu depaseasca 10 %, iar minimum 40 % din generatia tanara sa aiba studii
superioare.
5. numarul persoanelor expuse riscului saraciei sa scada cu 20 de milioane.

AIMI 2010 - 2011 14

 Agenda / Strategia de la Lisabona (2000)
obiectivul de a face din economia UE "o economie a cunoaşterii cea mai
competitivă şi mai dinamică din lume, capabilă de o creştere economică
durabilă, însoţită de o ameliorare cantitativă şi calitativă a ocupării forţei
de muncă şi o mai profundă coeziune socială", până în 2010.
patru piloni ai acestei strategii: creştere; inovaţie; ocupare; coeziune socială.
"creşterea economică durabilă" - dimensiunea "protejarea mediului“ (2001
Consiliul European de la Göteborg)
Consiliul European de la Barcelona, în cadrul căruia s-au examinat progresele realizate pe linia
obiectivului Lisabona, s-a convenit că investiţiile pentru cercetarea şi dezvoltarea
tehnologică (CD) din UE trebuie să crească, tinzând să se apropie de 3% din PIB până în
anul 2010, faţă de 1,9% în anul 2000.

Obiective, până în anul 2010: obţinerea unei creşteri economice de 3% pe an; crearea de 20 de
milioane de noi locuri de muncă, prin atingerea unei rate de ocupare totală de 70%;
ocuparea în rândul femeilor de peste 60%; ocuparea în randul lucrătorilor în vârstă de
peste 50%.
Se dorea impulsionarea activităţii economice din UE şi creşterea numărului de locuri de muncă;
accent pe investiţii mai mari în cercetare şi dezvoltare, proceduri mai simple pentru deschiderea
de firme, reducerea birocraţiei, creşterea ratei de angajare a tinerilor şi a femeilor, liberalizarea
pieţelor şi îmbunătăţirea competiţiei.

AIMI 2010 - 2011 15

 Agenda Lisabona – in permanenta
dinamica
2004 - Raportul Kok - scop de a da un nou impuls Strategiei de la Lisabona; concluzie -
rezultatele obtinute au fost dezamagitoare din cauza „agendei prea incarcate, lipsei de
coordonare si a prioritatilor conflictuale”.
2005 - relansarea Strategiei Lisabona - Strategia Lisabona pentru crestere si locuri de
munca
ianuarie 2006 - Comisia a definit patru domenii principale in care era nevoie de mai multa
actiune: pe langa investitii mai mari in educatie si cercetare, mai mult sprijin pentru IMM
si pentru crearea de noi locuri de munca
decembrie 2006 - Comisia numeste patru domenii prioritare de actiune: investitii in
cunoastere si inovare, reducerea presiunii administrative pentru IMM, modernisarea pietei
muncii si energia si schimbarile climatice
decembrie 2007 - stabileste si o serie de noi initiative politice in cele patru domenii
prioritare identificate in primavara anului 2006: investitii in oameni si modernizarea pietei
muncii, mediul de afaceri, cunoastere si energie si mediu.

Anul 2010 este ultimul an de aplicare al Strategiei Lisabona pentru crestere economica si
ocupare a fortei de munca.
“Europa 2020 – o strategie pentru creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii”

AIMI 2010 - 2011 16

“Europa 2020 – o strategie pentru creştere inteligentă,
sustenabilă şi favorabilă incluziunii”
- 3 obiective tematice pentru UE 2020: crearea de valoare prin cunoastere, dezvoltarea
competentelor cetatenilor in cadrul unor societati care favorizeaza incluziunea; crearea
unei economii competitive, conectate si ecologice
Cresterea economica bazata pe cunoastere: noua strategie trebuie sa ofere conditii cadru adecvate
pentru inovare si cercetare, prin oferirea de stimulente si punerea in comun a resurselor publice
si private. Obiectivele pentru anul 2020 vor putea fi atinse numai intr-un Spatiu European al
Cercetarii eficient, eficace si cu finantare adecvata. Politicile de educatie vor trebui reformate
astfel incat randamentul lor sa creasca si sa conduca la combaterea excluziunii sociale si a
saraciei.
Educatia si cercetarea, inovarea si creativitatea sunt principalele prioritati pentru realizarea
societatii europene bazata pe cunoastere. Trebuie intreprinse masuri pentru crearea unei
veritabile piete unice online pentru ca beneficiile economiei digitale sa fie folosite la
potentialul lor maxim.
Dezvoltarea competentelor cetatenilor in cadrul unor societati care favorizeaza incluziunea:
Beneficiile economiei bazate pe cunoastere depind de contributia directa a fortei de munca,
competentele acesteia constituind un element central pentru cresterea economica europeana.
Flexicuritatea va ocupa un loc central in urmatorul deceniu, fiind instrumentul care poate
raspunde adecvat provocarilor impuse de noi locuri de munca care necesita competente noi.
Mobilitatea fortei de munca trebuie sa contribuie la o mai buna corelare a cererii si ofertei pe
piata muncii, dar si la asigurarea necesarului de noi competente.

Intarirea culturii antreprenoriale, cu accent pe o atitudine pozitiva in asumarea riscurilor si a

capacitatii de inovare, reprezinta un instrument care contribuie la asigurarea competitivitatii.
AIMI 2010 - 2011 17
 Agenda Lisabona “Europa 2020”
La Consiliul European informal (februarie 2010) a fost definit cadrul general pentru Strategia Europa 2020.
pentru ieşirea din criză şi realizarea obiectivelor propuse, eforturile statelor membre trebuie să fie mai bine
orientate pentru a da un impuls competitivităţii, productivităţii, potenţialului de creştere şi convergenţă
economică europenă. Noua strategie se va concentra asupra domeniilor-cheie în care este nevoie de acţiune:
cunoaştere şi inovare, o economie mai viabilă, un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă şi incluziune
socială. Proiectul agendei “Europa 2020” are în vedere 3 mari formule de creştere economică, în decada
urmatoare:
1. creştere economică inteligentă (consolidarea cunoaşterii, inovaţie, educaţie, societate digitală);
2. creştere economică durabilă (creşterea eficienţei în producţie şi a competitivităţii);
3. creştere economică inclusivă (participare sporita pe pieţele muncii, dobândirea de noi abilităţi
profesionale şi diminuarea sărăciei).

Noul plan strategic european îşi redefineste ambiţia de a face din economia Europei cea mai performantă din lume
şi propune, în schimb, un model economico-social care să răspundă provocărilor actuale: globalizarea
accelerată, îmbătrânirea populaţiei şi schimbările climatice.
Comisia Europeană a propus cinci obiective principale, care ar trebui îndeplinite până în 2020:
75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;
3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare;
îndeplinirea obiectivului 20/20/20 în materie de climă şi energie;
rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din generaţia tânără ar
trebui să aibă studii superiore;
numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

AIMI 2010 - 2011 18

 Pozitia Romaniei fata de strategia EUROPA
2020
Pentru cele cinci obiective propuse de CE in noua strategie, optiunile Romaniei pot fi schitate astfel:

Rata de ocupare a populatiei cu varsta intre 20 si 64 de ani – minimum 75 %. In stabilirea obiectivelor

complementare, tinerii trebuie vizati atat din perspectiva participarii lor la educatie si formare, cat si din
perspectiva evitarii riscului de excluziune sociala.
Nivelul investitiilor in cercetare si dezvoltare – 3% din PIB-ul UE. Mentinerea pentru 2020 a obiectivului de
3% ar putea fi realista pentru unele SM, dar pentru Romania va reprezenta o serioasa provocare, chiar presiune,
cu atat mai mult cu cat obiectivele fixate in contextul strategiei Europa 2020 sunt interconectate. In cazul
Romaniei, la constrangerile de natura bugetara si financiara se adauga dificultatile generate de o slaba capacitate
de absorbtie a fondurilor in domeniul cercetarii si dezvoltarii (atat cele de la bugetul de stat, conform Planului
national de cercetare – dezvoltare si inovare, cat si din sursele comunitare).
Atingerea obiectivului “20/20/20” (sau 30/20/20), referitor la schimbarile climatice si energie. Romania nu
intrevede dificultati in atingerea obiectivului de 20% aferent surselor regenerabile de energie (RES) si considera
ca potentialul national in acest domeniu, sistemul de promovare al RES si aplicarea prevederilor Directivei
2009/28/CE vor avea contributii importante in acest sens.
Rata abandonului scolar timpuriu – situatia nationala actual nu este de natura sa sustina un obiectiv national
prea ambitios dar, prin intensificarea eforturilor de coordonare a politicilor educationale cu cele sociale, este
posibila scaderea semnificativa a acestui indicator.
Reducerea cu 20 de milioane a numarului de persoane amenintate de saracie. Realizarea acestui obiectiv este
dificila chiar la nivelul UE, avand in vedere conditiile economice specific SM.

Asadar, Romania impartaseste abordarea COM cu privire la modul in care se pot asigura perspective mai bune pentru
economia UE si sustine asigurarea convergentei eforturilor comunitare si ale SM in efortul comun de a-si depasi
actual criza si de a define un cadru de consolidare a competitivitatii europene pentru urmatorul deceniu.

AIMI 2010 - 2011 19

 Continuarea celor patru domenii
prioritare ale Strategiei Lisabona pana
in 2010
Investitiile în capitalul uman si modernizarea pietei muncii.
- un accent mai mare pe accesul la învăţământul de înaltă calitate.
- nevoile tot mai dinamice ale pieţei muncii impun oamenilor să investească tot mai mult în
dezvoltarea propriilor abilităţi şi competenţe.
Deblocarea potentialului de afaceri. Pentru ca noile idei să fie transformate în crestere economică şi
locuri de muncă, UE va trebui să devină un loc si mai atractiv pentru demararea şi desfăşurarea
unei afaceri, precum şi pentru activităţii şi investiţii în cercetare.
- o piaţă unică funcţională (în special în domeniul serviciilor), o administraţie publică receptivă,
eliminarea birocraţiei şi un cadru de reglementare eficace.
Investitiile în cunoastere si inovare.
Dintr-o perspectivă pe termen lung, cea mai bună cale pentru a menţine şi a spori standardul de viaţă
pe baza activităţii a mai puţine persoane este aceea de a creşte productivitatea. Aceasta va solicita
niveluri sporite ale abilităţilor şi competenţelor, într-o abordare pe întreg ciclul vieţii şi asigurarea
faptului că piaţa (unică) poate lucra cât mai eficient cu putinţă. Politicile destinate sprijinirii
inovării vor trebui, totusi, implementate în continuare. De asemenea, provocările legate de noile
tehnologii vor trebui luate în considerare prin punerea în aplicare a cadrului adecvat de
implementare, cum ar fi stabilirea echilibrului optim între utilizatorii si deţinătorii drepturilor de
autor, interoperabilitate, standardizare etc.

AIMI 2010 - 2011 20

Referinte – subiectul crizei
http://ec.europa.eu/economy_finance/focuson/crisis/index_en.htm
29/9/2010 > EU package of legislative proposals on economic governance
25/9/2009 > Report. Economic crisis in Europe: causes, consequences and
responses
27/5/2009 > Communication " European financial supervision" COM(2009) 252 final
29/4/2009 > Dealing with the impact of an ageing population in the EU (2009
Ageing Report) COM(2009) 180
4/3/2009 > Communication " Driving European recovery" COM(2009) 114 final
25/2/2009 > Report of the High-Level Group on EU financial supervision [633 KB]
(de Larosière report)
26/11/2008 > The European economic recovery plan. COM(2008) 800 final

“Economic Crisis in Europe: Causes, Consequences and Responses”, EUROPEAN ECONOMY EU 7/2009
http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/publication15887_en.pdf
Prognoza intermediară a UE: Redresarea avansează într-un context mondial nesigur
http://ec.europa.eu/economy_finance/articles/eu_economic_situation/2010-09-
13-interim_forecast_en.htm

AIMI 2010 - 2011 21

 A retrospective of the Global Risks Report - WEF
The Global Risk Network (GRN) was established in 2004 with a view to responding to a growing desire among Forum
Members and constituents to understand and explore how risks were interconnected and the implications of those
relationships over a 10-year time frame. Through a process of research and consultation, the GRN defined the
criteria for global risks and identified an initial set of risks, which has been expanded over the past years. The
GRN published its first Global Risks in 2006.
A framework to track and assess risk
The report has evolved over the last five years by reflecting the unique events and risk trends that evolve through
each year, while maintaining a long-term perspective on a set of core risks. The report does not predict when or
how specific risks could occur. The Global Risk Network draws heavily on qualitative expert opinion rather than
focusing only on historic data. This match of facts and expert analysis is an approach that avoids the work falling
into a silo approach. While the risk landscape has evolved relatively gradually over the past five years, the
awareness of interconnections among risks appears to have steadily risen.
In its first year, the Global Risks 2006 Report identified current and emerging risks, and looked at the links between
them and implications over a 10-year time horizon. Global Risks 2007 focused on the fundamental disconnect
between risk and mitigation, emphasizing that exercises in risk assessment are futile if they do not encourage
action on the part of decision-makers. In 2008, a full section was devoted to dealing with the globalization of risk
and rising interconnectedness as a series of risk issues, such as the financial crisis and concerns over the long-
term security of food supply, focused attention on the fragility of the global economy. Last year's report warned
against losing sight of longer term risks in the face of overwhelming short-term challenges.

AIMI 2010 - 2011 22

Global Risks 2010
A Global Risk Network Report

AIMI 2010 - 2011 23

Global Risks 2010

http://www.weforum.org/documents/riskbrowser2010/risks/

AIMI 2010 - 2011 24

 Global Risks 2009 - A Global Risk Network Report
A World Economic Forum Report in collaboration with Citigroup, Marsh & McLennan
Companies (MMC), Swiss Re, Wharton School Risk Center, Zurich Financial Services

The data set covers 160 countries; the 24 global risks are grouped in five risk classes: economic, environmental, health, geopolitical
and technological risks. Hard data is drawn from established public sources and incorporated into the model using parameters for
high to low risk developed by Zurich Financial Services. The data used to determine the interconnections among the risks is drawn
from the qualitative assessment data on those interconnections established for Global Risks 2008.
The criteria for global risks have been set :
Global Scope: To be considered global, a risk should have the potential to affect (including both primary and
secondary impact) at least three world regions on at least two different continents. While these risks may have
regional or even local origin, their impact can potentially be felt globally.
Cross-Industry Relevance: The risk has to affect three or more industries (including both primary and secondary
impact).
Uncertainty: There is uncertainty about how the risk manifests itself within 10 years combined with uncertainty
about the magnitude of its impact (assessed in terms of likelihood and severity).
Economic Impact: The risk has the potential to cause economic damage of around US$ 10 billion.
Public Impact: The risk has the potential to cause major human suffering and to trigger considerable public
pressure and global policy responses.
Multistakeholder Approach: The complexity of the risk both in terms of its effects and its drivers as well as its
interlinkages with other risks require a multistakeholder approach for its mitigation.

AIMI 2010 - 2011 25

Global Risks Landscape 2009: Likelihood with Severity by Economic Loss –
World Economic Forum 2009

AIMI 2010 - 2011 26

Instabilitate - simptome

AIMI 2010 - 2011 27

 Simptome ale instabilităţii în mediul economico-
social (1)

- viteze mai mari de desfăşurare a unor fenomene:

Cresterea emisiilor de CO2,

Epuizarea la nivel global a resursei de APA (de o anumita calitate)
Cicluri de viata ale produselor /tehnologiilor /industriilor mai scurte;
uzura morala mai rapida a echipamentelor
Ritmuri mai rapide de consum a unor resurse naturale sau de inrautarire a
unor conditii de mediu

AIMI 2010 - 2011 28

 Simptome ale instabilităţii în mediul
economico-social (2)
- schimbări/ruperi/inversări de ritm pentru indicatori
macroeconomici: indicatori ce exprima cresterea economica – rata
de crestere anuala a PIB
- schimbări de tendinţă (de exemplu, legi de creştere exponenţială)
- dificultatea de a raspunde unor cerinte (de ex., generate
“ridicarea” unor standarde de calitate sau ale unei suprastructuri)

AIMI 2010 - 2011 29

 Simptome ale instabilităţii în mediul economico -
social (3)
- instabilitate in dinamică ptr. diversi indicatori,
- volatilitate, oscilatii fluctuante, amplitudini mai mari între
limitele maxime şi minime ale unui indicator
Exemplu: oscilatiile cursului de schimb valutar ptr. Romania
Stabilitatea cursului de schimb este unul dintre criteriile de la Maastricht, de a caror indeplinire depinde
adoptarea monedei europene de catre oricare stat membru al UE. Romania are ca obiectiv intrarea in zona
euro in 2014. Potrivit criteriilor de la Maastricht, moneda nationala poate fluctua intr-o banda de variatie
de plus/minus 15%, variatie care reprezinta aprecierea sau deprecierea procentuala maxima fata de media
ultimilor doi ani.
Incertitudinea generează volatilitate – de ex., evoluţia indicelui BET-FI …. Piaţa de capital are, prin
definiţie, un caracter mai volatil decât alte pieţe, cum ar fi cea de mărfuri, deoarece obiectul tranzacţiei îl
constituie banii.

- dispersii mari faţă de medie – ex., exprimarea decalajelor

AIMI 2010 - 2011 30
 Simptome ale instabilităţii în mediul economico-
social (4)
Incertitudine in crestere – dificultatea de a face previziuni pe
termen lung sau impredictabilitate / complexitate crescută a
formelor de desfăşurare a unor procese - de exemplu:
- manifestarea unor întârzieri,
- apariţia unor noi modele sociale/de afaceri (in mediu
virtual): publicitate online, forumuri ale clientilor, grupuri de
lobby, retele sociale
- evidenţierea unor legături netradiţionale de tip feed-back,
- formarea de parteneriate inedite etc.;

AIMI 2010 - 2011 31

 Simptome ale instabilităţii în mediul economico-
social (5)
- ieşirea din tipare tradiţionale (de exemplu: legea Pareto sau legea 20/80 - "80% of the effects comes from
20% of the causes") – Mai ramane valabila Legea Pareto in economia digitala? Legea a fost enuntata de Vilfredo Frederico
Pareto (1848-1923) in legatura cu posesia unor terenuri in proportie de 80% de catre 20% din cei mai bogati oameni ai timpului;
este folosita ca principiu al managementului – 20% din personal realizeaza 80% din rezultate, 20% din produsele vandute aduc
80% din cifra de afaceri, etc.

- îndepărtarea faţă de tendinţe (divergenţa faţă de o zonă/regiune)

de ex., - digital divide, convergenta in UE
- aparitia unor noi legi – legea Moore, legea randamentelor in crestere pentru
resursa informationala
legea Moore - 1965, revista Electronics Magazine a publicat o lucrare a lui G. Moore, in care acesta observa ca numarul de circuite integrate se va dubla in
fiecare an, proces ce va fi insotit de o reducere pe masura a preturilor. Cunoscuta sub denumirea de "Legea lui Moore", aceasta observatie a stat la baza unei
dezvoltari extraordinare a tehnologiei in intreaga lume. Moore si-a revizuit observatia in 1975, pentru a adauga faptul ca numarul tranzistorilor inclusi intr-
un circuit integrat se dubleaza la aproximativ doi ani. Se poate spune ca "Legea lui Moore" a constituit baza pe care au fost create microprocesoare de catre
o industrie a semiconductorilor in plin avant. Aceste "creiere ale computerelor", alaturi de alte tipuri de circuite integrate, au facut posibila aparitia si
dezvoltarea PC-ului, a Internetului, a telefoanelor mobile si a jocurilor video. Impact economic. In afara acestei observatii cu privire la cresterea
complexitatii circuitelor integrate, "Legea lui Moore" sugereaza si o scadere a costurilor. Pe masura ce componentele pe baza de siliciu castiga in
performanta, pretul lor de productie scade. Microprocesoarele din ziua de azi conduc totul, de la jucarii la schimbarea luminilor semaforului. O carte postala
muzicala in valoare de doar cativa dolari contine un microprocesor mai puternic decat cele mai rapide calculatoare mainframe produse cu cateva zeci de ani
in urma.

- agravarea unor decalaje in timp/disparităţi (regionale, de

ex.) – extremizarea saraciei severe, excluziune sociala
AIMI 2010 - 2011 32
 Exemplificare:
Disparitati regionale la nivelul anului 2008
La orizontul anului 2008, comparativ cu anul 2005, decalajele nu se mai
adâncesc, şi se menţin aproape constante.
In anul 2005, indicele de disparitate a produsului intern brut pe
locuitor dintre regiunea cu valoare maximă – Regiunea Vest
(excluzând Bucureştiul cu un nivel net superior celorlalte regiuni) şi
regiunea cu nivel minim – Regiunea Nord – Est, a fost de 1,671. Prin
evoluţiile previzionate, pentru regiunea Nord – Est, cu niveluri egale sau
superioare atât mediei naţionale, cât şi Regiunii Vest, la orizontul anului
2008, indicele de disparitate dintre aceste două regiuni se va reduce uşor
faţă de anul 2005 şi va avea un nivel de 1,662.
la nivelul anului 2005 comparativ cu anul 2000 se înregistra o înrăutăţire
a indicelui de disparitate (intre regiunea cu nivel maxim si celelalte
regiuni) atât în Regiunea Nord – Est, dar şi în celelalte regiuni.

AIMI 2010 - 2011 33

 Exemplificare: Disparitati regionale la nivelul
anului 2008 (2)
Indice de disparitate PIB/locuitor:
regiune nivel maxim(Vest)/regiune

AIMI 2010 - 2011 34

 Gross domestic product (GDP) per inhabitant, by NUTS
2 regions, 2005

Comparatie
BE10; Région de Bruxelles-Capitale / Brussels Hoofdstedelijk Gewest = 53876
ES30 Comunidad de Madrid = 29997
LU00; Luxembourg (Grand-Duché) = 59202
UKI1: Inner London = 67798
GDP (gross domestic product) is an indicator of the output of a country or a region. It reflects the total value of all
goods and services produced less the value of goods and services used for intermediate consumption in their production.
Expressing GDP in PPS (purchasing power standards) eliminates differences in price levels between countries.
Calculations on a per inhabitant basis allow for the comparison of economies and regions significantly different in
absolute size. GDP per inhabitant in PPS is the key variable for determining the eligibility of NUTS 2 regions in
the framework of the European Union's structural policy.
Source: Eurostat (tgs00005)

AIMI 2010 - 2011 35

Produsul intern brut pe locuitor la nivel regional 2008

AIMI 2010 - 2011 36

 Europe's regions - Dispersion of regional employment rates
(1) (coefficient of variation)

(1) Variation of employment

rates for the age group 15-
64 across regions (NUTS 2
level) and within countries.
Source: Eurostat (tsisc050)

AIMI 2010 - 2011 37

 Tema de discutie
Romania's population will fall by 4.5 million inhabitants by the year 2060,
reaching 16.9 million inhabitants; dependency ratio to triple to 65%

At EU level, the demographic projections show that EU's population will increase until 2035 (by natural means
until 2015 and immigration-sustained until 2035) and will start to fall until 2060.

Romania will have by the year 2060 the fourth sharpest decline in population among the 27 EU states: 21%,
after Bulgaria (28%), Latvia (26%) and Lithuania (24%).
the old-age dependency ratio in Romania will triple until 2060, from 21.3% in 2008 to 65.3% in 2060;
Data by EUROSTAT shows that Romania will go from 4.7 working-age adults supporting one pensioneer in
2008 to just 1.5 working adults per pensioneer in 2060.

Population projections are what-if scenarios that aim to provide information about the likely future size and
structure of the population, and should therefore be considered with caution.

The EUROPOP2008 “convergence scenario” is based on the population on 1st January 2008 and on the
assumption that fertility, mortality and net migration will progressively converge between Member States
in the long run. Alternative assumptions in a different conceptual framework would yield different results.

Strongest population growth in Cyprus, Ireland, Luxembourg and the United Kingdom
30% of the EU27 population to be aged 65 or more in 2060

AIMI 2010 - 2011 38

Romania's population to fall by 4.5 mln. until 2060
Source:
STAT/08/119, 26
August 2008

“Population
projections 2008-
2060;
From 2015, deaths
projected to
outnumber births in
the EU27;
Almost three times as
many people aged 80
or more in 2060”

AIMI 2010 - 2011 39

The dependency ratio to triple to 65%

AIMI 2010 - 2011 40

 Simptome ale instabilităţii în mediul
economico-social (6)
- transformarea unor probleme economice în fenomene
sociale: somaj – saracie – crestere economica,
conditionarea unor surse de instabilitate din anumite zone
culturale sau sociale în efecte economice negative –
conflicte religioase/etnice, stramutari masive ale unor
populatii, migratii ale lucratorilor

AIMI 2010 - 2011 41

Metode de analiză

Analiza SWOT (Strenght, Weakness,

Opportunity, Threat)
Analiza SPIN (Situation, Problem,
Implication, Need Pay Off)
Analiza de impact
Metode de tip analiză a eficienţei/eficacităţii
(analiza cost-beneficiu, analiza risc-
beneficiu, analiza cost-utilitate etc.)
AIMI 2010 - 2011 42
 Evaluari ale competitivitatii
Evaluarea Bancii Mondiale
www.worldbank.org/wbi/
knowledgefordevelopment
Knowledge Assessment methodology -
KAM: www.worldbank.org/kam

AIMI 2010 - 2011 43

 Raportul de avertisment privind potenţialul de
criză - early warning
Conceptul a fost dezvoltat pentru situaţiile de prevenire a conflictelor şi de violenţe
pe scară largă.
Recent, experienţa din sud-estul Europei, mai ales din perspectiva UNDP, a impus
lărgirea acestui concept. Crizele din această parte a lumii au fost provocate de
proasta conducere a unor economii instabile, de incapacitatea statului de a
furniza bunuri publice de bază, cum ar fi menţinerea ordinii şi impunerea legii,
de incapacitatea actorilor politici de a împărţi echitabil resursele între diversele
grupuri etnice. Din moment ce aceste state nu au capacitatea de a analiza
politicile, aceste rapoarte ar trebui să avertizeze asupra erorilor de politici
publice şi să ofere soluţii de rezolvare a tensiunilor prin monitorizarea
evoluţiilor politice, sociale şi economice, în special a celor care riscă să
degenereze în situaţii de criză.
Extinderea conceptului este justificată şi de o altă realitate sud-est europeană:
statele de aici sunt fie prea noi, fie prea slabe, astfel încât în aproape toate aceste
ţări are loc un proces de redefinire a rolului statului.

AIMI 2010 - 2011 44

Evaluari ale societatii/economiei bazate pe
cunoastere in viziunea Bancii Mondiale
Knowledge Assessment Methodology (KAM) – este un instrument interactiv
ala Bancii Mondiale care permite evaluarea avansului catre cunoastere ale
diferitelor economii si societati din 140 de state/regiuni/grupuri de tari din
lume.
Este utila in evaluarea factorilor probelematici si in evidentirea oportunitatilor
neexplotare pe numeroase aspecte care configureaza succesul unor economii
nationale in exploatarea noilor tehnologii si a cunoasterii: INTERNET si
aplicatii web, telefonie mobila, crerare de valoare adaugata in productie
K4D - Knowledge for Development Program -
“Programul Cunoastere pentru dezvoltare” – aplicarea cunoasterii, manifestata in asociere cu
antreprenoriatul si inovarea, C&D, proiectarea de noi produse reprezinta factori cheie de crestere
economica intr-o lume tot mai globalizata. Totusi, deoarece in statele in dezvoltare aceste resurse nu isi
ating potentialul de valorificare, trebuie incurajate transferurile si fluxurile de cunoastere intre diferite
antitati si incurajate mecanismele de colaborare.
Surse:
“The Knowledge Economy, the KAM Methodology and World Bank Operations”, Derek H. C. Chen, Carl J. Dahlman, The World
Bank, Washington DC 20433, October 19, 2005
Measuring knowledge in the world’s economies, Knowledge Assessment Methodology and Knowledge Economy Index

AIMI 2010 - 2011 45

“Cunoasterea creeaza diferente”
Inovarea este unul dintre principalii
factori care conduc la
bunăstare economică.
În Comunicarea Comisiei Europene
privind Politica Inovării,
inovarea este definită pe larg
ca producerea, asimilarea sau
exploatarea cu succes a
noutăţilor în sfera economică
şi socială.
Conform legistaţiei române,
inovarea este definită că
activitatea orientată către
generarea, asimilarea şi
valorificarea rezultatelor
cercetării-dezvoltării în sfera
economică şi socială.

Evaluari ale Bancii Mondale:

diferitele traiectorii de dezvoltare
pentru Coreea si Mexic

AIMI 2010 - 2011 46

AIMI 2010 - 2011 47
AIMI 2010 - 2011 48
AIMI 2010 - 2011 49
AIMI 2010 - 2011 50
KEI - Comparatii in timp 1995-2009

AIMI 2010 - 2011 51

KAM pentru Romania 2009 – KEI si KI

Romania 2009 1995

Knowledge Economy Index 6.43 5.79

Knowledge Index 6.25 5.77

Economic Incentive and

6.98 5.83
Institutional Regime

Education 6.47 6.26

Innovation 5.74 4.89

ICT 6.55 6.16

AIMI 2010 - 2011 52

Graficul radar pentru Romania 2009 vs. 1995

AIMI 2010 - 2011 53

Date recente pentru Romania – 2009 –
tabloul general
Romania (most recent)
Romania 1995) /Group: All Countries
/ Group: All Countries

actual normalized actual normalized

Annual GDP Growth (%), 2003-2007 6.20 7.03 2.20 3.13

Human Development Index, 2005 0.81 6.36 0.77 6.30
Tariff & Nontariff Barriers, 2009 85.80 9.02 79.00 9.40
Regulatory Quality, 2007 0.48 6.51 -0.24 3.03
Rule of Law, 2007 -0.17 5.41 -0.15 5.07
Royalty Payments and receipts (US$/pop.) 2007 13.13 5.71 0.48 3.56
S&E Journal Articles / Mil. People, 2005 41.01 5.90 29.89 6.00
Patents Granted by USPTO/Mil. People, avg 2003-2007 0.41 5.62 0.10 5.10
Adult Literacy Rate (% age 15 and above), 2007 97.60 6.58 97.60 7.20
Gross Secondary Enrollment rate, 2007 85.87 5.07 77.90 6.25
Gross Tertiary Enrollment rate, 2007 58.26 7.75 18.29 5.31

Total Telephones per 1000 People, 2007 1.260.00 6.78 130.00 5.72

Computers per 1000 People, 2007 190.00 7.18 10.00 5.32

Internet Users per 1000 People, 2007 AIMI 2010
240.00- 2011 5.68 0.00 54
7.45
Graficul radar pentru Romania 2009 vs.
Finlanda 2009

AIMI 2010 - 2011 55

II.1. Evaluari ale societatii/economiei bazate
pe cunoastere in viziunea Bancii Mondiale
Knowledge Assessment Methodology (KAM) – este un instrument interactiv
ala Bancii Mondiale care permite evaluarea avansului catre cunoastere ale
diferitelor economii si societati din 140 de state/regiuni/grupuri de tari din
lume.
Este utila in evaluarea factorilor probelematici si in evidentirea oportunitatilor
neexplotare pe numeroase aspecte care configureaza succesul unor economii
nationale in exploatarea noilor tehnologii si a cunoasterii: INTERNET si
aplicatii web, telefonie mobila, crerare de valoare adaugata in productie
K4D - Knowledge for Development Program -
“Programul Cunoastere pentru dezvoltare” – aplicarea cunoasterii, manifestata in asociere cu
antreprenoriatul si inovarea, C&D, proiectarea de noi produse reprezinta factori cheie de crestere
economica intr-o lume tot mai globalizata. Totusi, deoarece in statele in dezvoltare aceste resurse nu isi
ating potentialul de valorificare, trebuie incurajate transferurile si fluxurile de cunoastere intre diferite
antitati si incurajate mecanismele de colaborare.
Surse:
“The Knowledge Economy, the KAM Methodology and World Bank Operations”, Derek H. C. Chen, Carl J. Dahlman, The World
Bank, Washington DC 20433, October 19, 2005
Measuring knowledge in the world’s economies, Knowledge Assessment Methodology and Knowledge Economy Index

AIMI 2010 - 2011 56

“Cunoasterea creeaza diferente”
Inovarea este unul dintre principalii
factori care conduc la
bunăstare economică.
În Comunicarea Comisiei Europene
privind Politica Inovării,
inovarea este definită pe larg
ca producerea, asimilarea sau
exploatarea cu succes a
noutăţilor în sfera economică
şi socială.
Conform legistaţiei române,
inovarea este definită că
activitatea orientată către
generarea, asimilarea şi
valorificarea rezultatelor
cercetării-dezvoltării în sfera
economică şi socială.

Evaluari ale Bancii Mondale:

diferitele traiectorii de dezvoltare
pentru Coreea si Mexic

AIMI 2010 - 2011 57

AIMI 2010 - 2011 58
AIMI 2010 - 2011 59
AIMI 2010 - 2011 60
AIMI 2010 - 2011 61
Evaluarea pentru Inovare

AIMI 2010 - 2011 62

Graficul radar pentru Romania 2009 vs. 1995

AIMI 2010 - 2011 63

Date recente pentru Romania – 2009 –
tabloul general Romania (most recent)
Romania 1995) /Group: All Countries
/ Group: All Countries

actual normalized actual normalized

Annual GDP Growth (%), 2003-2007 6.20 7.03 2.20 3.13

Human Development Index, 2005 0.81 6.36 0.77 6.30
Tariff & Nontariff Barriers, 2009 85.80 9.02 79.00 9.40
Regulatory Quality, 2007 0.48 6.51 -0.24 3.03
Rule of Law, 2007 -0.17 5.41 -0.15 5.07
Royalty Payments and receipts (US$/pop.) 2007 13.13 5.71 0.48 3.56
S&E Journal Articles / Mil. People, 2005 41.01 5.90 29.89 6.00
Patents Granted by USPTO/Mil. People, avg 2003-2007 0.41 5.62 0.10 5.10
Adult Literacy Rate (% age 15 and above), 2007 97.60 6.58 97.60 7.20
Gross Secondary Enrollment rate, 2007 85.87 5.07 77.90 6.25
Gross Tertiary Enrollment rate, 2007 58.26 7.75 18.29 5.31

Total Telephones per 1000 People, 2007 1.260.00 6.78 130.00 5.72

Computers per 1000 People, 2007 190.00 7.18 10.00 5.32

Internet Users per 1000 People, 2007 AIMI 2010
240.00- 2011 5.68 0.00 64
7.45
KAM pentru Romania 2009 – KEI si KI
Romania 2009 1995
Knowledge Economy Index 6.43 5.79

Knowledge Index 6.25 5.77

Economic Incentive and

6.98 5.83
Institutional Regime

Education 6.47 6.26

Innovation 5.74 4.89

ICT 6.55 6.16

AIMI 2010 - 2011 65

Graficul radar pentru Romania 2009 vs.
Finlanda 2009

AIMI 2010 - 2011 66

WEF GCR 2010-2011
Lectii despre competitivitate
World Economic Forum şi-a bazat analiza competitivităţii pe
Global Competitiveness Index care surprinde fundamentele
microeconomice şi macroeconomice ale competitivităţii
naţionale. Global Competitiveness Report defineşte
competitivitatea ca fiind un set de instituţii, politici şi
factori ce determina nivelul de productivitate a unei ţări.
Productivitatea determină nivelul de prosperitate ce poate fi
atins de o economie. Economiştii au studiat toţi factorii ce
pot fi consideraţi determinanţi ai competitivităţii; îi
grupează în 12 piloni ai competitivităţii.

AIMI 2010 - 2011 67

Componente ale indicatoruluiAceşti piloni afectează fiecare ţară în mod diferit în funcţie de
stadiul de dezvoltare în care se află. Astfel, în primul
stadiu de dezvoltare economică, bazat pe factori,
menţinerea competitivităţii se bazează în primul rând pe
buna funcţionare a instituţiilor publice şi private (pilon 1),
pe dezvoltarea infrastructurii (pilon 2), în cadrul
macroeconomic stabil şi pe sănătate şi învăţământ uman
(pilon 4).
Pe măsura ce salariile cresc datorită avansării dezvoltării ţările
trec printr-un alt stadiu de dezvoltare economică , bazat
pe eficienţă, în care trebuie să se dezvolte mai eficient
procesul de producţie şi creştere a productivităţii. În
această situaţie. competitivitatea se bazează pe următorii
potenţiatori de eficientţă: învăţământ superior şi formare
profesională (pilon 5), eficienţa pieţelor bunurilor (pilon
6), eficienţa pieţei forţei de muncă (pilon 7),
complexitatea pieţei financiare (pilon 8), abilitatea de a
exploata beneficiile tehnologiilor existente precum şi
dimensiunea pieţei.
Ultimul stadiu de dezvoltare economică este cel bazat pe
inovare, în care ţările sunt capabile să susţină salarii mari
şi standarde de viaţă ridicate. Conceptul de stadiu de
dezvoltare este integrat în Index atribuind valori relative
acelor piloni care sunt relevanţi pentru o ţară şi sunt daţi
de stadiul de dezvoltare al acesteia.
AIMI 2010 - 2011 68
Punctajele obţinute de România in perioada 2009-2010,
2008-2009

AIMI 2010 - 2011 69

Romania 2010 – pozitia 67/139 tari – punctaj 4,16 din care:
Basic requirements pozitia 77 scor 4.36
Efficiency enhancers pozitia 54 scor 4.18
Innovation
România se plasează înand sophistication
categoria factors
economiilor bazatepozitia 91 undescor
pe investiţii, 3.24determinanţi ai competitivităţii
factorii
ţin de educaţie, de nivelul competiţiei interne, de piaţa muncii, de piaţa financiară, de pregătirea tehnologică
(capacitatea de absorbţie a tehnologiilor) şi de dimensiunile pieţei.

AIMI 2010 - 2011 70

Cei mai problematici factori ai mediului de afaceri

AIMI 2010 - 2011 71

Evaluari ale competitivitatii – WEF 2009
perspectiva microeconomica - Modelul lui Porter
Pentru nivel microeconomic:
Porter relaţionează
competitivitatea de abilitatea
unei firme, construită pe
analize tehnice şi pe un
management inspirat, de a
crea valoare (valoare
recunoscută de o piaţă
concurenţială).
Acesta vizează trei categorii de
planuri ce afectează nivelul
competitivităţii firmei:
factori endogeni, factori
sectoriali (sau ai ramurii) şi
mediul economic naţional.
Porter, M., “The Competitive Advantage
of Nations” 1990

AIMI 2010 - 2011 72

World Economic Forum reprezintă o oportunitate pentru
mediul de afaceri deoarece lideri din diverse ţări se întâlnesc
să discute în vederea identificării soluţiilor pentru problemele
ce survin datorită schimbărilor economice si geopolitice.
Global Competitiveness Report este o evaluare cuprinzătoare
a punctelor forte şi slabe ale economiilor naţionale, folosit de
către guverne, cadre universitare şi oameni de afaceri.
Prin intermediul GCR, World Economic Forum identifică
obstacolele aflate în calea creşterii economice şi, astfel, ajută
la stimularea dezvoltării de strategii relevante pt a realiza
progrese economice la nivel naţional şi global.

AIMI 2010 - 2011 73

Banca Mondială a pus punctul pe 3 “I": INOVARE, INCLUZIUNE ŞI
INTEGRARE - Afacerile de tranziţie din România, caracterizate prin "învăţare
şi experimentare"
In perioada de tranziţie, mediul de afaceri din România a fost orientat către experimentare şi
învăţare, iar elementele ce au impulsionat competitivitatea au fost reprezentate de intrările şi
ieşirile de firme de pe piaţă, potrivit unui studiu eliberat de Banca Mondială (BM).
Oficialii BM au publicat un studiul "Inovare, incluziune şi integrare: De la tranziţie la
convergenţă în Europa Răsăriteană şi fosta Uniune Sovietică", ce include concluziile
Băncii Mondiale referitoare la perioada de tranziţie a ţărilor din Europa de Est şi fostul bloc
sovietic, precum şi sugestii legate de măsurile ce vor trebui să fie luate de aceste state odată cu
finalizarea procesului de tranziţie (iunie 2008).
Printre concluziile la care au ajuns analiştii BM se numără creşterea productivităţii, considerată
ca fiind singura cale viabilă către o prosperitate de durată, existenţa "în aspecte
fundamentale ale mediului de afaceri precum concurenţa şi finanţarea, care determină 
comportamentul firmelor" a unui proces de maturizare şi convergenţă în direcţia celor
existente în economiile de piaţă dezvoltate din Europa Occidentală, precum şi creşterea
slabă a ocupării  pretutindeni, reflectând interacţiunea dintre creşterea numărului de
locuri de muncă în noile firme private care au putut ocupa nişe de piaţă inexistente în
economia centralizat planificată, şi reducerea acestuia în întreprinderile de stat şi
privatizate. 
Banca Mondială susţine faptul că "ţările din Europa Răsăriteană şi fosta Uniune Sovietică se
confruntă acum cu o a treia tranziţie  - îmbătrânirea populaţiei lor, care va încetini ritmul
creşterii economice dacă numărul participanţilor la forţa de muncă nu se va mări, dacă
resursele nu vor fi mai eficient utilizate şi dacă sistemele de pensii şi sănătate nu vor fi
reformate pentru a nu deveni surse de acute presiuni fiscale".
AIMI 2010 - 2011 74
 Banca Mondială a pus punctul pe 3 “I": INOVARE, INCLUZIUNE ŞI
INTEGRARE - Afacerile de tranziţie din România, caracterizate prin
"învăţare şi experimentare“ (cont.)
Revenind la situaţia românilor în acest context, analiştii Băncii Mondiale au sesizat
"productivitatea scăzută a firmelor nou intrate pe piaţă în Ungaria şi România,
comparativ cu cele deja existente". Mai mult decât atât, aceasta este urmată de "o inversare a
situaţiei în circa doi ani de la începerea activităţii", fapt ce "poate semnala un mediu de afaceri
orientat către învăţare şi experimentare“.
Totodată, în cazul României, datele incluse în raportul BM arată că în primul an de la începerea
activităţii firmele aveau o pierdere de productivitate de peste 30%, pentru ca în doi ani de
la intrarea pe piaţă să obţină un câştig de circa 20%. Conform statisticilor, profitul se
menţinea relativ constant încă doi ani, pentru ca ulterior, la şapte ani de la intrarea pe
piaţă, companiile să aibă un câştig de productivitate cu puţin peste 10%. Rata de
supravieţuire a noilor afaceri depăşea 80% pentru primii doi ani, pentru a ajunge la circa
70% în primii patru ani de la intrarea pe piaţa din România a unei firme. Acelaşi raport
arată că firmele cu "viaţă" de 7 ani aveau cota de supravieţuire de doar aproximativ 60%.
(raportul "Inovaţie, incluziune şi inovare" vizează perioada 1993-2005).
Firmele au fost forţate să găsească metode de supravieţuire. În sprijinul ideilor menţionate
anterior, studiul subliniază faptul că "în România şi Ucraina, ratele de supravieţuire pentru
primii patru ani erau relativ asemănătoare, de circa 70%. Nou intraţi erau cu aproximativ
30% mai puţin productivi în România, comparativ cu firmele existente, în timp ce în
Ucraina erau cu 30% mai productivi".
Raportul BM arată că în timpul procesului de tranziţie de la o economie centralizată la una de piaţă, companiile au
fost forţate să găsească diverse metode noi de a rezista pe piaţă. În cazul celor ce nu au reuşit să se adapteze
în perioada menţionată au ieşit de pe piaţă, pe când firmele care au continuat activitatea au identificat noi
metode de supravieţuire, un exemplu elocvent fiind realocarea resurselor. Astfel, ideea că intrările şi
ieşirile de pe piaţă au contribuit, în statele din regiune, la creşterea competitivităţii mediului de afaceri devine
perfect valabilă.  AIMI 2010 - 2011 75
IMD WORLD COMPETITIVENESS YEARBOOK 2009

AIMI 2010 - 2011 76

 THE WORLD COMPETITIVENESS
SCOREBOARD 2009
IMD WORLD COMPETITIVENESS
YEARBOOK 2009 www.imd.ch/wcy09

The World Competitiveness Scoreboard presents

the 2009 overall rankings for the 57 economies
covered by the WCY. The economies are ranked
from the most to the least competitive and the
results from the previous year’s scoreboard
(2008) are shown in brackets. The Scores shown
to the left are actually indices (0 to 100)
generated for the unique purpose of constructing
charts and graphics.
The IMD World Competitiveness Ranking is a
photograph of competitiveness at one point in
time.

AIMI 2010 - 2011 77

 Competitiveness Factors
Economic Performance (82 criteria) - Macro-economic evaluation of the domestic economy:
Domestic Economy,
International Trade,
International Investment,
Employment and Prices.
Government Efficiency (70 criteria) - Extent to which government policies are conducive to
competitiveness:
Public Finance,
Fiscal Policy,
Institutional Framework,
Business
Legislation and Societal Framework.
Business Efficiency (67 criteria)
Extent to which the national environment encourages enterprises to perform in an innovative, profitable and
responsible manner:
Productivity and Efficiency,
Labor Market,
Finance,
Management Practices and Attitudes and Values.
Infrastructure (110 criteria) - Extent to which basic, technological, scientific and human resources meet
the needs of business:
Basic Infrastructure,
Technological Infrastructure,
Scientific Infrastructure,
Health and Environment and Education.
AIMI 2010 - 2011 78
 IMD METHODOLOGY

The WCY uses different types of data to measure quantifiable and qualitative issues
separately.
Statistical indicators are acquired from international, national and regional
organizations, private institutions and our network of 54 Partner Institutes
worldwide.
These statistics are referred to in the WCY as Hard data and include 245 criteria used
to determine the overall rankings and 84 criteria presented as valuable background
information but not used in the calculation of the rankings.
The 135 Hard data represent a weight of approximately two-thirds in the overall
ranking.

An additional 110 criteria are drawn from our annual Executive Opinion Survey and
are referred to in the WCY as Survey data.
The survey questions are included in the Yearbook as individual criteria and are also
used in calculating the overall ranking, representing a weight of approximately one-
third.

AIMI 2010 - 2011 79

 METHODOLOGY
The surveys are sent in January and are returned in April; in 2009, there were received 3,960
responses from the 57 economies worldwide.
The respondents assess the competitiveness issues by answering the questions on a scale of 1
to 6. The average value for each economy is then calculated and converted into a 0 to 10
scale. Finally, the survey responses are transformed into their standard deviation values,
from which the rankings are calculated.
The essential building block for the rankings is the standardized value for all the criteria, which we
call the STD value.
The first step is to compute the STD value for each criterion using the data available for all of the
economies. Then, it ranks the economies based on the 245 criteria that are used in the
aggregation: 135 Hard and 110 Survey data.
In most cases, a higher value is better, for example, for Gross Domestic Product; the economy
with the highest standardized value is ranked first while the one with the lowest is last.
However, with some criteria the inverse may be true, where the lowest value is the most
competitive, for example, Consumer Price Inflation. In these cases, a reverse ranking is used:
the economy with the highest standardized value is ranked last and the one with the lowest is
first.

AIMI 2010 - 2011 80

Computing the Rankings

AIMI 2010 - 2011 81

Methodology of IMD 2010
There are 329 criteria in the World Competitiveness Yearbook, of which 245 are
used to calculate the Overall Competitiveness rankings. The remaining 84
criteria are presented as background information only. Every economy’s
performance is assessed for each criterion using the Standard Deviation
Method (SDM).
SDM measures the relative difference between the economies’ performances;
therefore, each country’s relative position in the final rankings is more
accurately assessed.
- the standard deviation is calculated using the following formula:
( xCOUNTTRY  x) 2
S CRIT 
N

The STD is calculated by subtracting the average value of the 57 economies from
the economy’s original value and then dividing the result by the standard
deviation.
X COUNTRY  X
STDCRIT 
S CRIT

AIMI 2010 - 2011 82

BUSINESS EFFICIENCY
Extent to which enterprises are performing in an
innovative, profitable and responsible manner

AIMI 2010 - 2011 83

The IMD World Competitiveness Yearbook measures 58 countries on
the basis of 327 criteria

AIMI 2010 - 2011 84

https://www.worldcompetitiveness.com/OnLine/App/Index.htm
AIMI 2010 - 2011 85
AIMI 2010 - 2011 86
Romania – profil general 2009-2010

AIMI 2010 - 2011 87

Romania – profil general 2009-2010

AIMI 2010 - 2011 88

 THE COMPETITIVENESS
ROADMAP: 2007 - 2050
The “Competitiveness Roadmap” is an attempt to describe and assess the
main issues that will affect the world competitiveness landscape during the
next four decades. Issues are shown along two axes, degree of impact and
time-scale, to provide a clear “mental map” of the environment in which
nations and companies will operate. This is a subjective assessment which
aims to bring some coherence to the multitude of issues that are said to be
having an impact – sooner or later – on the competitiveness landscape.

AIMI 2010 - 2011 89

AIMI 2010 - 2011 90
AIMI 2010 - 2011 91