Narcoticele (din gr.

narke – somn, amorţire) sunt substanţe chimice sau

natural nocive ce provoacă dereglări structurale şi funcţionale în organism, cu
efect hipnotic, somnifer, analgesic, acţionând negativ asupra sistemului nervos
şi induce dezechilibrul psihologic al organismului uman. Unele din ele au fost
şi sunt folosite ca remediu pentru vindecarea bolilor. Însă, dătorită efectelor
secundare puternice şi periculoase, acestea se utilizează numai sub prescripţia
medicilor şi numai în cazuri specifice.
Narcomania (din gr.- înţepenire şi mania-nebunie, furie) este definiţia de
Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca o stare de intoxicaţie periodică sau
cronică, nocivă pentru om şi societate, provocată de consumul repetat al
narcoticului.
La categoria de droguri se
atribuie substanţele cu efect de
nocivitate asupra organismului.
Sunt considerate stupefiante
şi cele care se vând liber:
- nicotina (conţinută în ţigări);
- cofeina ( conţinută în cafea);
- alcoolul din compnenţa
vinurilor şi al băuturilor
spirtoase;
Mai există încă o categorie de droguri
care afectează sistemele vitale ale
omului precum:
I. Canabisul ce include-
marijuana, haşişul – droguri ce duc la
dependenţă psihică a drogatului.
- marijuana, care este obţinută din
frunzele de cânepă indiană
(Cannabis sativa L., Cannabis
indica), planta originară din Asia
Centrală şi creşte spontan în
diferite regiuni ale lumii şi
cunoscută de aproape 5000 de ani.
- haşişul- reprezintă o răşină
obţinută din aceiaşi planta cânepa.
II. Opiaceele şi derivaţii săi principali precum e
opiul, morfina şi heroina, codeine.
Opiul reprezintă un suc vegetal extras din
capsulele plantei de mac ( Papaver sommniferum).
În practica medicală, opiaceele sunt folosite pentru
calmarea durerilor, provoacă stări temporare de
amorţire. Ele induc o stare de indiferenţă
psihologică şi potential sporit de dependenţă.

Morfina este utilizată în practica medicală

Heroina este un narcotic sintetic, sub formă
de praf alb foarte puternic, ce e întodus în
organism prin injectare sau ingerare.
Afectează memoria, percepţia, concentrarea,
însă provoacă comportament violent.
pentru calmarea bolilor acute, duce la
paralizii temporare a sistemului nervos, de
aceea e folosit şi in scopuri chirurgicale.
Dar folosirea îndelungată induce în stare de
euforie, placer, care apoi este înlocuită cu p
stare de nelinişte, insomnia, slăbiciune. O
supradozare provoacă decesul.
III. Excitantele- cocaina, amfetamina. IV. Halucinogenele- mescaline,
-cocaina se extrage din frunzele arbustului Coca LSD-ul; Substanţele toxice produc
ce creşte în America de Sud şi Asia. Ea crează halucinaţii intense, afectează
dependenţă psihică. conştiinţa, simţurile. Unele ciuperci
-amfetamina -sitetizată în laborator. Stupefiante din genul Pinicilium sp.Claviceps
interzise prin lege, accelerează reacţiile chimice formează ergoalcoloidul aci
ale organismului, producând energie. La liserginic.
administrare se formează dependenţă psihologică.

V. Solvenţii organici- cleiul, benzina, eterul. Aerosolii cu ele

emană vapori care fiind inhalaţi provoacă sensaţii de euforie.

VI. Sedativele- somniferele, barbituricele, tranchilizantele;

Sunt medicamente obţinute în laborator utilizate în calitate de
somnifere, calmante, dar în doze mari induce stare de efect
similar alcoolului.
 Efectele provocate de droguri sunt extreme de nocive şi se manifestă prin dereglări
fizice şi în special psihice ale organismului uman. Aceste dereglări determină o senzaţie de
“fericire” şi euforie puternică.
Însă efectul este temporar şi destul de periculos, deoarece ele crează dependenţă. Şi prin urmare
utilizatorul simte necesitatea să administreze o doză nouă de drog şi mai mare.
 
Dependenţa psihică constă în necesitatea folosirii permanente a drogurilor, deoarece în
organismul drogantului se produc dereglări psihice puternice: depresie, apatie, nedorinţă de a
exista, apar tentative de sinucid.
Dependenţa fizică este ultima etapă a evoluţiei a degradării organismului persoanei
drogante. Pauzele dintre consum de drog provoacă o stare chinuitoare manifestată prin
iritabilitate, transpiraţie, dureri de cap, dureri in muşchi, articulaţii, spasme, ameţeli etc Nevoia
drogării devine necessitate vitală.. În caz contrar, drogatului i se formează o stare patologică
gravă, numită starea de abstinenţă (sevraj). La această etapă victim nu-şi poate controla
acţiunile în mod conştient. Tendinţa de a-şi administra doze din ce in ce mai mari se finalizează
cu moarte organismului.
 Narcomania se caracterizează prin:
- Dorinţa de a continua consumarea stupefiantelor;
- Tendinţa majorării dozei;
- Dependenţa psihică şi fizică faţă de narcotice.
Indicii care pot sugera tabloul consumului de droguri
-schimbarea bruscă a comportamentului;
-neechilibrare emoţională ce se manifestă prin trecerea fără motiv de la starea de
veselie la tristeţe;
- pierderea poftei de mâncare;
-pierderea interesului faţă de şcoală, familie, serviciu, prieteni.
-somnolenţă, obosire rapidă, apatie;
- pupile mărite, aspect de ochi sticliţi;
- unele stări de sete urmate de salivaţie abundenţă;
- pete neobişnuite, mirosuri ciudate.