LEGILE

LUI
KEPLER
 BENE DRAGOȘ
 PETREA IOAN
 ROST ANDREI
 CAPITOLE:
I. I N T R O D U C E R E ;

II. T E O R I I P Â N Ă L A K E P L E R ;

III. LEGILE LUI KEPLER;

IV. C O M P A R AȚ I E   C U   M O D E L U L   L U I   C O P E R N I C ;

V. C O N C L U Z I E
 INTRODUCERE
ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XVI-LEA,
CERCETĂTORUL DANEZ TYCHO BRAHE (1546-1601)
A ADUNAT O SUMEDENIE DE OBSERVAȚII DE O
PRECIZIE FĂRĂ PRECEDENT, CU ERORI CARE NU
D E P Ă Ș E A U 2 ' - 3 ', Î N Î N C E R C A R E A D E A C O N F I R M A
TEORIA LUI PTOLEMEU. LA MOARTEA SA, BRAHE
A LĂSAT TOATE OBSERVAȚIILE SALE
ASISTENTULUI SĂU JOHANNES KEPLER (1581-
1630), CARE A CONTINUAT SĂ OBSERVE PLANETA
MARTE. COMPARÂND OBSERVAȚIILE CU
CALCULELE BAZATE PE IPOTEZA MIȘCĂR ILOR
CIRCULARE ÎN SISTEMUL GEOCENTRIC, KEPLER A
CO N STATAT D I F E R E N Ț E D E P E ST E 7 ' , C A R E N U
PUTEAU FI ATRIBUITE ERORILOR DE OBSERVAȚIE
ALE PROFESORULUI SĂU. EL A TRECUT APOI LA
SISTEMUL HELIOCENTRIC. COMBINÂND
OBSERVAȚIILE, A DEDUS ORBITA R EALĂ A
MARTELUI ÎN JURUL SOARELUI CA FIIND O
ELIPSĂ. APOI A GĂSIT ORBITELE ELIPTICE ȘI ALE
C E L O R L A LT E P L A N E T E . A S T A B I L I T L E G I L E
MIȘCĂRII PLANETELOR, LEGI CARE ÎI POARTĂ
NUMELE (LEGILE LUI KEPLER), CUPRINSE ÎN
LUCRĂRILE SALE ASTRONOMIA NOVA (1609) ȘI
HARMONICES MUNDI LIBRI V (1619) (CINCI CĂRȚI
DESPRE ARMONIA LUMII).
 TEORII PÂNĂ LA
KEPLER
 TE O RIA G E OCE N TRIC A A  LU I PTOL E ME U ;

 TE O RIA   H E L IOCE N TR ICA A LUI  COP E RN IC

 T E O R I A
G E O C E N T R I C A
  A   L U I
P T O L E M E U
CONFORM TEORIEI (87-165),
PĂ M Â N T U L S E A F L A Î N C E N T R U L
UNIVERSULUI, IAR SOARELE ȘI
C E L E L A LT E P L A N E T E S E R O T E A U
ÎN JURUL SĂU PE TRAIECTORII
P E R F E CT C I R CU L A R E . C U TO AT E
ACESTEA, ACEST MODEL NU
ESTE ÎN CONCORDANȚĂ CU
O BS E R VAȚ I I L E A ST R O N O M I C E .
T E O R I A   H E L I O C E N T R I C A A
L U I   C O P E R N I C
TEORIA LUI NICOLAUS COPERNIC
(1473-1543) AFIRMĂ CĂ
UNIVERSUL ESTE HELIOCENTRIC,
CEEA CE ÎNSEAMNĂ CĂ
PLANETELE SE ÎNVÂRT ÎN JURUL
SOARELUI PE ORBITE PERFECT
CIRCULARE. ARISTARCHUS A
CALCUL AT RAPORTU L DINT RE
SOARE, PĂMÂNT ȘI LUNĂ ȘI A
AJUNS LA CONCLUZIA CĂ
PĂMÂNTUL SE ÎNVÂRTE ÎN JUR UL
SOARELUI. ÎN PLUS, EL CREDEA
CĂ UNIVERSUL TREBUIE SĂ FIE
M U LT M A I M A R E D E C Â T S U S Ț I N E A
PTOLEMEU.
 LEGILE LUI
KEPLER
T E O R I A M I Ș C Ă R I I P L A N E T E LO R , E L A B O R ATĂ D E
JOHANNES KEPLER, AFIRMĂ CĂ PLANETELE SE
DEPLASEAZĂ ÎN ELIPSE ÎN JURUL SOARELUI , SPRE
DEOSEBIRE DE TEORIA ANTERIOARĂ, CONFORM CĂREIA
ACESTEA SE DEPLASAU PE TRAIECTORII CIRCULARE.
A C E A STĂ T E O R I E S - A B AZ AT P E O BS E R VAȚ II
ASTRONOMICE, ÎN SPECIAL PE CELE FĂCUTE DE
ASTRONOMUL DANEZ TYCHO BRAHE CU PRIVIRE LA
ORBITA MARTELUI. CELE TREI LEGI ALE MIȘCĂRII
P L A N E TA R E F O R M U L AT E D E K E P L E R S U N T VA L A B IL E
DOAR ÎN MECANICA NEWTONIANĂ. 
 PRIMA
LEGE
„PLANETA SE MIȘCĂ ÎN JURUL STELEI PE
O ORBITĂ ELIPTICĂ, ÎN CARE STEAUA
R E P R E Z I N T Ă U N U L D I N   F O C A R E .”  
UNDE A ESTE SEMIAXA MAJORĂ, B ESTE
SEMIAXA MINORĂ, C DISTANTA DE
FOCALIZARE LA CENTRU,IAR R ESTE RAZA
VECTOARE.O ELIPSĂ ESTE O
CURBĂ ÎNCHISĂ CARE ARE DOUĂ AXE
SIMETRICE, NUMITE FOCARE SAU PUNCTE
F I X E . C U A LT E C U V I N T E P O A T E F I
D E S C R I S Ă C A U N C E R C A P L AT I Z AT.
EXCENTRICITATEA ELIPSEI ESTE INTRE 0
SI 1. 
E X C E N T R I C I TAT E A O R B I T E I PĂ M Â N T U LU I
ESTE 0,0167, DECI ORBITA ACESTUIA ESTE
APROAPE SFERICA. 
 A DOUA
LEGE
„ LINIA DREAPTĂ C ARE UNE ȘTE PLANE TA CU
STEAUA («RAZA VE CTOARE A PLANE TE I»)
MĂTURĂ  ARII E GALE ÎN PE RIOA DE
DE  TIMP E GALE SAU FORMULAT
E CHIVALE NT VITE ZA ARE OLARĂ A RAZ EI
V E C T O A R E E CO N S T A N T Ă .”

PE RIHE LIUL E STE P UN CTU L I N CAR E

PL AN E TA E STE CEL M AI APRO APE DE
SOARE .AFE L IU E STE P UN CTU L I N CARE
ACE ASTA ESTE CE L M AI DEPARTE DE SOARE ,
IN CARE ACE ASTA ATIN GE V ITE Z A MI NIMA .
CAN D N E RE FE RIM L A OR BI TA LU NI I,
PU N CTEL E POARTA DEN U MIR E A D E PERIGE U
S I A PO GEU.  

DIN ACEA STĂ LE GE , NU MI TĂ „A AR IILOR

E G A L E ”, R E Z U LT Ă C Ă O P L A N E T Ă S E
DE PL ASE AZĂ CU ATÂT M AI REPE DE CU CÂT
ESTE MAI AP ROAPE DE STE A. ÎN
CAZUL  PĂMÂN TU LU I, RAZA VE CTOARE
MĂTU RĂ ÎN TR- O SE CU NDĂ O ARI E DE P ESTE
2 MI LI ARDE KM2.  
 A TREIA
LEGE
„ PĂT R AT U L P E R I O A D E I D E R E V O LU Ț I E A
PLANETEI, ESTE PROPORȚIONAL CU CUBUL
S E M I A X E I M A R I A O R B I T E I .”

ACESTE LEGI DESCRIU MIȘCĂRILE PLANETELOR

CU O APROXIMAȚIE SUFICIENTĂ ÎN UNELE
CALCULE, DAR ADESEA SUNT NECESARE
M O D I F I C Ă R I C A R E S Ă Ț I N Ă S E A M A D E A LT E
EFECTE. UNELE ABATERI SE DATOREAZĂ
EFECTELOR RECIPROCE ALE GRAVITAȚIEI DINTRE
PLANETE, MIȘCĂRII STELEI DATORITĂ ATRAGERII
PLANETELOR ȘI EFECTELOR RELATIVISTE.
APROXIMAȚIA ESTE RELATIV BUNĂ CÂND MASA
PLANETEI ESTE NEGLIJABILĂ FAȚĂ DE MASA
STELE.
 Planetă T (ani) a (u.a) K
C O N S T A N T A
L U I K E P L E R Mercur 0,241 0,387 1,0002
Venus 0,615 0,723 1,000
VALOARE A ESTE CON STANTĂ PEN TR U
TOATE CORPURILE CARE ORBITEAZĂ
SOARELE DEOARECE NU DEPINDE DE ELE,
CI DE MASA STELEI. ÎN
Terra 1 1 1,000
CAZUL SISTEMULUI SOLAR, CONSTANTA LU
I KEPLER ESTE ÎN MEDIE 2,97 × 10 −19. Marte 1,8881 1,524 0,999
SE DE FINEȘT E O UNITATE ASTRONO MIC A 1
UA CA LUNGIMEA SEMIAXEI MARI A
ORBITEI PĂMÂNTULUI ÎN JURUL SOARELUI.
Jupiter 11,86 5,204 0,997
ESTE EGALĂ CU 149597870691±30 M
(APROXIMATIV 150 MILIOANE KM). ESTE
FOLOSITĂ ÎN EXPRIMAREA DISTANȚELOR
Saturn 29,6 9,58 0,996
DIN INTERIORUL ȘI VECINĂTATEA SISTEM
SOLAR (SAU A ORICĂRUI SISTEM STELAR) . Uranus 83,7 19,14 1,000
Neptun 165,4 30,2 0,993
COMPARAȚIE C
U MODELUL LU
I COPERNIC
L EG IL E LUI KEPL ER AU ÎMBUNĂTĂȚ IT
MODELUL LUI COPERNICUS PRIN FAPTUL CĂ
A U E S T I M A T C U M A I M U LT Ă P R E C I Z I E
MIȘCAREA PLANETELOR. COPERNIC A
AFIRM AT C Ă ORBITA PL ANETARĂ ESTE UN
CERC, SOARELE SE AFLĂ ÎN CENTRUL
ORBITEI, IAR VITEZA PLANETEI PE ORBITĂ
ESTE CON STANTĂ. CU TOAT E ACESTEA,
LEGILE LUI KEPLER IAU ÎN CONSIDERARE
FA P T U L C Ă O R B I TA P L A N E TA R Ă N U E S T E U N
CERC, CI O ELIPSĂ; SOARELE NU SE AFLĂ ÎN
CENTRU, CI ÎNTR-UN PUNCT FOCAL AL ORBITEI
ELIPTICE; ȘI NICI VITEZA LINIARĂ, NICI
V I T E Z A U N G H I U L A R Ă A P L A N E T E I P E O R B I TĂ
N U S U N T CO N S TA N T E , D A R V I T E Z A A R E O L A R Ă
E ST E CO N STA N TĂ . C A U R M A R E , L E G I L E L U I
KEPLER OFERĂ O APROXIMARE MAI BUNĂ A
MIȘCĂRII PLANETARE.
 CONCLUZIE
ACESTE LEGI DESCRIU MIȘCĂRILE PLANETELOR CU O
A PR OX I M AȚ I E S UF I C I E N TĂ Î N UN EL E C ALCULE , DAR A DE S EA
S U N T N E C E S A R E M O D I F I C Ă R I C A R E S Ă Ț I N Ă S E A M A D E A LT E
E F E CT E . U N E L E A B AT E R I S E D ATO R E A Z Ă E F E CT E LO R
R EC I PR O C E AL E  GRAVI TAȚ I E I DI N T R E P LA N ET E, M I ȘC Ă R I I
ST E L E I D ATO R I TĂ AT R A G E R I I P L A N E T E LO R Ș I
E F E CT E LO R   R E L AT I V I ST E . A P R OX I M AȚ I A E ST E R E L AT I V B U N Ă
C ÂN D M AS A P LA N ET E I E ST E N EG LI J ABI LĂ FAȚĂ DE M AS A
STELEI. 
LEGILE LUI KEPL ER AU CONSTITUIT BAZA PENTRU
F O R M U L A R E A   L E G I I G R AV I TAȚ I E I D E C ĂT R E   I S A A C N E W T O N   Ș I
AU O DEOSEBITĂ IMPORTANȚĂ PENTRU ÎNȚELEGEREA MIȘCĂRII
CORPURILOR CEREȘTI, DE EXEMPLU A PĂMÂNTULUI ȘI A
C E L O R L A LT E P L A N E T E Î N J U R U L   S O A R E L U I , S A U A   L U N I I   Ș I A
S AT E L I Ț I LO R A R T I F I C I A L I   Î N J U R U L PĂ M Â N T U LU I .  
BIBLIOGRAFIE:

 WIKIPEDIA.ORG

 W A R B E T O N CO U N C I L . O R G

§ RO.FRWIKI.WIKI/WIK
 VĂ
M U LȚ U M I M
PENTRU
ATENȚIE!