Capitolul 1

Introducere in studiul erorii

experimentale
 Probleme de analizat
• De ce sunt importante erorile?
• Tipuri de erori – întâmplătoare si sistematice
(precizie şi acurateţă)
• Estimarea erorilor
• Notarea rezultatului şi erorii
• Tratarea erorilor in formule de calcul
• Combinarea erorilor întâmplătoare si sistematice
• Caracterul statistic al erorii
 De ce sunt importante erorile?
Doua masuratori ale temperaturii corpului înainte si
după administrarea unui medicament sunt:

38.2C şi 38.4C

Este semnificativa creşterea temperaturii? –

depinde de eroarea asociată măsurătorii

(38.20.01)C şi (38.4 0.01)C - semnificativa

(38.20.5)C and (38.4 0.5)C – nesemnificativă

 Erori întâmplătoare (random errors)

• O eroare ce variază de la o măsurătore la alta

• Erorile pozitive si cele negative au aceeaşi şansa
de apariţie
• Întotdeauna prezente intr-un experiment
• Prezenta se dovedeşte a fi obligatorie din
distribuţia datelor măsurate
• De multe ori denumita eroare de citire
• Erorile intâmplătoare se pot estima prin repetarea
experimentului (replicate).
 Erori sistematice
• Constanta intr-un set de determinări.
• Poate rezulta datorită unui aparat care nu este
bine calibrat sau dintr-o metodă inadecvata de
măsurare.
• Conduce la depărtarea de valoare adevărata a
măsurătorilor si a valorii medii a acestora
• Este foarte dificil de identificat erorile
sistematice intr-un experiment.
• Sunt eliminate prin introducerea unor anumite
corectii (calibrare).
Diferenta aparuta intre masuratori este cauzata de variatii necontrolate aparute in

activitatile de masurare. Uneori se intampla sa avem masuratori repetate care sa fie

identice, dar aceasta este o falsa impresie, indusa de cele mai multe ori de o rezolutie

limitata a aparaturii de masura si control.

Exemplu:

Se masoara procentajul de Na dintr-o roca maruntita fin si se obtin valorile: 2.335; 2.281;

2.327; 2.308; 2.311; 2.264; 2.299; 2.295 (% wt).

 Erori întâmplătoare-
erori sistematice
Erori întâmplătoare

Valoare
adevarata Erori sistematice si
întâmplătoare

•Un rezultat al unei măsurători se considera obţinut

cu acurateţe daca valorile înregistrate sunt aproape
de val reala (erori sistematice practic nule)
•Un rezultat este precis dacă erorile întâmplătoare
sunt foarte mici
Acuratete si precizie
 Notarea erorilor
• Se recomanda înregistrarea erorii cu o
singura cifra semnificativă (maxim două).
• Scrieţi rezultatul cu aceeaşi precizie ca si
eroarea.
• Daca se utilizează notaţia ştiinţifică (cu
exponent) specificaţi eroare cu aceeaşi
valoare a exponentului.
 Notarea erorilor si a rezultatului
• Valoare 44, eroare 5  445
• Valoare 128, eroare 32  13030
• Valoare 4.8x10-3,eroare 7x10-4 
(4.80.7)x10-3
• Valoare 1092, eroare 14  109214
• Valoare 12.345, eroare 0.35  12.30.4

Nu inregistraţi un rezultat la un nivel nerelevant

fata de eroare 36.6789353720.5
 Estimarea erorii de citire 1

Osciloscop – relativ la lărgimea urmei

3.8 diviziuni, pentru 1V/division = 3.8V
Largimea urmei ~0.1 division = 0.1V
(3.80.1)V
 Estimarea erorii de citire 2

Voltmetru digital – eroare considerata

5 in următoare cifra semnificativa
(3.3600.005)V
 Estimarea erorii de citire 3

Aparat analog – eroare legata de grosimea pointerului

Valoare citita este 3.25V
Pointerul are grosimea 0.1V
(3.30.1)V
 Estimarea erorii de citire 4

16 17

•Scala liniara (ex: o rigla)

•Trebuie estimata precizia
•Poate fi o alegere subiectiva
16.770.02
 Estimarea erorii de citire 5

16 17 16 17

•Eroare de citire este importanta in raport cu ceea ce

trebuie măsurat
•In exemplul de mai sus nu este necesar un
instrument mai precis
 Tratarea erorilor in formule
• La calculul unei mărimi ce contine o valoare
măsurata, eroarea măsurătorii se propaga asupra
rezultatului final. 2
• Exemplu: aria unui cerc A  r
• Cum se va reflecta eroare in măsurarea razei
asupra ariei?
Daca se presupune ca din anumite masuratori au fost eliminate erorile

sistematice, o masuratoare poate fi descrisa astfel:

Valoare raportata  Valoare masurata  

 Tratarea erorii in formule de calcul
Daca exista X1, .., XN masuratori independente ale
unei cantitati, ale caror abateri  X ,  X ,..,  X 1 2 N

sunt mici, si fie o functie U(X1, .., XN) abaterea lui

U se poate calcula cu relatia:
2 2
 U  2  U  2
U     X1  ...     XN
 X 1   X N 

Daca valorile masurate ale variabilelor XN se pot scrie:

X N  X%N   X N
In relatia de calcul a abaterii lui U se vor folosi valorile numerice X%N
 Exemplu de propagare a erorii
2
A r unde r=(50.5)m
% 3.14*5*5  78.5 m 2
A

A
 2 r  2  3.14  5  31.4
r
2
 A  2
 
2 2
 A    r  31.4 0.5  15.7
 r 

Rezultatul final este A=(7916)m2

 Erori sistematice si intamplatoare
Erorile intamplatoare si cele sistematice (daca se cunosc)
se cupleza prin adunarea patratelor acestora.
Exemplu: O lungime este masurata cu o citire in care se
specifica eroarea intamplatoare (892) cm utilizand un
instrument cu eroare de calibrare reflectata in acurateţa
de 2%.

Eroare absoluta =
0.03x89=2.7cm

valoare =(893)cm
 Natura statistica a erorilor
• Eroarea asociata cu valoare reala poate da
informatii asupra importantei erorilor.
• Studiul statistic al erorilor presupune
considerarea erorii experimentale ca o variabila
aleatoare (statistica) care poate lua orice valori
reale. Media acestei valori este 0 iar dispersia
este 2 ( abatere medie pătratica ).
• Distribuţia erorilor corespunde repartiţiei
normale Gauss.
 Exemplul 1

O proba de gaz continue monoxid de carbon cu concentratia de

50 ppm. Se utilizeaza un spectrofotometru pentru masurarea
concentratiei gazului. Se efectueaza 5 masuratori iar rezultatele
sunt: 51, 47, 53, 52, 48 ppm. Sa se estimeze eroarea sistematica
si aleatorie.
 Exemplul 2

Se foloseste un alt spectrofotometru pentru a determina

concentratia unei alte probe de gaz. Valoarea adevarata a acestei
concentratii nu este cunoscuta. Se fac 5 masuratori: 62, 63, 61,
62, 59 ppm. Sa se estimeze precizia si sa se analizeze daca
poate fi determinate eroarea sistematica.
 Exemplul 3

Spectrofotometrul din Exemplul 1 a fost recalibrate astfel incat

eroarea sistematica este neglijabila. Se foloseste acest
instrument pentru masurarea concentratiei de CO dintr-o alta
proba de gaz. Valoarea masurata este de 55.1 ppm. Cum ar
trebui exprimata aceasta valoare
 Aplicatii

1. Temperatura de fierbere a apei a fost masurata intr-o serie de 4 masuratori.

Rezultatele sunt 110.01, 110.02, 109.99, 110.01. care dintre urmatoarele afirmatii
descriu cel mai bine procesul de masurare. Masuratorile au fost realizate cu:
a) cu acuratete, fara precizie; b) cu precizie dar fara acuratete; c) fara precizie, fara
acuratete; d) cu acuratete si cu precizie.
2. O persoana a masurat perimetrul unui teren rectangular. Cele doua dimensiuni sunt:
L1  50.11  0.05 m
L2  75.21  0.08 m

Estimati perimetrul si eroarea introdusa de masuratori in determinarea acestuia.

3. Volumul unui con este dat de relatia:

 R2h
V
3
Daca h  6  0.01 cm
R  5  0.02 cm

a) Estimati volumul conului si determinati eroarea estimarii

b) Care dintre urmatoarele proceduri duc la o diminuare a incertitudinii in calcului lui V,
reducerea erorii in masurarea lui h la 0.005 cm sau reducerea erorii in R la 0.01 cm?
 Tema
Se presupune ca X, Y, Z sunt masuratori independente

X  25  1; Y  5  0.3; Z  3.5  0.2

Sa se determine erorile induse de masuratorile experimentale in urmatoarele expresii:

a) X  Y  Z
X
b)
Y Z
c) X Y  e Z

d ) X  ln Y 2  Z 