CALORIMETRIE

Într-o cantitate de 500 g apă se aruncă o bucată de fontă de 200 g la

temperatura de 900C.Temperatura iniţială a apei este de 180C. Căldura
specifică a fontei este de 459,8 J/kg grd. Care este temperatura finală?

Apa absoarbe căldura Fonta cedează căldura

Qp şi se îcălzeşte Qc şi se răceşte.

m0  500 g m  200 g
T0  (18  273) K  291K T  (90  273) K  363K
J J
c0  4185 c  459,8
kg  grd kg  grd
Te  ? Te  ?
REZOLVARE:
Q p  Qc
Q p  m0 c0 (Te  T0 )
 m0 c0 (Te  T0 )  mc(T  Te )
Qc  mc(T  Te )
 m0 c0Te  m0 c0T0  mcT  mcTe  (m0 c0  mc)Te  m0 c0T0  mcT

m0 c0T0  mcT
 Te 
m0c0  mc

J J
0,2kg  459,8  363K  0,5kg  4185  291K
kg  K kg  K
 Te 
J J
0,5kg  4185  0,2kg  459,8
kg  K kg  K

(33381,48  608917,5) J
 Te   Te  294 K
J
(2092,5  91,96)
K

 te  Te  273  te  294  273  22  te  220 C

 Să se afle temperarura T a apei, obţinută prin amestecarea unei mase
de apă m1=39kg, aflată la temperatura T1=333K, cu masa m2=21kg,
aflată la temperatura T2=293K.
(PROBLEME DE FIZICĂ pentru clasele IX-X, A. Hristev, D. Borşan, D. Manda, M. Sandu, l. Georgescu, N. Gherbanovschi,
EDP-Bucureşti,1983)

Qcedată  Q primită
m1  39kg
T1  333K m1c0 (T1  T )  m2 c0 (T  T2 )
m2  21kg
 m1T1  m1T  m2T  m2T2
T2  293K
 m1T1  m2T2  T (m1  m1 )
T ?
m1T1  m2T2 39kg  333K  21kg  293K
T  T
m1  m2 39kg  21kg

12987 K  6153K
 T  319 K  t  319  273  46  t  46 0
60
 Să se afle masele m1 şi m2 de apă , aflate la temperaturile T1=293K şi
respectiv T2=373K care trebuie amestecate pentru a obţine o masă
m=300kg de apă la temperatura T=310K.
(PROBLEME DE FIZICĂ pentru clasele IX-X, A. Hristev, D. Borşan, D. Manda, M. Sandu, l. Georgescu, N. Gherbanovschi,
EDP-Bucureşti,1983)

m1  ?
Qcedată  Q primită m2 c0 (T2  T )  m1c0 (T  T1 )
m2  ? 
m  m1  m2 m  m1  m2  m2  m  m1
T1  293K
T2  373K  (m  m1 )(T2  T )  m1 (T  T1 )

m  300kg  m(T2  T )  m1 (T2  T )  m1 (T  T1 )

T  310 K  m(T2  T )  m1 (T2  T  T  T1 )

m(T2  T ) 300kg  (373K  310K )
 m1   m1 
T2  T1 373K  293K
300 K  63kg
 m1   m1  236,25kg  m2  300kg  236,25kg  63,75kg
80 K
 Trebuie obţinut un volum V=1l de lihid la temperatura t=450C. Avem la
dispoziţie lichid la temperatura t1=150C şi lichid la temperatura t2=650C.
Ce volume din aceste lichide trebuie luate?
(Probleme de termodinamică, fizică moleculară şi caldură-A. Hristev, Ed. Tehnică, Bucureşti,1988 )

V  1l m
  m  V  m1  V1
t  450 C V
m2  V2
t1  150 C
t 2  650 C Qc  Q p
V1  ? Qc  m2 c0 (T2  T )

V2  ? Q p  m1c0 (T  T1 )
T  T2  T1  (t 2  273)  (t1  273)  t
m2 c0 (T2  T )  m1c0 (T  T1 )
 V2 (T2  T )  V1 (T  T1 )

V  V1  V2  V2  V  V1
 (V  V1 )(T2  T )  V1 (T  T1 )

 V (T2  T )  V1 (T  T1 )  V1 (T2  T )

 V (T2  T )  V1 (T  T1  T2  T )

 V (T2  T )  V1 (T2  T1 )

V (T2  T ) 1l  20 grd
 V1   V1 
T2  T1 50 grd
 V1  0,4l
V2  1l  0,4l  0,6l
 Se amectecă într-un vas 4kg de apă la temperatura t1=200C cu 2kg de
apă la temperatura t2=500C şi cu 1kg de apă la temperatura t3=1000C.
Să se calculeze temperatura finală a amestecului neţinând seama de
încălzirea vasului.
(Culegere de probleme de fizică, C. Necșoiu, ED. Tehnică, București, 1968)

m1  4kg Qcedată  Q primită

t1  20 0 C
m2  2kg Qcedată  m2 c0 (T2  Te )  m3c0 (T3  Te ) 

t 2  500 C Q primită  m1c0 (Te  T1 )

m3  1kg
t3  1000 C m2 c0 (T2  Te )  m3c0 (T3  Te )  m1c0 (Te  T1 )
te  ?
 m2T2  m2Te  m3T3  m3Te  m1Te  m1T1

 m1T1  m2T2  m3T3  Te (m1  m2  m3 )

 m1T1  m2T2  m3T3
 Te 
m1  m2  m3

4kg  293K  2kg  323K  1kg  373K

 Te 
7 kg

1172 K  646 K  373K

 Te   313K
7

 te  313  273  40  te  400 C

 Un calorimetru din aluminiu având masa m1=0,04kg, conţine apă
având masa m2=0,24kg, la temperatura T1=288K. În apa din calorimetru
este introdusă o bucată de plumb , de masă m3=0,1kg, la temperatura
T3=373K. Să se afle căldura specifică a plumbului dacă temperatura de
echilibru este T=289K. Se cunosc:cAl=920J/kgK, capa=4180J/kgK.
(PROBLEME DE FIZICĂ pentru clasele IX-X, A. Hristev, D. Borşan, D. Manda, M. Sandu, l. Georgescu, N. Gherbanovschi,
EDP-Bucureşti,1983)
m1  0,04kg
m2  0,24kg Qcedată  Q primită
T1  288 K
m3cPb (T3  T )  m1c Al (T  T1)  m2 c0 (T  T0 )
m3  0,1kg
T3  373K T  T1 m1c Al  m2c0 
T  289 K  cPb 
m3 (T3  T )
c Al  920 J / kgK  J J 
(289 K  288K ) 0,04kg  920  0,24kg  4180 
c0  4180 J / kgK  kgK kgK 
 cPb 
cPb  ? 0,1kg (373K  289K )
  J J
1K  36,8  1003,2 
K K
 cPb  
0,1kg  84 K

J
1040
 cPb  K  123,4 J
8,4kg kgK
 Într-un vas calorimetric din alamă, de masă m1=0,2kg, se află o masă
m2=0,4kg de parafină la temperatura T2=283K. În vas se adaugă o masă
m3=0,4kg de ulei la temperatura T3=304K. Să se afle căldura specifică a
uleiului, egală cu a parafinei, dacă temperatura de echilibru din
calorimetru este T=293K şi căldura specifică a alamei este c1=380J/kgK.
(PROBLEME DE FIZICĂ pentru clasele IX-X, A. Hristev, D. Borşan, D. Manda, M. Sandu, l. Georgescu, N. Gherbanovschi,
EDP-Bucureşti,1983)
m1  0,2kg (alamă )
Qcedată  Q primită
m2  0,4kg (ulei )
T2  283K m3cu (T3  T )  (m1ca  m2 cu )(T  T2 )
m3  0,2kg (ulei)
 m3cu (T3  T )  m1ca (T  T2 )  m2 cu (T  T2 )
T3  304 K
cu  ?  cu m3 (T3  T )  m2 (T  T2 )  mca (T  T2 )
T  293K m1ca (T  T2 )
 cu 
ca  380 J / kgK m3 (T3  T )  m2 (T  T2 )
 J
0,2kg  380 293K  283K 
kgK
 cu 
0,4kg (304K  293K )  0,4kg ( 293K  283K )

760 J 760 J J
 cu    1900
4,4kgK  4kgK 0,4kgK kgK
 Într-o cadă de baie se găsesc 120l apă la temperatura de 800C. În cadă
se toarnă o cantitate de apă rece la temperatura de 150C. Ce cantitate de
apă rece s-a turnat în cadă dacă temperatura apei pentru baie a fost
de 370C.
(Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VII-C. Vintilă, I. Oltean-EDP Bucureşti,1974)

V1  120l Qcedată  Q primită

t1  80 0 C Qced  m1c0 (T1  T )

t 2  150 C Q prim  m2 c0 (T  T2 )
m2  ?
0  m1c0 (T1  T )  m2 c0 (T  T2 )  m1 (T1  T )  m2 (T  T2 )
t  37 C
kg 3
m1   0V1  1000  0,120 m  m1  120kg
m3
m1 (T1  T ) 120kg (353K  288K )
 m2   m2 
T  T2 310 K  288 K

 m2  354,54kg
 Într-o masă de apă de 0,033kg aflată la temperatura de 100C se toarnă
o cantitate de mercur cu temperatura de 500C şi căldura specifică de
138J/kgK. Să se gasească masa mercurului turnată în apă , care face ca
temperatura amestecului să ajungă la 300C (c0=4180J/kgK).
(Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VII-C. Vintilă, I. Oltean-EDP Bucureşti,1974)

ma  0,033kg Qcedată  Q primită

t1  100 C Qced  mHg cHg (T2  T )

t 2  500 C Q prim  ma c0 (T  T1 )
mHg  ?
0  mHg cHg (T2  T )  ma c0 (T  T1 )
t  30 C
c0  4180 J / kgK ma c0 (T  T1 )
 mHg 
cHg (T2  T )
J
0,033kg  4180 (303K  283K )
kgK 0,033  4180  20kg
 mHg   mHg   1kg
J 138  20
138 (323K  303K )
kgK
 Într-o cantitate de 500g apă se aruncă o bucată de fontă de 200g la
temperatura de 900C. Temperatura iniţială a apei este de 180C. Căldura
specifică a fontei este de 459,8J/kgK. Care este temperatura finală
a apei (c0=4180J/kgK)?
(Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VII-C. Vintilă, I. Oltean-EDP Bucureşti,1974)

ma  500 g Qcedată  Q primită

m f  200 g Qced  m f c f (T1  T )
t1  90 0 C
Q prim  ma c0 (T  T2 )
0
t 2  18 C
c f  459,8 J / kgK  m f c f (T1  T )  ma c0 (T  T2 )
c0  4180 J / kgK  m f c f T1  m f c f T  ma c0T  ma c0T2
t ?
 m f c f T1  ma c0T2  (ma c0  m f c f )T

m f c f T1  ma c0T2
 T
ma c0  m f c f
 J J
0,2kg  459,8  363K  0,5kg  4180  291K
kgK kgK
 T
J J
0,5kg  4180  0,2kg  459,8
kgK kgK

0,2  459,8  363K  0,5  4180  291K

 T
0,5  4180  0,2  459,8

33381,48K  608190K
 T
2090  91,96

 T  641571,48K  294 K
2181,96

 t  294  273  21

0
 t  21 C
 O bucată de plumb de 5kg, se află la temperatura de 1200C şi cu
căldura specifică de 125,4J/kgK se introduc în apă la temperatura de
150C. Să se calculeze masa apei în care s-a introdus bucata de plumb,
ştiind că temperatura amestecului este de 400C (c0=4180J/kgK).
(Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VII-C. Vintilă, I. Oltean-EDP Bucureşti,1974)

mPb  5kg Qcedată  Q primită

t1  1200 C Qced  mPb cPb (T1  T )
 mPb cPb (T1  T )  ma c0 (T  T2 )
cPb  125,4 J / kgK Q prim  ma c0 (T  T2 )
t 2  150 C mPb cPb (T1  T )
 ma 
t  400 C c0 (T  T2 )
ma  ? J
5kg 125,4 (393K  313K )
c0  4180 J / kgK kgK
 ma 
J
4180 (313K  288K )
kgK
 5kg 125,4  80 1003,2kg
 ma  
4180  25 2090

 ma  0,48kg
 O bucată de cupru cu masă de 1,5kg şi căldura specifică
cCu=376,2J/kgK este încălzită într-un cuptor , iar apoi este aruncată în
2kg de apă care se încălzeşte de la temperatura de 200C la 500C. Să se
afle temperatura cuptorului, dacă se consideră că întreaga cantitate de
căldură cedată de cupru prin răcire este absorbită de apă care se
încălzeşte (c0=4180J/kgK).
(Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VII-C. Vintilă, I. Oltean-EDP Bucureşti,1974)

mCu  5kg Qcedată  Q primită

cCu  376,2 J / kgK Qced  mCu cCu (T1  T )
 mCu cCu (T1  T )  ma c0 (T  T2 )
t1  ?
Q prim  ma c0 (T  T2 )
ma  2kg
ma c0 (T  T2 ) ma c0 (T  T2 )
0
t 2  20 C  T1  T   T1  T 
mCu cCu mCu cCu
t  500 C J
c0  4180 J / kgK 2kg  4180 (323K  293K )
kgK
 T1  323K 
J
1,5kg  376,2
kgK
 2  4180  30 K
 T1  323K 
1,5  376,2
250800K
 T1  323K 
564,3

 T1  323K  444,4 K  767,4 K

 t1  767,4  273  494,4

 t1  494,40 C
 O bucată de fier de formă paralelipipedică care are lungimea de 1m,
lăţimea 0,2m, iar înălţimea 0,3m, se află la temperatura de 2000C.
Bucata de fier se aruncă într-un bazin cu apă care are temperatura
100C. Să se afle masa de apă din bazin ştiind că temperatura finală a
apei este de 400C, iar densitatea fierului 7800kg/m3 şi căldura specifică
710,6J/kgK (c0=4180J/kgK).
(Culegere de probleme de fizică pentru clasele VI-VII-C. Vintilă, I. Oltean-EDP Bucureşti,1974)

L  1m Qcedată  Q primită
l  0,2m
Qced  mFe cFe (T1  T )
h  0,3m  mFe cFe (T1  T )  ma c0 (T  T2 )
t1  2000 C
Q prim  ma c0 (T  T2 )
t 2  10 0 C
ma  ?
  FeVFe cFe (T1  T )  ma c0 (T  T2 )
t  400 C
 Fe  7860kg / m 3   Fe LlhcFe (T1  T )  ma c0 (T  T2 )
cFe  710,6 J / kgK
c0  4180 J / kgK  Fe LlhcFe (T1  T )
 ma 
c0 (T  T2 )
 kg J
7860 3
 1m  0, 2 m  0,3m  710,6 (473K  313K )
m kgK
 ma  J
4180 (313K  283K )
kgK

7860kg  0,6  710,6 160

 ma   426,36kg
4180  30
 Într-un vas care conţine 200g de apă la temperatura de 200C se
introduc două corpuri de metal: unul de fier având temperatura de
1000C , masa de 60g şi unul de cupru având temperatura de 500C
şi masa de 20g. Se cere să se calculeze temperatura finală a apei
netinând seama de căldura absorbită de vas.
Se dă: căldura specifică a fierului este 460J/kgK, căldura specifică
a cuprului este 380J/kgK, căldura specifică a apei este c0=4180J/kgK.
(Culegere de probleme de fizică, C. Necșoiu, ED. Tehnică, București, 1968)

m0  200 g Qcedată  Q primită

t0  20 0 C
Qcedată  m1c1 (T1  Te )  m2 c2 (T2  Te ) 
m1  60 g
t1  1000 C Q primită  m0c0 (Te  T0 )
m2  20 g
t 2  500 C
m0 c0 (Te  T0 )  m1c1 (T1  Te )  m2 c2 (T2  Te )

c1  460 J / kgK  m0 c0Te  m0 c0T0  m1c1T1  m1c1Te  m2c2T2  m2 c2Te

c2  380 J / kgK
c0  4180 J / kgK  m0 c0T0  m1c1T1  m2 c2T2  Te (m0 c0  m1c1  m2 c2 )
te  ?
 m0 c0T0  m1c1T1  m2 c2T2
 Te 
m0 c0  m1c1  m2 c2

J J J
0,2kg  4180  293K  0,06kg  460  373K  0,02kg  380  323K
 Te  kgK kgK kgK
J J J
0,2kg  4180  0,06kg  460  0,02kg  380
kgK kgK kgK

244948K  10294,8 K  2484,8K

 Te   295,8K
836  27,6  7,6

 te  295,8  273  22,8

0
 te  22,8 C