JIJIE GEORGE ALEXANDRU

CLASA A IX A B
C O L E G I U L N AT I O N A L “ A . T . LAURIAN”

Increngatura Moluste
 Alcatuirea corpului
D I M E N S I U N I L E C O R P U L U I M O L U Ş T E L O R VA R I A Z Ă D E L A 2 - 3 M M
P Â N Ă L A 2 0 M . M A J O R I TAT E A S U N T P U Ţ I N M O B I L E , C U O
S I M E T R I E B I L AT E R A L Ă A C O R P U L U I , S E Î N T Â L N E S C Ş I F O R M E
ASIMETRICE. CELOMUL SE PĂSTREAZĂ DOAR ÎN JURUL INIMII ŞI
A L G O N A D E L O R , Î N R E S T E S T E C O M P L E TAT D E Ţ E S U T
C O N J U N C T I V. C O R P U L E S T E P R O T E J AT D E O C O C H I L I E C O N T I N U Ă
( L A M E L C ) S A U B I VA LV Ă ( L A S C O I C Ă ) , C O N S T I T U I T Ă D I N T R E I
S T R AT U R I : E X T E R N ( D I N S U B S TA N Ţ Ă O R G A N I C Ă C O R N I F I C AT Ă ) ,
M E D I U ( D I N C A L C A R ) Ş I I N T E R N ( D I N S I D E F ) . P E S U P R A FA Ţ A
COCHILIEI SUNT VIZIBILE CREŞTERILE ANUALE (INELELE
A N U A L E ) . C O C H I L I A C O N T I N U Ă ( S P I R A L AT Ă ) E S T E D E S T U L D E
S PA Ţ I O A S Ă : Î N C A Z D E P E R I C O L A N I M A L U L S E P O AT E R E T R A G E Î N
EA. ÎN ALCĂTUIREA CORPULUI SE EVIDENŢIAZĂ TREI REGIUNI:
C A P, L I P S Ă L A B I VA L V E , T R U N C H I Ş I P I C I O R . P E C A P S E A F L Ă
C AV I T AT E A B U C A L Ă , T E N T A C U L E L E Ş I O C H I I . P I C I O R U L P R E Z I N T Ă
O EXCRESCENŢĂ MUSCULARĂ A PERETELUI VENTRAL AL
C O R P U L U I , S E RV I N D L A L O C O M O Ţ I E Ş I L A F I X A R E A D E S U B S T R AT.
TRUNCHIUL ESTE ÎNVELIT DE O CUTĂ PIELOASĂ MANTIA – UNUL
DIN SEMNELE DISTINCTIVE ALE ÎNCRENGĂTURII. ÎNTRE CORP ŞI
M A N T I E S E A F L Ă C AV I T AT E A PA L E A L Ă , U N D E S U N T A M P L A S AT E
O R G A N E L E R E S P I R AT O R I I , D E S I M Ţ Ş I S E D E S C H I D O R I F I C I I L E
ANAL ŞI CEL EXCRETOR AL RINICHILOR, DUCTELE GONADELOR .
 Aparatul digestiv
A PA R AT U L D I G E S T I V
DIGESTIV SE ASEAMĂNĂ CU CEL AL RÂMEI, DE
CARE SE DEOSEBEŞTE PRIN PREZENŢA RADULEI (O
P L A C Ă C U D I N Ţ I T A R I D I N C AV I T A T E A B U C A L Ă C U
C A R E E S T E T R I T U R AT Ă H R A N A ) Ş I A
H E PAT O PA N C R E A S U L U I – G L A N D Ă D I G E S T I V Ă C A R E
Î N T R U N E Ş T E F U N C Ţ I I L E F I C AT U L U I Ş I
PA N C R E A S U L U I . S I S T E M U L D I G E S T I V E S T E F O R M AT
D I N T U B D I G E S T I V Ș I G L A N D E A N E X E ( S A L I VA R E
Ș I H E P A T O P A N C R E A S U L ) ; L A N I V E L U L C AV I T Ă Ț I I
BUCALE SE AFLĂ PIESE DE MASTICAȚIE CORNOASE
(MAXILE) , IAR LIMBA SE ACOPERĂ CU O PIESĂ
C O R N O A S Ă ( R A D U L A ) , A C E A S TA F I I N D O A D A P TA R E
LA VIAȚA DE PRĂDĂTOR. ÎN TUBUL DIGESTIV SE
DIFERENȚIAZĂ STOMACUL , IAR INTESTINUL SE
TERMINĂ PRIN ORIFICIUL ANAL.
 Organele excretorii
ORGANELE EXCRETORII
S U N T R E P R E Z E N T AT E D E U N U L S A U D O I R I N I C H I
S I M P L I ( M E TA N E F R I D I I M O D I F I C AT E S A U
ORGANELE BOJANUS), PREZENTÂND UN TUB
R Ă S U C I T Î N F O R M Ă D E L I T E R A V. C A P Ă T U L I N T E R N
C O M U N I C Ă C U C AV I T A T E A D I N J U R U L I N I M I I ,
A B S O R B I N D D I N S Â N G E R E Z I D U U R I L E M E TA B O L I C E
L I C H I D E , I A R C E L O P U S – C U C AV I T A T E A P A L E A L Ă ,
D E U N D E A C E S T E A S U N T E VA C U A T E Î N E X T E R I O R .
 Aparatul circulator
S I S T E M U L C I R C U L AT O R E S T E D E T I P
DESCHIS, LACUNAR, CU INIMĂ BI- SAU
T R I C A M E R A L Ă , S I T U AT Ă D O R S A L Ș I
VA S E D E S Â N G E , C A R E Î Ș I P I E R D
PEREȚII PE ANUMITE PORȚIUNI, IAR
H E M O L I M FA S E A D U N Ă Î N L A C U N E .
 Inmultirea
S E R E P R O D U C S E X U AT, M A J O R I TAT E A A U
S E X E S E PA R AT E , R A R S U N T
H E R M A F R O D I T E ; D E Z V O LTA R E A
ONTOGENETICĂ SAU INDIVIDUALĂ ESTE
D I R E C T Ă S A U C U S TA D I U L A RVA R ( L A RVA
T R O C O F O R A C A R E A R AT Ă Î N R U D I R E A
MOLUȘTELOR CU ANELIDELE).
 Se clasifică în trei clase și
anume:
->CLASA GASTEROPODE;
- > C L A S A L A M E L L I B R A N H I AT E ;
- > C L A S A C E FA L O P O D E ;
 Clasa Gasteropode (melcii)
PA R T I C U L A R I TAT I :
- > C O R P U L E S T E Î M P Ă R Ț I T Î N C A P, C U D O U Ă P E R E C H I D E
T E N TA C U L E , Î N V Â R F U L C E L O R L U N G I S E A F L Ă O C H I I ;
PICIORUL MUSCULOS , LĂȚIT ȘI MASA VISCERALĂ;
- > R E S P I R A Ț I A E S T E P U L M O N A R Ă , P R I N M A N TA , L A
S P E C I I L E T E R E S T R E ( M E L C U L D E L I VA D Ă ) Ș I P R I N
B R A N H I I , L A C E L E A C VAT I C E ( G H I O C U L ) ;
- > S I S T E M U L C I R C U L AT O R A R E I N I M A B I C A M E R A L Ă ,
VA S E D E S Â N G E Ș I L A C U N E ;
- > R E P R O D U C E R E A E S T E S E X U AT Ă , S U N T H E R M A F R O D I T E
; S U N T S P E C I I O V I PA R E , D E P U N O U Ă , D I N C A R E I E S P U I I
( D E Z V O LTA R E D I R E C T Ă , F Ă R Ă M E TA M O R F O Z Ă ) L A
M E L C I I T E R E Ș T R I S A U L A R VA T R O C O F O R A ( D E Z V O L T A R E
C U M E T A M O R F O Z Ă ) , L A C E I A C VAT I C ;
 Reprezentanti
1 . M E L C U L D E L I VA D Ă ( H E L I X P O M A T I A ) :
T R Ă I E Ș T E Î N E U R O PA C E N T R A L Ă Ș I M E R I D I O N A L Ă ,
Î N PA R C U R I , G R Ă D I N I , L I V E Z I , C Â M P I I ,
P R O D U C Â N D PA G U B E L A P L A N T E ;
 2.Limaxul (Limax maximus) :->trăiește în Europa,
distruge grădinile de zarzavat;
 Clasa Lamellibranhiate ( scoici)
PA R T I C U L A R I TAT I :
- > C U P R I N D E S P E C I I A C VAT I C E , M A R I N E ( M I D I I , S T R I D I I )
SAU DULCICOLE ( SCOICA DE LAC);
- > C O R P U L E S T E P R O T E J AT D E D O U Ă VA LV E C A L C A R O A S E ,
D E U N D E Ș I D E N U M I R E A L O R D E B I VA LV E ; VA LV E L E S U N T
U N I T E P R I N T R - U N L I G A M E N T E L A S T I C Ș I S U N T A C Ț I O N AT E
DE MUȘCHI PUTERNICI;
- > R E S P I R A Ț I A E S T E B R A N H I A L Ă , AV Â N D B R A N H I I
LAMELARE; CIRCULAȚIA PRESUPUNE UN SISTEM
C I R C U L AT O R D E S C H I S C U I N I M Ă T R I C A M E R A L Ă ( D O U Ă AT R I I
Ș I U N V E N T R I C U L ) Ș I VA S E S A N G U I N E ;
- > A U P I C I O R U L E S T E C A O L A M Ă D E T O P O R , U T I L I Z AT Î N
FIXAREA ÎN NISIP SAU MÎL ȘI ÎN LOCOMOȚIE, CARE ESTE
R E D U S Ă , F I I N D S E D E N TA R E ;
- > S I S T E M U L N E RV O S E S T E D E T I P
GANGLIONAR,LOCOMOTIA ESTE PRIN TÂRÂRE, RAR PRIN
ÎNOT;
- > R E P R O D U C E R E A E S T E S E X U AT Ă , D E Z V O LTA R E A E S T E C U
S T A D I U L A RVA R ( L A R VA T R O C O F O R Ă ) ;
 Reprezentanti
1. SCOICA DE RÂU (UNIO PICTORUM) :
- > D I N B Ă L Ț I Ș I A P E C U R G Ă T O A R E , T R Ă I E Ș T E Î N E U R O PA , LA
NORD DE ALPI;
 2.Midia (Mytilus edulis):
->formează bancuri pe coastele Oc. Atlantic și ale mărilor vecine; stridia (Ostrea lamellosa) formează
bancuri mari în Oc. Atlantic, M.Mediterană, M.Nordului ;
 3.Scoica perliferă (Margarita margaritifera) :
-> produce perle, crește în Oc. Pacific, Oc. Indian, Golful Persic, M.Roșie
 Clasa Cefalopode
PA R T I C U L A R I TAT I :
- > S U N T P R Ă D Ă T O A R E A C VAT I C E , M A R I N E , F O A R T E M O B I L E ,
S E D E P L A S E A Z Ă C U A J U T O R U L T E N TA C U L E L O R ( O P T L A
C A R A C AT I Ț Ă Ș I Z E C E L A S E P I E ) P R I N M E R S P E F U N D U L A P E I
S AU PRIN ÎNOT;
- > A U O R G A N E D E S I M Ț F O A R T E D E Z V O LTAT E , D E E X . O C H I I ,
C A R E P E R M I T V E D E R E A C R O M AT I C Ă ;
->LA SEPIE EXISTĂ UN REST DE COCHILIE, OSUL DE SEPIE SAU
S E P I O N U L I A R C A R A C AT I Ț A N U A R E C O C H I L I E , D A R E A E S T E
PREZENTĂ LA FORMELE PRIMITIVE, CUM AR FI NAUTILUL;
- > S I S T E M U L N E R V O S E S T E M A I D E Z V O L T AT , AV Â N D O M A S Ă
G A N G L I O N A R Ă C E F A L I C Ă C O N S I D E R AT Ă C R E I E R Ș I P R O T E J AT Ă
D E O C A P S U LĂ C ART IL AGI N OAS Ă ( C R AN IU ) ;
->AU PIESE DE MASTICAȚIE CORNOASE (RADULA ȘI MAXILA),
IAR PENTRU APĂRARE AU UN ORGAN NUMIT PUNGA CU
C E R N E A L Ă , A L C Ă R E I C O N Ț I N U T E S T E E L I M I N AT Î N A P Ă ;
->RESPIRAȚIA ESTE BRANHIALĂ, INIMA ESTE TRICAMERALĂ,
CIRCULAȚIA ESTE ÎNCHISĂ;
- > R E P R O D U C E R E A E S T E S E X U AT Ă , S E X E L E S U N T S E PA R AT E , A U
C Â T E O G L A N D Ă S E X U A L Ă ; O U Ă L E S U N T E L I M I N AT E Î N
PA C H E T E , Î N A P Ă , A Ș A N U M I Ț I I S T R U G U R I D E M A R E Ș I D I N E L E
IES INDIVIZII MICI;
 Reprezentanti
1.SEPIA (SEPIA OFFICINALIS) :
- > A R E C R O M AT O F O R I C E - I P E R M I T S Ă - Ș I S C H I M B E C U L O A R E A ,
ÎN FUNCȚIE DE MEDIUL DE VIAȚĂ;
2.Caracatița (Octopus vulgaris):
->trăiește în mările calde , aproape de țărm;
 3.Nautilul (Nautilus pompilus):
-> fosilă vie, trăiește în Oc. Indian și Oc. Pacific, la adâncimi cuprinse
între 100mși 700m
 Importanta Molustelor
1 . A L I M E N TA R Ă : S U N T S P E C I I C O M E S T I B I L E , D E E X .
S E P I A , C A R A C AT I Ț A , M I D I A , S T R I D I A , S C O I C A D E L A C ,
SCOICA DE RÂU;
2.ECONOMICĂ: DE EX. SCOICA PERLIFERĂ;
3. ECOLOGICĂ: UNELE SPECII AFECTEAZĂ
L I V E Z I L E , G R Ă D I N I L E , D E E X . M E L C U L D E L I VA D Ă ,
LIMAXUL;
4. BIOLOGICĂ: SUNT SPECII CARE AU ROL DE
G A Z D E P E N T R U U N I I PA R A Z I Ț I , D E E X . M E L C I I L I M N E A
ȘI PLANORBIS;
5 . Ș T I I N Ț I F I C Ă : D E E X . S P E C I I L E C O N S I D E R AT E
FOSILE VII ( NAUTILUL);
6 . G E O L O G I C Ă : A M O N I Ț I I A U F O R M AT D E P O Z I T E L E
C A L C A R O A S E , D U P Ă M O A RT E A L O R B I O L O G I C Ă ;
L I M A X C A R E ATA C A G R A D I N I L E ;