Rolul asistentei medicale în îngrijirea

pacienților cu afecțiuni digestive în

secția de boli contagioase
COORDONATORI: AS.OANA MINERVA
AS.ATTILA ASZTALOS
ABSOLVENTA: ȘOIM ALINA
 Îngrijirea pacienților cu afecțiuni digestive în secția de boli contagioase reprezintă un
ansamblu de activități medicale și de îngrijire a pacienților cu afecțiuni digestive care necesită
izolare și tratament într-un mediu controlat, cu scopul de a preveni răspândirea bolilor
contagioase și de a asigura recuperarea acestora prin aplicarea unui plan de tratament
individualizat.

Simptomatologia poate fi foarte variată, în funcție de boală și de stadiul acesteia. Printre

simptomele comune se pot număra: durere abdominală, diaree, greață și vărsături, balonare,
scaune cu sânge sau mucozități, pierdere în greutate, febră și oboseală. Aceste simptome pot fi
însoțite de alte manifestări specifice afecțiunii respective, precum icterul în cazul hepatitelor sau
ulcerațiile în cazul bolii Crohn. Este important ca pacienții să fie monitorizați atent și tratamentul
să fie adaptat în funcție de evoluția simptomelor și de rezultatele analizelor de laborator.
 Rolul asistentei în îngrijirea pacientului foarte important și implică o serie de
responsabilități. Printre acestea se numără:
Evaluarea stării de sănătate a pacientului - asistenta trebuie să verifice simptomele, să
efectueze examene fizice și să monitorizeze evoluția bolii.
Administrarea tratamentului prescris - asistenta trebuie să asigure administrarea
corectă a medicamentelor și să supravegheze eventualele reacții adverse.
Monitorizarea dietei pacientului - asistenta trebuie să asigure o alimentație adecvată
pacientului, ținând cont de dietele speciale prescrise în funcție de afecțiunea de care
suferă.
Asigurarea igienei personale și a mediului - asistenta trebuie să acorde o atenție
deosebită igienei personale și a mediului în care se află pacientul, pentru a preveni
răspândirea infecțiilor.
Furnizarea de îngrijire emoțională și psihologică - pacienții cu afecțiuni digestive pot
 Istoricul bolii

Pacientul în vârstă de 27 ani, fără antecedente patologice, care în urmă cu 1 zi prezentă greturi,
vărsături, scaune lichide, crampe abdominale, tegumente roșii, febră mare, semne de dezhidratare,
respirație superficială, anxietate.
La sosirea in spital, pacientul prezinte
• Stare generală alterat
• Tegumente și mucoase: palide, umede, tegumente integre, rec
• Aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respirație; R=18 respirații/minu
• Aparat cardio-vascular: zgomote cardiace ritmice; TA - 120/65 mm Hg; FC - 78/mi
• Aparat digestiv și anexe: dentiție normală, corespunzătoare vârstei, gingii aderente la dinți; tranzit
intestinal absent, distensie abdominală; dureri abdominale; ficat și splină în limite fiziologice; scaune
diareice multiple.

Diagnosticul de internare: Enterocolita acută

 Alimentație deficitara din cauza vărsăturilor și a scaunelor
diareice manifestată prin deshidratare și paloare.
 Obiective: eliminarea grețurilor și vărsăturilor, corectarea
deshidratării.
 Intervenții autonome: asistare în timpul vărsăturilor,
alimentație cu alimente ușoare și nutritive, igienă orală,și
comunicare cu medicul.
 Intervenții delegate: verificarea semnelor vitale,
Nevoia de a se administrarea lichidelor și medicației prescrise,
alimenta si hidrata monitorizarea diurezei.
 Rezultate: grețurile și vărsăturile s-au redus, nu mai există
diaree.

Acesta este diagnosticul de nursing și abordarea

intervențiilor cheie pentru a satisface nevoia pacientului de a
se alimenta și hidrata.
 Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite
normale.
Hipertemie datorită procesului infecțios, manifestat prin febră,tegumente roșii.

Îmi propun ca pacientul să aibă o temperatură în limite normale dar și culoarea tegumentelor să arate
normal.

Intervenții autonome:

• Asigurarea temperaturii adecvate în încăperea pacientului.

• Îmbrăcarea pacientului în haine subțiri și confortabile.
• Utilizarea pachetelor de gheață pentru scăderea temperaturii corpului.
• Educația pacientului privind importanța menținerii temperaturii corporale normale și hidratarea
adecvată.
• Prevenirea răspândirii infecției din partea pacientului.
Intervenții delegate:
 Monitorizarea temperaturii corpului și încurajarea pacientului să bea lichide.
 Monitorizarea semnelor vitale și raportarea oricăror schimbări semnificative medicului.
 Administrarea medicamentelor prescrise, cum ar fi antipireticele sau antibioticele.
 Monitorizarea pierderii de fluide și electroliți și suplimentarea lor, dacă este necesar

Aceste intervenții au dus la scăderea febrei și revenirea culorii normale a tegumentelor pacientului.
 Respirație superficială datorită durerilor abdominale
manifestate prin respirație superficială, dispnee.
Imi propun ca durerile abdominale sa se amelioreze, iar
funcția respiratorie să revină la normal
Intervenții autonome
 Încuraja pacientul să efectueze exerciții de respirație
Nevoia de a pentru a o ajuta să-și îmbunătățească funcția respiratorie.
respira şi a avea  Observ orice simptom nou, cum ar fi tusea sau
dificultatea de a respira și să raporteze aceste simptome
o buna   medicului curant.

circulaţie  Așez pacientul într-o poziție care să-i favorizeze

respirația, de exemplu așezarea pe spate cu o pernă sub
cap și genunchi ar putea ajuta la reducerea durerii și
îmbunătățirea respirației

.
Intervenții delegate

• Monitorizez frecvența și profunzimea respirației pacientului

și notific medicul curant în cazul unei deteriorări a stării
respiratorii a acesteia.
• Administrez analgezicele delegate de catre medicul autorizat
pentru a ajuta la ameliorarea durerii pacientei.
• Administrarea de terapie cu oxigen dac ăeste nevoie.

Funcția respiratorie a pacientului s-a reluat și durerea s-a

diminuat
 Nevoia de a elimina

Eliminarea deficitară datorita infectiei intestinale manifestat prin diaree.Îmi propun ca pacientul să-și
reia tranzitul cât mai repede posibil.
Intervenții autonome

 Colaborarea cu medicul pentru a evalua și a trata orice complicații sau probleme suplimentare care
ar putea să apară. Educația pacientului cu privire la regimul alimentar și la importanța menținerii
unui igiene riguroase.
 Încurajarea pacientului să își ia medicamentele prescrise de medic pentru diaree.
Intervenții delegate

 Monitorizarea și evaluarea simptomelor pacientului, inclusiv numarul scaunelor si consistenta,

greață, vărsături, durere abdominală, febră și tensiune arterială. Administrarea de medicamente
pentru a îmbunătăți tranzitul intestinal, după cum este prescris de medic.
 Recoltarea probelor biologice si trimise spre laborator.
Dătăroțită intervențiilor delegate și autonome, tranzitul intestinal s-a reluat.
 Pacientul A. R., un bărbat în vârstă de 27 de ani, fără antecedente
patologice semnificative, a fost internat în spital cu simptome
caracteristice enterocolitei acute. Printre simptomele prezentate se
numără greturi, vărsături, scaune lichide în număr de aproximativ 5 pe
zi și crampe abdominale.
În urmă cu aproximativ o zi de la debutul simptomelor, pacientul a
dezvoltat tegumente roșii, febră mare, semne de deshidratare, respirație
Epicriză superficială și anxietate. Aceste simptome adiționale sugerează o
posibilă evoluție severă a bolii, care necesită intervenție medicală
promptă.
Examinarea clinică a relevat o stare generală alterată a pacientului.
Tegumentele și mucoasele au prezentat paloare, umiditate normală și
integritate. Tegumentele erau reci la atingere, ceea ce poate fi un semn
al deshidratării.
Pe baza simptomelor clinice și a examinărilor efectuate, pacientul a
fost diagnosticat cu enterocolită acută.
Recomandările la externare:

 Respectarea unui regim alimentar adecvat, evitând alimentele grele, grase și picante. Optarea pentru alimente fierte, coapte sau aburite și
includeți alimente bogate în fibre pentru a ajuta la refacerea florei intestinale.

 Asigurarea unei hidratari adecvată, consumând suficiente lichide pentru a preveni deshidratarea, apă, sucuri naturale diluate și băuturi
electrolitice pentru a restabili echilibrul hidroelectrolitic.

 Respectarea schemei de tratament prescrisă de medic și continuarea administrarii medicamentelor recomandate, cum ar fi antibioticele,
antiemeticele, antispasticele sau probioticele.

 Monitorizarea simptomele și contactactarea medicul curant în caz de recidivă a simptomelor sau apariția unor noi simptome.
 Acordarea unei atenție deosebită igienei personale și spălarea regulat pe mâini cu apă și săpun pentru a preveni răspândirea infecției.

 Evitarea factorii declanșatori, cum ar fi alimentele sau băuturile care au provocat anterior simptomele. Respectarea normele de igienă și
siguranță alimentară pentru a preveni reinfectarea.

 Programarea consultațiilor de follow-up pentru a evalua evoluția bolii și a stabili un plan de tratament pe termen lung.

Este important să se urmeze aceste recomandări și să se ia contact cu medicul curant pentru a asigura o recuperare completă și preveni
complicațiile.
Vă mulțumesc pentru atenția acordată!