AVORTUL

Art. 201. - (1) Întreruperea cursului sarcinii prin

orice mijloace, săvârșită în vreuna din următoarele
împrejurări:

a) în afara instituţiilor medicale sau a cabinetelor

medicale autorizate în acest scop;
b) de către o persoană care nu are calitatea de medic
de specialitate obstetrică-ginecologie şi drept de liberă
practică medicală în această specialitate;
c) dacă vârsta sarcinii a depăşit paisprezece săptămâni,
se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
 (2) Întreruperea cursului sarcinii, săvârşită în orice
condiţii, fără consimţământul femeii însărcinate, se
pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi

 (3) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) şi alin.

(2) s-a cauzat femeii însărcinate o vătămare
corporală, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10
ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă
fapta a avut ca urmare moartea femeii însărcinate,
pedeapsa este închisoarea de la 6 la 12 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.
(4) Când faptele au fost săvârşite de un medic,
pe lângă pedeapsa închisorii, se va aplica şi
interzicerea exercitării profesiei de medic.
(5) Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin.
(1) şi alin. (2) se pedepseşte.
(6) Nu constituie infracţiune întreruperea
cursului sarcinii în scop terapeutic efectuată de
un medic de specialitate obstetrică-ginecologie,
până la vârsta sarcinii de douăzeci şi patru de
săptămâni, sau întreruperea ulterioară a cursului
sarcinii, în scop terapeutic, în interesul mamei
sau al fătului.

(7) Nu se pedepseşte femeia însărcinată care îşi

întrerupe cursul sarcinii.
 Avortul poate fi:

 avort la cerere

 avort spontan

 avort terapeutic – are ca scop prevenirea unor consecinţe nefaste

fie pentru mamă fie pentru produsul de concepţie fără a încălca
libertatea mamei de a-şi asuma riscul. Avortul terapeutic nu
este un act impus.

 avortul provocat ilegal sau delictual reprezintă întreruperile de

sarcină provocate în afara condiţiilor stabilite de lege.

Avortul provocat devine caz medico-legal prin consecinţele grave

asupra sănătăţii sau a vieţii femeii!
METODE ABORTIVE UZUALE
DECES PRIN AVORT EMPIRIC
PERFORAREA UTERULUI CU CHIURETA
 PERFORARE CU EXTRAGEREA ANSELOR
INTESTINALE DIN CAVITATEA ABDOMINALA
NECROZA UTERINA PRIN INJECTARE DE
SAPUN CU APA IN UTER
PROBLEME MEDICO-LEGALE ÎN AVORT

Diagnosticul de sarcină la femeia vie:

 Examenul clinic
 Examenul biologic
 examenul histologic al fragmentelor recoltate prin
chiuretaj de control (depistarea vilozităţilor coriale sau a
fragmentelor din produsul de concepţie)

Diagnosticul de sarcină la cadavru

 examenul extern
 examenul intern: se măsoară şi se cîntăreşte uterul.
Proba de certitudine este găsirea produsului de
concepţie în uter sau a resturilor de placentă fetală.
 De cît timp a fost întreruptă sarcina?

- Sarcina întreruptă la 3-4 luni se mumifiază

- La vîrste mai mari - macerare

După intensitatea maceraţiei - de cît timp a murit

produsul de concepţie:
- în primele 2-3 zile se produc flictene la nivelul
maleolelor;
- la 7-8 zile apar flictene pe torace şi abdomen;
- după 2 săptămîni fătul capătă aspect
sanghinolent iar epidermul se detaşează.
Uciderea ori vătămarea nou-născutului
săvârşită de către mamă
Art. 200
(1) Uciderea copilului nou-născut imediat după
naştere, dar nu mai târziu de 24 de ore, săvârşită
de către mama aflată în stare de tulburare psihică
se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Dacă faptele prevăzute în art. 193-195 sunt

săvârşite asupra copilului nou-născut imediat după
naştere, dar nu mai târziu de 24 de ore, de către
mama aflată în stare de tulburare psihică, limitele
speciale ale pedepsei sunt de o lună şi, respectiv, 3
ani.
 Expertiza medico-legală a produsului
de concepţie
 stabilirea stării de nou-născut – păstrarea pe
corp a urmelor de sînge, legătura cu cordonul
ombilical

 confirmarea faptului că nou-născutul s-a

născut viu (a respirat, a ţipat sau a mişcat)

Orice dovadă de viaţă: respiraţie, circulaţie,

mişcare determină conf. OMS obligaţia de a
înregistra copilul drept născut viu.
 Pulmonul respirat
 macroscopic – umplerea cavităţilor pleurale de către
plămînii destinşi, culoare roz-gri, la palpare dă senzaţia
de crepitaţii; la secţionare din pulmon se scurge sînge
aerat

 docimazia hidrostatică – fragmente de pulmon din

diferite zone plutesc deasupra apei

 ex. microscopic – alveolele sunt destinse, căptuşite cu

celule aplatizate; bronşiile sunt destinse cu lumen
rotund, conţin mucus şi au pereţii căptuşiţicu epiteliu
înalt
PROBA DOCIMAZIEI
PULMON RESPIRAT
 Pulmonul nerespirat
 macroscopic – cei doi plămîni au consistenţă
cărnoasă, culoare roşu închis, se prezintă ca 2
mase cărnoase de o parte şi de alta a coloanei
vertebrale

 docimazia hidrostatică – fragmentele din

plămîni nu plutesc

 microscopic – aspect de organ dens, cu fante

înguste şi cu bronşiile închise în „gură de
pungă”
PULMON NERESPIRAT
 Pruncuciderea omisivă constă în omiterea
îngrijirilor nou-născutului imediat după naştere:
lipsa de dezobstruare a căilor respiratorii,
neligaturarea cordonului ombilical cu hemoragie,
lipsa alimentaţie etc.

 Pruncuciderea comisivă – cele mai variate

manevre criminale

 Examinarea mamei
DACĂ NAŞTEREA E LA TERMEN TREBUIE SA
APARA NUCLEUL DE OSIFICARE BECLARD
Pruncuciderea comisivă
 Art. 202
1) Vătămarea fătului, în timpul naşterii, care a împiedicat
instalarea vieţii extrauterine se pedepseşte cu închisoarea de la
3 la 7 ani.
(2) Vătămarea fătului, în timpul naşterii, care a cauzat ulterior
copilului o vătămare corporală, se pedepseşte cu închisoarea de
la unu la 5 ani, iar dacă a avut ca urmare moartea copilului
pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Vătămarea fătului în timpul sarcinii, prin care s-a cauzat
ulterior copilului o vătămare corporală, se pedepseşte cu
închisoarea de la 3 luni la 2 ani, iar dacă a avut ca urmare
moartea copilului pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3
ani.
(4) Vătămarea fătului săvârşită în timpul naşterii de către
mama aflată în stare de tulburare psihică se sancţionează cu
pedeapsa prevăzută în alin. (1) şi alin. (2), ale cărei limite se
reduc la jumătate.
(5) Dacă faptele prevăzute în alin. (1)-(4) au fost
săvârşite din culpă, limitele speciale ale pedepsei se
reduc la jumătate.
(6) Nu constituie infracţiune faptele prevăzute în alin.
(1)-(3) săvârşite de un medic sau de persoana
autorizată să asiste naşterea sau să urmărească sarcina,
dacă acestea au fost săvârşite în cursul actului medical,
cu respectarea prevederilor specifice profesiei şi au fost
făcute în interesul femeii gravide sau al fătului, ca
urmare a riscului inerent exercitării actului medical.
(7) Vătămarea fătului în perioada sarcinii de către
femeia însărcinată nu se pedepseşte.
 Violul
Art. 218. - (1) Raportul sexual, actul sexual
oral sau anal cu o persoană, săvârşit prin
constrângere, punere în imposibilitate de a se
apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de
această stare, se pedepseşte cu închisoarea de la
3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor
drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează orice
alte acte de penetrare vaginală sau anală comise
în condiţiile alin. (1).

 (3) Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi atunci când:

a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea,

paza sau tratamentul făptuitorului;
b) victima este rudă în linie directă, frate sau soră;
c) victima nu a împlinit vârsta de 16 ani;
d) fapta a fost comisă în scopul producerii de
materiale pornografice;
e) fapta a avut ca urmare vătămarea corporală;
f) fapta a fost săvârşită de două sau mai multe
persoane împreună.
(4) Dacă fapta a avut ca urmare moartea
victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18
ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(5) Acţiunea penală pentru fapta prevăzută în

alin. (1) şi alin. (2) se pune în mişcare la
plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
(6) Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin.
(1)-(3) se pedepseşte
 EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ A VIOLULUI

Scop: pentru stabilirea :

 virginităţii
 violului cu deflorare
 violului fără deflorare
1. Stabilirea virginităţii – pe baza examinării
membranei himenale.
Ex. morfologic al membranei himenale:

a. aspectul general – forma inelară, semilunară,

septat, imperforat, cribriform sau himen dublu.

b. orificiul himeneal – se cercetează dimensiunile şi

aspectul marginii libere.

 Forma orificiului poate fi: rotundă, ovalară, în fantă

 Marginea liberă poate fi netedă sau uşor ondulată
(fără crestături sau prelungiri) sau poate fi neregulată
cu crestături mai adînci (himen dinţat) sau cu
crestături fine în formă de fransuri (himen franjat)
c. lăţimea membranei himeneale – este distanţa de la
baza de implantare la marginea liberă – măsoară de la 2
mm la 15 mm.

Diagnostic cert de virginitate:

 himen imperforat
 himen cribriform
 himen labiat
 himen fibros
 himen lat cu orificiul mic
 himen nedilatabil sub 1 cm diametru
 2. Violul cu deflorare
Deflorarea recentă în urma unui raport sexual
presupune următoarele elemente:

 rupturile membranei himenale

 hemoragie
 tumefacţie
 sensibilitate
 prezenţa spermatozoizilor în secreţia vaginală
 prezenţa firelor de păr
 consecinţe tardive: boli venerice, sarcină
Rupturile membranei himenale – odată cu
primul raport sexual se produc rupturi inegale ca
extindere cu următoarele caractere:

 număr – pot fi unice sau multiple

 direcţie – este radiară de la marginea liberă spre
baza himenului
 adîncime – pot fi complete (cînd ajung pînă la
inserţia himenului) sau incomplete
 localizarea rupturilor – variază cu forma, lăţimea
şi structura himenului; leziunile se localizează
comparînd himenul cu cadranului unui ceas
Hemoragia poate fi minimă sau abundentă; cel mai
frecvent hemoragia este redusă şi durează 3-4 zile;
poate reapare la examinare.
Tumefacţia – rupturile de deflorare recentă se
caracterizează prin:
 sunt roşietice, neregulate, marginile sunt infiltrate,
tumefiate, sîngerînde, dureroase
 după 2-3 zile aspectului anterior hemoragic i se
suprapun depozite de fibrină şi chiar secreţie purulentă
 după 4-6 zile semnele de deflorare recentă dispar prin
apariţia procesului de vindecare prin epitelizarea
rupturilor ( nu prin cicatrizare)
 între 8-14 zile epitelizarea este completă
 Sensibilitatea – durerea este moderată, persistă cîteva
zile; durata şi intensitatea ei variază cu reactivitatea
victimei, cu importanţa rupturilor, tipul de himen.

 Prezenţa spermatozoizilor în secreţia vaginală - în

cazul în care examinarea se face pînă la două zile de la
data raportului sexual

 Identificarea spermatozoizilor: în secreţia vaginală,

pe corpul victimei, pe obiecte de îmbrăcăminte, pe
diverse obiecte de la locul faptei.

 Prezenţa perilor – pe lenjerie, pe corpul victimei

 3.Violul fără deflorare
 Se întîlneşte în două circumstanţe:
1. în himenele dilatabile unde raportul sexual este
posibil fără ruptura membranei himeneale
2. la femeile adulte cu viaţă sexuală veche.

 Semnele de violenţă constau în majoritatea

cazurilor în echimoze sau excoriaţii de diferite
forme localizate mai frecvent pepărţile interne
ale coapselor, în jurul organelor genitale
externe, pe braţe, faţă şi gît.