1.

 MOARA CU NOROC DE IOAN SLAVICI – ESEU STRUCTURAT

 
     CONSIDERATA CA O SPECIE A EPOCII MODERNE, NUVELA
A FOST CULTIVATA CU PREDILECTIE IN SECOLELE XIX SI XX,
AVAND AVANTAJUL UNEI CONCENTRARI EPICE MAI
ACCENTUATE DECAT A ROMANULUI. INTR-UN SPATIU
DIEGETIC RELATIV RESTRANS, CU UN SINGUR FIR NARATIV,
NUVELA URMARESTE DESTINUL UNUI PERSONAJ COMPLEX,
PRINS IN RETEAUA UNOR CONFLICTE PUTERNICE. VIZIUNEA
ARTISTICA ESTE ASTFEL CENTRATA ASUPRA
PROTAGONISTULUI CARE DOMINA PRIM-PLANUL.
     CARACTERISTICILE ACESTEI SPECII SUNT ILUSTRATE
RIGUROS DE NUVELA „MOARA CU NOROC” DE IOAN
SLAVICI. PRIMUL MARE SCRIITOR MODERN AL
TRANSILVANIEI, CONSOLIDEAZA DIMENSIUNEA REALIST-
OBIECTIVA A VIZIUNII ARTISTICE ASUPRA UNIVERSULUI
EXISTENTIAL AL SATULUI DE PROVINCIE, OPERAND O
DESCHIDERE A PROZEI ROMANESTI SPRE PSIHOLOGIC. O
DOVADA STRALUCITA ESTE NUVELA „MOARA CU NOROC”,
PUBLICATA IN 1881.
     CAPODOPERA LUI SLAVICI ESTE O NUVELA
PSIHOLOGICA, REMARCABILA NU NUMAI PRIN
COMPLEXITATEA PERSONAJULUI PRINCIPAL, CI SI PRIN
REALISMUL VIZIUNII ARTISTICE CARE SE CONCRETIZEAZA
INTR-O IMAGINE VERIDICA A UNEI LUMI DIN TRANSILVANIA
SFARSITULUI DE VEAC XIX.
TEMA REALIST-PSIHOLOGICA A DEGRADARII UMANE
PROVOCATE DE PATIMA INAVUTIRII SE DEZVOLTA IN
RELATIE CU TEMA ROMANTICA A DESTINULUI.
TITLUL NUVELEI INCHIDE IN EL O AMARA IRONIE, „MOARA
CU NOROC” FIIND NUMELE HANULUI ASEZAT LA RASCRUCE
DE DRUMURI, O RASPANTIE CARE „INTOARCE” DESTINUL
EROILOR SPRE ZODIA TRAGICULUI, SCHIMBAND LINISTE
COLIBEI IN ZBUCIUM, NEFERICIRE.
COMPOZITIA NUVELEI ESTE CLASICA, CELE 17 CAPITOLE
URMARIND SIRUL EVENIMENTELOR IN ORDINE
CRONOLOGICA. INCIPITUL DE TIP ENUNTIATIV SE
FORMULEAZA CA UN DISCURS ETIC AL UNUI PERSONAJ-
REFLECTOR: MAMA ANEI, CARE ESTE NUMITA SIMBOLIC
„BATRANA”. CUGETAREA EI REPREZINTA O AVERTIZARE
ASUPRA FORTELOR CONFLICTULE : „OMUL SA FIE
MULTUMIT CU SĂRĂCIA SA, CĂCI DACĂ E VORBA, NU
BOGAŢIA, CI LINIŞTEA COLIBEI TALE TE FACE
FERICIT.” DUPA PRINCIPIUL SIMETRIEI, FINALUL SE
CONSTITUIE TOT CA UN DISCURS DIRECT AL
PERSONAJULUI-REFLECTOR : „ SIMTEAM EU CA NU ARE SA
IASA BINE; DAR ASA LE-A FOST DATA”. NARATIUNEA ESTE
ASADARA CONSTRUITA IN ”RAMA” CUGETARILOR
BATRANEI. ACEASTA REPREZINTA O „VOCE” PRIN CARE SE
EXPRIMA MENTALITATEA UNEI LUMI MORALE CARE ISI
INTEMEIAZA EXISTENTA  PE VALORI AUTENTICE SI PE
CREDINTA IN SOARTA. IN ACELASI TIMP, EA EXPRIMA
VIZIUNEA SCRIITORULUI ASUPRA LUMII SI ASUPRA
EXISTENTEI UMANE.
ACTIUNEA NUVELEI ESTE SITUATA INTR-UN SPATIU
GEOGRAFIC REAL, IN PUSTA ARADEANA ( FUNDENI, INEU,
ORADEA SUNT TOPONIME REALE), INTR-O ZONA DE
RASCRUCE, PLINA DE MISTER. EVENIMENTE SE
DESFASOARA PE DURATA UNUI AN. TIMPUL REAL, OBIECTIV
ESTE DUBLAT DE UN TIMP SIMBOLIC, „SAPTAMANII
LUMINATE A PASTELUI”  II CORESPUNDE O DURATA
MALEFICA, UN TIMP SIMBOLIC AL ”TARZIULUI” („ERA
TARZIU, INTR-UN TARZIU, TARZIU DUPA MIEZUL NOPTII”). NU
INTAMPLATOR, JAFUL CRIMA, TRADAREA , UCIDEREA ANEI
SI SINUCIDEREA SE PETREC NOAPTEA.
STRUCTURAL, NUVELA SE ORGANIZEAZA PE DOUA
PLANURI DINAMIZATE DE CONFLICTE PUTERNICE . PLANUL
REALITATII EXTERIOARE ESTE DE TIP NARATIV,
EVIDENTIIND UN SINGUR FIR NARATIV- ELEMENT
DEFINITORIU AL NUVELEI. AL DOILEA PLAN ESTE DE TIP
ANALITIC: PLANUL INTERIOR, IN CARE SUNT URMARITE
DILEMELE MORALE, CONFLICTUL PSIHOLOGIC CE SE
AMPLIFICA TREPTAT IN CONSTIINTA LUI GHITA.
EXPOZITIUNEA IL PREZINTA PE GHITA ALATURI DE FAMILIA
SA, INFRUNTAND SITUATIA SOCIALA SI ECONOMICA GRI IN
CARE SE AFLA. NEMULTUMIT DE STATUTUL SAU DE
CIZMAR, IN IMPOSIBILATE DE A ASIGURA UN TRAI DECENT
FAMILIEI, EL DECIDE, IMPOTRIVA SFATULUI SOACREI, SA IA
IN ARENDA HANUL ”MOARA CU NOROC”. UN TIMP
AFACERERILE PROSPERA, IAR FAMILIA PARE SA TRAIASCA
IDILIC IN ACEST NOU MEDIU, NEPRIMITOR (”PUSTA
ARADEANA”), INSA CU POTENTIAL.
INTRIGA ESTE REPREZENTATA DE APARITIA LUI LICA
SAMADAUL, PESONAJ NEGATIV, CARE VA DECLANSA UN
SIR DE EVENIMENTE, IN URMA CARORA GHITA SE VA
DEGRADA PANA LA DEZUMANIZARE, SI VA SFARSI TRAGIC.
CONFLICTELE NUVELEI ISI AU PUNCTUL DE PLECARE IN
ACEST EPISOD; SE CONTUREAZA ATAT CEL EXTERIOR
INTRE GHITA SI LICA, CAT SI CEL INTERIOR, AL CONSTIINTEI
CARCIUMARULUI.
SETEA DE INAVUTIRE ISI PUNE AMPRENTA DIN CE IN CE MAI
MULT ASUPRA LUI GHITA, CARE ESTE VAZUT INTR-O
CONTINUA EVOLUTIE, INDEPARTANDU-SE DE FAMILIE SI
LUAND PARTE LA AFACERILE NECURATE ALE SAMADAULUI
CARE EXERCITA O DOMINATIE FASCINANTA ASUPRA
HANGIULUI. PE RAND, ARENDASUL HANULUI ESTE JEFUIT SI
BATUT, O FEMEIE SI COPILUL SAU SUNT OMORATI , IAR
TOATE DRUMURILE PAR SA DUCA SPRE LICA, PE URMELE
CARUIA SE AFLA DE MULT TIMP JANDARMUL PINTEA. LICA
IL MANIPULEAZA PE GHITA IN ASA FEL INCAT ACESTA ESTE
DE ACORD CA ANA SA IL INSELE. CAND REALIZEAZA
GRAVITATEA FAPTELOR, MERGE LA PINTEA CU GANDUL DE
A-L DEMASCA PE LICA, CEEA CE SI REUSESTE.
CONFLICTUL INTERIOR DICTEAZA AFIRMAREA CELUI
EXTERIOR , STADIUL IN CARE SE AFLA GHITA IL FACE PE
ACESTA SA ISI DOREASCA O CONFRUNTAREA CU LICA.
TOTUSI, CEL CARE VA CADEA IN PROPRIA CURSA VA FI
GHITA, CARE, ATUNCI CAND SE INTOARCE LA HAN O
OMOARA PE ANA PENTRU FAPTA NECUGETATA DE A SE FI
ARUNCAT IN BRATELE SAMADAULUI, IAR APOI ESTE
OMORAT DE RAUT, OMUL SAMADAULUI.
 LIPSIT DE PUTERI IN FUGA DE PINTEA, LICA SE SINUCIDE
IZBINDU-SE CU CAPUL DE UN COPAC. ACESTA ESTE
PUNCTUL CULMINANT AL NUVELEI, ASISTAM LA PEDEAPSA
DATA DE DESTIN FIECARUIA, PE MASURA FAPTELOR.
PENTRU A DRAMATIZA SCENA SI A ACCENTUA IDEEA DE
FINAL GRANDIOS, AUTORUL SE FOLOSESTE DE METAFORA
FOCULUI PURIFICATOR CARE CUPRINDE MOARA,
STERGAND URMELE FARADELEGILOR. ASTFEL, TOATE
CONFLICTELE ROMANULUI SE TERMINA, SE MISTUIE IN FOC
ALATURI DE PROTAGONISTI, LASAND LOC CORTINEI, VOCEI
NARATORULUI CARE PREZINTA DEZNODAMANTUL CU
VALOARE DE SENTINTA FINALA, DATA PRIN BATRANA,
CARE, CONTEMPLAND SCENA DEZASTRULUI, AFIRMA: ”ASA
LE-A FOST DATA”.
PERSONAJELE LUI SLAVICI SUNT BINE CONTURATE,
VERIDICE, ROTUNDE (DUPA M. FORESTER), FIIND
REZULTATE ALE PROPRIILOR FAPTE, ACTIUNI SI GANDURI,
ACTIONAND LIBER, NECONSTRANSE DECAT DE FORTA
DESTINULUI. PROTAGONISTUL NUVELEI, GHITA ESTE
CENTRUL DE IRADIERE A SEMNIFICATIILOR,DESTINUL SAU
ILUSTRAND „TEZA MORALA” A TEXTULUI. EL ESTE UN
PERSONAJ COMPLEX, DILEMATIC, DE MARE FORTA IN
REPREZENTAREA OMULUI CARE SE LASA DOMINAT DE
SLABICIUNEA SA. CAND LINISTEA FAMILIEI SALE ESTE
TULBURATA DE APARITIA LUI LICA SAMADAUL, GHITA
INCEARCA SA I SE IMPOTRIVEASCA FERM SI DEMN. NUMAI
CA PRIMA EROARE, ACEEA DE A NU RENUNTA LA ARENDA
HANULUI, DECLANSEAZA SITUATIA DE CRIZA. TENTATIVA
ESUATA DE A SE IMPOTRIVI LUI LICA, E URMATA DE
ALUNECAREA TREPTATA SUB INFLUENTA SAMADAULUI .
INTRE CEI 2 SE NASTE UN CONFLICT DE ORGOLII
BARBATESTI.
SCENA PROCESULUI REPREZINTA UN MOMENT CHEIE IN
DEVENIREA PERSONAJULUI, UN MOMENT DE CULMINATIE A
CRIZEI MORALE. DESI CONVINS DE VINOVATIA LUI LICA,
GHITA DEPUNE MARTURIE FALSA, OPTIUNE NU
DETERMINATA DE FRICA, CI DE CONSTIINTA FAPTULUI CA
LICA ARE STAPANI PUTERNICI CARE IL PROTEJEAZA.
TOTUSI, OPTIUNEA FINALA A PROTAGONISTULUI ESTE DE A
SE SITUA CU SACRIFICIUL SUPREM DE PARTEA LEGII.
ULTIMELE SCENE SUNT DE UN INTENS DRAMATISM.
INTELEGAND CA SI-A DISTRUS IREMEDIABIL FAMILIA , IAR
REVINIREA LA VALORILE MORALE AUTENTICE NU MAI ESTE
POSIBIL, EROII VOR PLATI CU VIATA ABATEREA DE LA
NORMA ETICA.
DIN PUNCTUL MEU DE VEDERE, CONSIDER CA TEMA
ERODARII FONDULUI UMAN PRIN PATIMA IMBOGATIRII ESTE
DEZVOLTATA PE BAZA CONVINGERII SCRIITORULUI CA
LITERATURA TREBUIE SA AIBA O FINALITATE EDUCATIVA.
IN PRIMUL RAND, DEZNODAMANTUL NUVELEI ARE O
ACCENTUATA DIMENSIUNE MORALIZATOARE, FIINDCA EROII
CARE INCALCA PRINCIPIILE MORALE SUNT SANCTIONATI
ASPRU IN FINAL. IN AL DOILEA RAND, SCRIITORUL
REUSESTE SA SURPRINDA CU ADEVARATA ARTA
INSTALAREA GRADATA A CRIZEI SUFLETESTI SI EVOLUTIA
EI PANA IN FATA DEZNODAMANTULUI IMPLACABIL.
IN CONCLUZIE, SE POATE AFIRMA CA, INTRE MARII CLASICI
AI LITERATURII ROMANE, SLAVICI RAMANE CREATORUL
NUVELEI REALIST-PSIHOLOGICE, IAR „MOARA CU NOROC”
ESTE DOVADA CEA MAI STRALUCITA.
 
ÎN CONCLUZIE, SE POATE AFIRMA CA, INTRE MARII CLASICI
AI LITERATURII ROMANE, SLAVICI RAMANE CREATORUL
NUVELEI REALIST-PSIHOLOGICE IAR ÎNTÂLNIREA CU
NUVELA „MOARA CU NOROC” ESTE, PENTRU ORICE
CITITOR, O EXPERIENŢĂ DE VIAŢĂ, DEOARECE INTRĂ ÎNTR-O
LUME PLĂSMUITĂ DUPĂ PROPRIA VIZIUNE A AUTORULUI.
FIIND O NUVELĂ PSIHOLOGICĂ, EA NU ADUCE ÎN FAŢA
CONTEMPORANILOR UN MODEL DE CONDUITĂ MORALĂ, CI
UN MODEL AL DEZUMANIZĂRII.