APA

CE ESTE APA ?

APA ESTE UN LICHID INODOR, INSIPID ŞI INCOLOR. ESTE

O SUBSTANŢĂ ABSOLUT INDISPENSABILĂ VIEŢII,
INDIFERENT DE FORMA ACESTEIA, FIIND UNUL DINTRE
CEI MAI UNIVERSALI SOLVENŢI. APA ESTE UN COMPUS
CHIMIC AL HIDROGENULUI ŞI AL OXIGENULUI, AVÂND
FORMULA CHIMICĂ BRUTĂ H2O. ESTE UNA DIN
SUBSTANŢELE CELE MAI RĂSPÂNDITE PE PLANETA
PĂMÂNT, FORMÂND UNUL DIN ÎNVELIŞURILE
ACESTEIA,SI ANUME HIDROSFERA.
 ANOMALIILE DE FAZA ALE
APEI
1.APA ARE UN PUNCT DE TOPIRE SI UN PUNCT DE FIERBERE ANORMAL DE
ÎNALTE.

2.APA SOLIDA PREZINTA MAI MULTE VARIETATI STRUCTURALE (STABILE

SI METASTABILE, CRISTALINE SI AMORFE) DECÂT ORICE ALTA
SUBSTANTA.

3.CONDUCTIVITATEA TERMICA, MODULUL DE RIGIDITATE SI VITEZA DE

PROPAGARE A SUNETULUI ALE GHETII SCAD CU CRESTEREA PRESIUNII.

4.STRUCTURA APEI SE MODIFICA LA PRESIUNE ÎNALTA.

5.APA SUPRARACITA PREZINTA DOUA FAZE SI UN PUNCT CRITIC

SUPLIMENTAR LA APROXIMATIV -91°C.

6.APA LICHIDA SE POATE SUPRARACI CU USURINTA, DAR ESTE

VAPORIZATA CU DIFICULTATE.

7.APA LICHIDA EXISTA LA TEMPERATURA FOARTE COBORÂTA SI

ÎNGHEATA (SE SOLIDIFICA) LA ÎNCALZIRE.

8.APA LICHIDA POATE FI SUPRAÎNCALZITA CU USURINTA, IAR APA

FIERBINTE ÎNGHEATA MAI REPEDE DECÂT APA RECE (EFECTUL
MPEMBA).

9.AMPLITUDINEA DE VIBRATIE A APEI CALDE ESTE MAI MARE DECÂT A

APEI RECI.

10.MOLECULELE DE APA SE CONTRACTA LA CRESTEREA TEMPERATURII

SI SE DILATA LA CRESTEREA PRESIUNII
ANOMALIILE FIZICE ALE APEI CA MATERIAL
1.APA ARE O VÂSCOZITATE NEOBISNUIT DE MARE, CARE
CRESTE PE MASURA CE TEMPERATURA SCADE SUB 33°C
SI SCADE CU CRESTEREA PRESIUNII.

2.COEFICIENTUL DE DIFUZIE ESTE MARE SI DESCRESTE

CU SCADEREA TEMPERATURII.

3.LA TEMPERATURI COBORÂTE, AUTODIFUZIA APEI

CRESTE PE MASURA CE CRESC DENSITATEA SI
TEMPERATURA.

4.APA ARE O TENSIUNE SUPERFICIALA NEOBISNUIT DE

MARE.

5.CU CRESTEREA TEMPERATURII, SOLUBILITATEA ÎN

APA A GAZELOR CU STRUCTURA NEPOLARA SCADE
PÂNA LA O VALOARE MINIMA, DUPA CARE
(RESPECTÂND COMPORTAMENTUL NORMAL) CRESTE.

6.CONSTANTELE DIELECTRICE (CARE REFLECTA

OPOZITIA UNUI MEDIU FATA DE FORTELE DE ATRACTIE
ÎNTRE PARTICULELE ÎNCARCATE CU SARCINI) ALE APEI
 ANOMALIILE TERMICE ALE
APEI
1.CALDURA DE TOPIRE A APEI PREZINTA UN MAXIM LA -
17°C.

2.CALDURA SPECIFICA DE ÎNCALZIRE A APEI ARE O

VALOARE DUBLA FATA DE CEA A GHETII SAU A
VAPORILOR.

3.CAPACITATEA TERMICA SPECIFICA (CP SI CV) A APEI

ESTE NEOBISNUIT DE RIDICATA.

4.CAPACITATEA TERMICA SPECIFICA CP PREZINTA UN

MINIM LA 36°C SI PREZINTA UN MINIM ÎN RAPORT CU
TEMPERATURA.

5.CAPACITATEA TERMICA SPECIFICA CV PREZINTA UN

MAXIM LA APROXIMATIV -45°C.

6.CALDURA SI ENTROPIA DE VAPORIZARE, CA SI

CALDURA DE SUBLIMARE AU VALORI ANORMAL DE
MARI.

7.CONDUCTIBILITATEA TERMICA A APEI ESTE MARE SI

 ANOMALIILE PRIVIND DENSITATEA APEI
1.ÎN CAZUL APEI, RELATIA TEMPERATURA – DENSITATE PREZINTA
UN PUNCT DE MAXIM LA 4°C.

2.APA SE CONTRACTA LA TOPIRE

3.PRESIUNEA REDUCE PUNCTUL DE TOPIRE AL GHETII

4.APA LICHIDA ARE O VALOARE MARE A DENSITATII, CARE CRESTE

LA ÎNCALZIRE (PÂNA LA 3,984°C).

5.SUPRAFATA APEI ESTE MAI DENSA DECÂT ÎNTREGUL VOLUM.

6.CRESTEREA PRESIUNII REDUCE TEMPERATURA LA CARE

DENSITATEA APEI ESTE MAXIMA.

7.APA SUPRARACITA PREZINTA O VALOARE MINIMA A DENSITATII.

8.APA ARE UN COEFICIENT DE DILATARE TERMICA COBORÂT.

9.GRADUL DE DILATARE TERMICA AL APEI SCADE (DEVINE

NEGATIV) LA TEMPERATURI COBORÂTE.

10.DILATAREA TERMICA A APEI CRESTE CU CRESTEREA PRESIUNII.

11.NUMARUL DE MOLECULE DIN PRIMA VECINATATE A UNEI

MOLECULE DE APA CRESTE LA TOPIRE, DAR SI CU CRESTEREA
TEMPERATURII.
12.APA ARE UN GRAD DE COMPRESIBILITATE
NEOBISNUIT DE SCAZUT. Click icon to add picture
13.COMPRESIBILITATEA SCADE CU CRESTEREA
TEMPERATURII PÂNA LA 46,5°C.

14.RELATIA TEMPERATURA-COMPRESIBILITATE
PREZINTA UN PUNCT DE MAXIM.

15.LA FRECVENTE ÎNALTE, SE

ÎNREGISTREAZA „SUNETUL RAPID”, CARE PREZINTA
DISCONTINUITATE LA PRESIUNE ÎNALTA.

16.TIMPUL DE RELAXARE SPIN-RETEA ÎN RMN ESTE

FOARTE MIC LA TEMPERATURI COBORÂTE.

17.FRECVENTA DE REZONANTA RMN A NUCLEELOR

PREZINTA UN MAXIM LA TEMPERATURI COBORÂTE (LA
SUPRARACIRE).

18.INDICELE DE REFRACTIE AL APEI PREZINTA O

VALOARE MAXIMA IMEDIAT SUB TEMPERATURA DE 0°C.

19.MODIFICAREA DE VOLUM LA VAPORIZARE ESTE

FOARTE MARE.
 DESCOPERIREA LUI MASARU EMOTO

MASARU EMOTO ESTE UN CERCETATOR JAPONEZ CE A REUSIT, PRIN TEHNICI DE FOTOGRAFIERE RAPIDA, SA POZEZE STRUCTURA
APEI ÎN TIMPUL ÎNGHETARII SI SA EVIDENTIEZE ASTFEL CONSECINTA DIRECTA A GÂNDURILOR POZITIVE SI NEGATIVE ASUPRA
FORMARII CRISTALELOR DE GHEATA.

DUPA CUM O RECUNOASTE SI DÂNSUL A CAUTAT MULT TIMP UN LIANT CARE SA DEMONSTREZE CA TOATE LUCRURILE DE PE
ACEST PAMÂNT SUNT INTERCONECTATE SI A GASIT UN PRIETEN DE NADEJDE ÎNTR-O SUBSTANTA CARE SE PARE CA NICI MACAR
NU A FOST AICI DE LA ÎNCEPUT (CONFORM TEORIEI PROFESORULUI LOUIS FRANK).
EMOTO A DEMONSTRAT STIINTIFIC CA APA ARE CAPACITATEA DE A STOCA SI REFLECTA GÂNDURILE, CUVINTELE, RUGACIUNILE,
MUZICA SI SENTIMENTELE, STUDIILE FIIND FACUT PE CRISTALELE DE GHEATA. ACEST LUCRU A PERMIS TUTUROR SA VADA CA
APA ÎNTR-ADEVAR POARTA INFORMATIE CU EA.

METODA PRACTICA

„SA VA EXPLIC CUM PROCEDEZ PENTRU A FOTOGRAFIA CRISTALELE.

PUN CINCIZECI DE FELURI DE APA ÎN 50 DE VASE PETRI DIFERITE. PUN APOI VASELE ÎNTR-UN FRIGIDER LA ÎNGHETAT, PENTRU 3
ORE, LA -20°C. REZULTATUL ESTE CA TENSIUNEA SUPRAFETEI FORMEAZA ÎN VASELE PETRI PICATURI DE GHEATA
TRANSVERSALE DE APROXIMATIV 1 MILIMETRU. CRISTALUL APARE CÂND ÎNDREPTI O LUMINA DEASUPRA PICATURII DE GHEATA”
„DESIGUR, REZULTATUL NU ESTE NICIODATA ACELA DE 50 DE CRISTALE ASEMANATOARE; UNEORI NICI NU SE FORMEAZA
CRISTALE”
„CRISTALELE SE ARATA NUMAI PENTRU 20 SAU 30 DE SECUNDE, ÎN TIMP CE TEMPERATURA CRESTE, IAR GHEATA ÎNCEPE SA SE
TOPEASCA”
. APA CRISTALIZEAZA DIFERIT ÎN FUNCTIE DE INFORMATIA PE CARE O PRIMESTE.

S-A OBSERVAT ÎN MOD REPETAT CA APA RASPUNDEA CUVINTELOR POZITIVE FORMÂND CRISTALE HEXAGONALE
SUPERBE, SPRE DEOSEBIRE DE FORMELE NEARMONIOASE REZULTATE ÎN URMA EXPUNERII LA CUVINTE NEGATIVE. SPRE
EXEMPLU MAI JOS SE POATE OBSERVA SIMETRIA CRISTALULUI PENTRU CUVÂNTUL FERICIRE SI
DEZECHILIBRUL NEFERICIRII:

S-A ÎNCERCAT EXPUNEREA APEI LA CUVINTE CARE EXPRIMAU ACELASI LUCRU (DE EXEMPLU MULTUMESC), DAR ÎN LIMBI
DIFERITE. IMAGINILE NU AU FOST IDENTICE, DAR AU PASTRAT REGULA PREZENTATA ANTERIOR. DE AICI SE POATE TRAGE
CONCLUZIA CA APA NU RECUNOASTE CUVÂNTUL CA UN SIMPLU DESEN, CI MAI DEGRABA ÎNTELEGE SEMNIFICATIA
ACESTUIA, GÂNDUL SI SENTIMENTUL, CE OAMENII ÎL ATRIBUIE CUVÂNTULUI.
CRISTALUL CE L-A IMPRESIONAT CEL MAI MULT PE EMOTO A LUAT NASTERE SUB INFLUENTA CUVINTELOR „IUBIRE SI
RECUNOSTINTA”. LUATE SEPARAT AU FORMAT IMAGINI FRUMOASE, DAR INCOMPARABILE CU CEA CREATA DE
ALATURAREA LOR.DE ASEMENEA S-A OBSERVAT CA (VIRGULA) CRISTALELE FORMATE SEAMANA MAI MULT CU CELE
PRODUSE DE EFECTUL UNIC AL ‘RECUNOSTINTEI’ DECÂT ÎN CAZUL EXPUNERII DOAR LA CUVÂNTUL ‘IUBIRE’.ACESTA
INDICA FAPTUL CA VIBRATIA RECUNOSTIINTEI ESTE MAI INTENSA SI ARE O FORTA MAI MARE DE INFLUENTA.

EXPUNEREA APEI LA POZE

EXPUNEREA APEI LA MUZICA
  PUTEREA CUVINTELOR ROSTITE
ESTE IMPORTANT FIECARE CUVÂNT PE CARE ÎL ROSTIM SI FIECARE GÂND PE CARE ÎL NUTRIM.
ACESTA ARE ÎN PRIMUL RÂND REPERCUSIUNE ASUPRA NOASTRA SI APOI ASUPRA CELUI CARUI ÎI ESTE ADRESAT.
INFORMATII TOT MAI DES ÎNTÂLNITE ATRAG ATENTIA ASUPRA SENTIMENTELOR NEGATIVE SI ORGANELE AFECTATE DE
ACESTEA : STOMAC – FRICA, ANXIETATE; FICAT – MÂNIE; PLAMÂNI – TRISTETE; INIMA – FURIE, GELOZIE; RINICHI –
EGOISM, LACOMIE, CRITICISM, DEZAMAGIRE, NEREUSITA; CREIER – DEPRESIE; OCHI – STRES.

PENTRU A EXEMPLIFICA PUTEREA CUVINTELOR, EMOTO A CERUT ELEVILOR UNEI SCOLI PRIMARE DIN JAPONIA SA
VORBEASCA APEI, APOI A LUAT PROBELE SI LE-A SUPUS ANALIZELOR. REZULTATELE AU CONFIRMAT ASTEPTARILE:
 EFECTELE DAUNATOARE ALE UNDELOR ELECTROMAGNETICE
OARECUM LEGAT DE PUNCTUL ANTERIOR EMOTO A VRUT SA TESTEZE PUTEREA VIBRATIEI POZITIVE. EL A LUAT 2
TIPURI DE APA: APA DE LA ROBINET CAREIA I S-AU ARATAT CUVINTELE ‘IUBIRE SI RECUNOSTINTA’ SI APA DISTILATA
NEUTRA. A EXPUS ACEASTA APA LA MAI MULTE SURSE ELECTROMAGNETICE: TELEVIZOR, COMPUTER, MOBIL SI
CUPTOR CU MICROUNDE. IATA POZELE OBTINUTE DUPA EXPUNERE (ÎN PARTEA STÂNGA ESTE APA INFORMATA, IAR
ÎN PARTEA DREAPTA CEA NEUTRA).
 CRISTALELE FORMATE ÎN APA EXPUSA DENUMIRILOR A DIVERSE RELIGII
IATA CE CRISTALE S-AU FORMAT ÎN URMA EXPUNERII APEI LA CUVINTELE DENUMIND CELE 5 MARI RELIGII ALE
LUMII SI APOI APA EXPUSA LA TOATE CUVINTELE ÎN ACELASI TIMP (ULTIMA POZA).
PUTEREARUGACIUNII:
PENTRU A TESTA PUTEREA RUGACIUNII, EMOTO A CHEMAT, LA BARAJUL FUJIWARA DIN CENTRUL JAPONIEI, UN
PREOT SHINO PE NUME HOUKI KATO. DUPA APROXIMATIV 1 ORA DE RUGACIUNI SI INCANTATII APA A ÎNCEPUT SA
SE LIMPEZEASCA, ÎN FINAL PUTÂNDU-SE VEDEA CHIAR SI VEGETATIA DE PE FUNDUL LACULUI. ACESTEA SUNT
FOTOGRAFIILE REZULTATE DIN MOSTRELE PRELEVATE ÎNAINTE SI DUPA EFECTUAREA RUGACIUNII: