HAZARDURI NATURALE

MARCU ALEXANDRU
    H a z a r d u r i l e
u n o r f e n o m e n e
i n u n d a ţ i i l e , a l
d i r e c t ă a s u p r a
m e d i u l u i î n c o n
n a t u r a l e c o n s t i t u i e n i ş t e m a n i f e s t ă r i e x t r e m e a l e
n a t u r a l e , c u m a r f i c u t r e m u r e l e , f u r t u n i l e ,
u n e c ă r i l e d e t e r e n , s e c e t e l e , c a r e a u o i n f l u e n ţ ă
v i e ţ i i f i e c ă r e i p e r s o a n e , a s u p r a s o c i e t ă ţ i i ş i a
j u r ă t o r î n a n s a m b l u .

  V u l n e r a b i l i t a t e a p u n e î n e v i d e n ţ ă g r a d u l d e e x p u n e r e a o m u l u i
ş i a b u n u r i l o r s a l e d i f e r i t e l o r t i p u r i d e h a z a r d u r i , i n d i c î n d
n i v e l u l p a g u b e l o r p e c a r e l e c a u z e a z ă u n a n u m i t f e n o m e n . A f i
v u l n e r a b i l î n s e a m n ă a f i e x p u s u n o r p e r i c o l e p o t e n ţ i a l e c a r e p o t
s ă a f e c t e z e s ă n ă t a t e a , s ă p e r i c l i t e z e v i a ţ a ş i s ă p r o d u c ă p a g u b e .

    R i s c u l r e p r e z i n t ă n i v e l u l p r o b a b i l a l p i e r d e r i l o r d e v i e ţ i
o m e n e ş t i , a l n u m ă r u l u i d e r ă n i ţ i , a l p a g u b e l o r a d u s e
p r o p r i e t ă ţ i l o r ş i a c t i v i t ă ţ i l o r e c o n o m i c e d e c ă t r e u n a n u m i t
f e n o m e n n a t u r a l s a u u n g r u p d e f e n o m e n e î n t r - u n a n u m i t l o c ş i
î n t r - o a n u m i t ă p e r i o a d ă .
HAZARDURILE VULCANICE
   Se estimează că, în prezent, aproximativ 800 de milioane de oameni (distribuiți în 86 de țări), trăiesc în zone situate la mai puțin de 100 km de un
vulcan activ (Brown et al., 2015). Numărul mare de locuitori din preajma vulcanilor poate fi explicat și prin beneficiile oferite de către aceștia și
anume: erupțiile fertilizează solurile în permanență; topografia ridicată oferă condiții prielnice lucrărilor de infrastructură; resursele de apă sunt,
în mod obișnuit, abundente; activități turistice profitabile; unii vulcanii pot dobândi semnificație spirituală, estetică sau religioasă; existența unor
surse de energie ieftine – energia geotermală.
  DE CELE MAI MULTE ORI, VULCANII NU REPREZINTĂ O AMENINȚARE LA ADRESA SOCIETĂȚII UMANE, DEOARECE UNII ERUP
FOARTE RAR, IAR ÎN CAZUL CELOR CU ERUPȚII FRECVENTE, COMUNITĂȚILE UMANE DIN PREAJMĂ AU ȘTIUT, ]N FOARTE
MULTE SITUAȚII, SĂ-ȘI ADAPTEZE STILUL DE VIAȚĂ ACESTOR CONDIȚII. CU TOATE ACESTEA ÎNSĂ, VULCANII POT SĂ
REPREZINTE PERICOLE PERMANENTE, FIE DIN CAUZA REVENIRII LA ACTIVITATE A UNOR VULCANI CARE AU FOST INACTIVI
PERIOADE ÎNDELUNGATE, FIE DIN CAUZA UNOR VULCANI CARE PRODUC ERUPȚII NEAȘTEPTATE, ANORMAL DE MARI. ASTFEL,
ERUPȚIILE VULCANICE POT PROVOCA PIERDERI DE VIEȚI OMENEȘTI SAU IMPORTANTE PAGUBE MATERIALE. IMPACTUL
ERUPȚIILOR VULCANICE ASUPRA COMUNITĂȚILOR UMANE POATE FI PE TERMEN SCURT SAU PE TERMEN LUNG (DE EXEMPLU,
MIGRAREA PERMANENTĂ A POPULAȚIEI DIN ZONELE PERMANENT AFECTATE). UNEORI EFECTUL NEGATIV AL ERUPȚIILOR
VULCANICE SE MANIFESTĂ LA SUTE DE KILOMETRI FAȚĂ DE LOCUL ERUPȚIEI (DE EXEMPLU, IMPACTUL LEGAT DE CENUȘA
VULCANICĂ).
    VULCANII ACTIVI CONSTITUIE CEA MAI SPECTACULOASĂ DINTRE MINUNILE LUMII. EI APAR ATUNCI
CÂND ROCILE SE TOPESC LA MARE ADÂNCIME ÎN SCOARŢA TERESTRĂ SAU CHIAR ÎN MANTA, FIIND APOI
RIDICATE ŞI AZVÂRLITE LA SUPRAFAŢĂ.
     FORMA UNUI VULCAN DEPINDE DE LAVA PE CARE O PRODUCE. LAVA SUBŢIRE,FLUIDĂ, SE REVARSĂ ÎN
STRATE ŞI SE ACUMULEAZĂ ÎNTR-O “MOVILĂ” LARGĂ, APLATIZATĂ,NUMITĂ VULCAN SCUT. LAVA
GROASĂ,VÂSCOASĂ,FORMEAZĂ UN CON MAI ÎNALT,CA MUNTELE FUJI. LAVA FLUIDĂ CONSTĂ DIN ROCI
TOPITE ALE MANTALEI; CEA VÂSCOASĂ ESTE SCOARŢĂ TOPITĂ.
     ÎN LUME EXISTĂ CAM 1300 DE VULCANI ACTIVI, MAJORITATEA AFLAŢI DE-A LUNGUL MARGINILOR
PLĂCILOR TECTONICE.
    VULCANII SE POT FORMA ŞI ÎN MIJLOCUL PLĂCILOR,  DEASUPRA UNOR “PUNCTE FIERBINŢI” DIN
MANTA. INSULELE HAWAII CONSTITUIE CEL MAI BUN EXEMPLU. ACEST ŞIR DE URIAŞI VULCANI SCUT S-AU
FORMAT ATUNCI CÂND PLACA PACIFICĂ S-A DEPLASAT DEASUPRA PUNCTULUI FIERBINTE. 
     CEL MAI MARE VULCAN ACTIV DE PE TERRA, MAUNA LOA DIN HAWAII,TOCMAI SE “MUTĂ” DE PE
PUNCTUL FIERBINTE. SPRE SUD-EST,CHIAR DEASUPRA PUNCTULUI FIERBINTE,SE AFLĂ VULCANUL
KILAUEA,A CĂRUI ACTIVITATE SPOREŞTE PE MĂSURĂ CE DIMINUEAZĂ CEA A LUI MAUNA LOA.
CELELALTE INSULE DIN ZONĂ  S-AU FORMAT DIN VULCANI MAI VECHI,PE CARE PLACA ÎN DERIVĂ I-A DUS
DEPARTE DE PUNCTUL FIERBINTE. 
 INELUL DE FOC

    REGIUNEA DIN JURUL OCEANULUI PACIFIC ESTE NUMITĂ “INELUL DE FOC” DATORITĂ VULCANILOR DE PE ŢĂRMURILE
SALE. ACEŞTIA SUNT PRINTRE CEI MAI VIOLENŢI DIN LUME,FORMAŢI DEASUPRA ZONELOR DE SUBDUCŢIE,UNDE
PLĂCILE OCEANELOR ALUNCECĂ PE SUB CELE CONTINENTALE. VULCANII ARUNCĂ ÎN AER CENUŞĂ,LAVĂ ŞI
GAZE,PRODUSE PRIN TOPIREA SCOARŢEI CONTINENTALE AJUNSE ÎN STRĂFUNDURILE FIERBINŢI ALE PLANETEI.
     MAJORITATEA VULCANILOR DIN INELUL DE FOC SUNT MUNŢI CONICI,CLASICI,CU UN CANAL CENTRAL ŞI EVENTUAL
CÂTEVA FISURI PE VERSANŢI. LAVA LOR ESTE MAI GROASĂ DECÂT CEA BAZALTICĂ A VULCANILOR OCEANICI,DEOARECE
CONŢINE O CANTITATE MAI MARE DE SILICE DIN SCOARŢA CONTINENTALĂ TOPITĂ. LAVA FLUIDĂ DIN HAWAII ARE UN
CONŢINUT MULT MAI MIC DE SILICE. COMBINAŢIA DINTRE LAVA GROASĂ ŞI MASELE DE CENUŞĂ ŞI RESTURI DIN ERUPŢII
ACUMULTAE CONFERĂ ACESTOR VULCANI FORMA LOR CONICĂ.
 CEL MAI ÎNALT VULCAN DIN LUME SE AFLĂ ÎN INELUL DE FOC.
OJOS DEL SALADO SE ÎNALŢĂ PÂNĂ LA 6887M ÎN ANZI,LA
GRANIŢA DINTRE ARGENTINA ŞI CHILE.
     VULCANII DIN INELUL DE FOC SUNT MAI VIOLENŢI DECÂT VULCANII OCEANICI,DEOARECE ABURUL NU POATE IEŞI DIN
LAVA GROASĂ; PRINS ÎN MASA ACESTEIA CA BULELE DE AER ÎN ŞAMPANIE,POATE EXPLODA DÂND NAŞTERE UNEI LAVE
POROASE NUMITĂ PIATRĂ PONCE.
     DACĂ UN VULCAN A FOST INACTIV TIMP DE MULŢI ANI,LAVA RĂCITĂ DIN ANTERIOR ACŢIONEAZĂ CA UN DOP,MENŢINÂND ÎN
INTERIOR RESTUL LAVEI ŞI GAZELE. PRESIUNEA CREŞTE PE MĂSURĂ CE TOT MAI MULTĂ LAVĂ SE ACUMULEAZĂ,VERSANŢII
VULCANULUI DILATÂNDU-SE UŞOR. ÎN CELE DIN URMĂ VULCANUL VA ATINGE PUNCTUL CRITIC ŞI ERUPŢIA CARE URMEAZĂ
POATE FI ATÂT DE VIOLENTĂ,ÎNCÂT DISTRUGE O PARTE A MUNTELUI.
    PE 18 MAI 1980,VÂRFUL ŞI UNUL DINTRE VERSANŢII MUNTELUI ST.HELENS,DIN STATUL
WASHIGTON,SUA,AU EXPLODAT,DISTRUGÂND O SUPRAFAŢĂ VASTĂ ÎN JUR. UN NOR NEGRU DE CENUŞĂ,GAZE ŞI ABUR S-A
RIDICAT PÂNĂ LA 25 KM ÎN AER. DAR ACEASTA A FOST O ERUPŢIE MODESTĂ ÎN ISTORIA VULCANILOR.
     CÂND TAMBORA,DIN INDONEZIA,A ERUPT ÎN APRILIE 1815, A ARUNCAT ÎN AER 165KMC DE ROCĂ ŞI LAVĂ,FORMÂND UN
CRATER DE 11KM ÎN DIAMETRU.
     TAMBORA A FOST ÎNSĂ UN BIET FOC DE ARTIFICII COMPARATIV CU ERUPŢIILE CARE ÎN TRECUT AU LĂSAT NUMEROASE
CICATRICE PE FAŢA TERREI,PRECUM CALDERA YELLOWSTONE DIN WYOMING,CARE ACOPERĂ 2500KMP.
CELE MAI GRAVE ERUPŢII DIN
LUME
MULȚUMESC DE
AT E N Ț I E !