Transformări de fază – partea a II-a

d) Sublimarea şi desublimarea
Se numește sublimare fenomenul de trecere a unei substanțe din stare solidă, direct în stare
de vapori.
Se numește desublimare fenomenul de trecere a unei substanțe din stare de vapori, direct în
stare solidă.
Observații:
1) zăpada și gheața sublimează trecând direct în vapori. Așa se explică uscarea rufelor
înghețate, iarna.
2) Tot prin fenomenul de sublimare se explică și mirosul unor corpuri solide (săpun,
detergent, naftalină).

Probleme:
1. Un vas conţine apă de masă m1 la temperatura t1 şi gheaţă de masă m2 la temperatura t2.
Să se calculeze:
a) Temperatura maximă finală  max a amestecului;
b) Căldura necesară pentru a transforma toată cantitatea de apă (m1+m2) aflată la
temperatura  max , în vapori la temperatura de fierbere şi presiune normală.

Se cunosc căldura specifică a apei ca, căldura latentă de topire a gheţii  g , temperatura de topire a

gheţii tt, temperatura de fierbere a apei la presiune normală t3 şi căldura latentă de vaporizare a apei
v .
J
Aplicaţie: m1=500 g; m2=20 g; t1=50 0C; t2=-10 0C; tt=0 0C; t3=100 0C; c a  4185 ;
Kg  K
J J J
c g  2090 ;  g  34  10 4 ; v  22,6  105 .
Kg  K Kg Kg

Rezolvare:
a) Căldura primită de gheaţă de la apă, serveşte la topirea integrală şi transformarea ei în apă
la temperatura maximă de echilibru termic.
 Pentru a se topi în totalitate gheaţa, este
t(0C)
necesar ca: sau
t1
Q1

Rezultă:
’’’
Q2
tt Q2’’
O
timp
’
Q2
t2

m1c a t1  m2 c g t t  t 2   m2  g  m2 c a t t
De unde:   4 .
m1  m2 ca
b) Căldura primită de toată masa de apă, aflată la temperatura  max , are două componente:
1) căldura necesară aducerii masei de apă la temperatura de fierbere şi presiune normală;
2) transformarea în totalitate a masei de apă în vapori la temperatura de fierbere şi presiune
normală.
Deci Q  m1  m2 ca t3   max   m1  m2 v 5 sau Q  m1  m2 ca t3   max   v 6

0,5  4185  50  0.02  2090 10  0,02  34 10 4

 max   450 C ;
0,5  0,02 4185

Q  0,5  0,02 4185100  45  22,6  105  13  105 J . 
TEMĂ:
1. Un cub de alamă cu latura l=10 cm, se încălzește de la temperatura t1=20 oC la temperatura
t2=80 oC. Cunoscând căldura specifică a alamei, c=380 J/(kg·K) şi densitatea acesteia
ρ=8500 kg/m3, determinați cantitatea de căldură necesară acestui proces.
2. Ce masă de apă la temperatura t1=40 ºC trebuie turnată peste un bloc de gheaţă de masă
m2=300 g, aflat la temperatura t2=–10 ºC, pentru ca temperatura de echilibru să devină
te=0 ºC şi întreaga masă de gheaţă să se topească?
Se cunosc capă=4 185 J/kgK, cgheață=2 090 J/kgK şi λgheață=335 kJ/kg.