Proprietatile antigenului: 1. Declansarea raspunsului imun: Este un proces complex ce presupune 3 etape: A.

Selectia de catre antigen, dintr-un repertoriu de limfocite, a acelora care s unt antigen specifice, adica cele care exprima pe membrana lor receptori capabil i sa se combine cu antigenul si sa-l recunoasca. Antigenul patrunde n organism, ajunge n organele limfoide: ganglioni, spli na, etc; unde ntlneste miliarde de tipuri distincte de limfocite. Toate limfocitele apartinnd aceleasi clone exprima pe suprafata lor acela si tip unic de receptori de recunoastere antigenica, deci se poate face asociere a: o clona un antigen. Astfel prima etapa n declansarea RI se numeste Selectia cl onala. Limfocitele sunt n faza G0 a ciclului mitotic. B. Activarea metabolica a limfocitelor antigen specifice: Se produc modificari morfologice si limfocitele se transforma n limfoblas ti, ele trec de fapt din faza G0 n interfaza, aceasta etapa numindu-se Activarea clonala . C. Expansiunea clonala Limfocitele ajung n faza M a ciclului si prin diviziuni repetate se produ ce cresterea numarului de limfocite per clona activata. Limfocitele se transforma n plasmocite ce vor secreta anticorpi antigen s pecifici, acestia au un situs combinativ pentru antigen. Declansarea RI defineste termenul de Imunogenitate. 2. Specificitatea Este proprietatea antigenului de a reactiona specific numai cu receptorii specif ici, fie ei solubili sau membranari, a caror productie a fost stimulata de antig en. Nu toate antigenele se caracterizeaza prin ambele proprietati, si se mpar t n : A. Imunogenele: antigene complete Acestea se pot mparti n: a) antigene timo-independente categorie minoritara, declanseaza de regula R IU pentru ca au capacitatea de activare directa a Ly B, nefiind necesara prezent a Ly T b) antigene timo-dependente pot declansa fie RIU fie RIC numai ca urmare a unei cooperari celulare la care este necesara prezenta Ly Th B. Haptenele = antigene incomplete Sunt substante cu greutate moleculara mica sau foarte mica, structura si mpla.Ele sunt capabile sa interactioneze cu receptorii antigenici, daca exista, dar ele singure nu pot declansa RI dect daca sunt cuplate natural sau artificial cu macromolecule imunogene ce se numesc purtatori = carriers Exemplu: Dinitrofenol = DNP, BSA = serum albumina bovina DNP nu induce Ac anti DNP DNP + BSA induce Ac anti DNP Deci haptenele au doar specificitate, nu si imunogenitate.

Imunogenitatea este capacitatea de a satisface o conditie necesara si anume conc entrarea ntr-o arie restrnsa a membranei celulare a tuturor cuplurilor antigen ant icorp, se mai numeste si cross-linkare interreceptoriala. Astfel, imunogenele realizeaza cross-linkarea, deci declanseaza RI, pe cn d haptenele nu pot declansa RI tocmai datorita imposibilitatii de cross-linkaj. n cazul haptenelor, avem stimuli cu intensitate mica, ce se exercita la m are distanta unul de altul, dar nu se pot nsuma si genera un stimul activator, de aici paradoxul: recunoasterea nu nseamna si declansarea RI. Teoretic s-ar putea declansa daca toate cuplurile s-ar concentra ntr-o a rie, iar stimulii s-ar putea nsuma. Haptenele singure nu se pot concentra ntr-o ar ie. Imunogenele Ele pot realiza cross-linkarea interreceptoriala, concentrarea receptori lor ntr-o anumita arie. Cross-linkarea se realizeaza diferit n functie de tipul de antigen. a) Antigenele timo-independente - Au o structura de baza: carrier cuplat cu numerosi determinanti antigenici, cu aceeasi structura si repetitivi, denumiti haptene. - Stimulii, fiind situati aproape se nsumeaza, componenta responsabila de cross-l inkare fiind carrierul, desi nu este recunoscuta de limfocite. b) Antigenele timo-independente - Au doua componente: o parte carrier de natura peptidica cu greutate moleculara mica si structura mai simpla dect precedenta , si o singura haptena - Acestea determina RI numai ca urmare a unei cooperari celulare ntre LyTh si Ly B, astfel Ly B recunoaste partea haptenica, Ly T recunoaste partea carrier, rezu ltnd concentrarea, cross-linkarea data de Ly Th . Concluzii : - nu toate antigenele sunt imunogene - cei doi termeni de antigenitate si imunogenitate nu sunt sinonime - toate antigenele complete sunt constituite din cele doua parti distincte: carr ier si haptena, cu functii diferite, ansamblul celor doua este responsabil de im unogenitate, partea haptenica este responsabila de specificitate - in vivo partea haptenica realizeaza o dubla specificitate: de raspuns imun si de reactie imuna Haptena se numeste determinant antigenic, subcomponent al structurii antigenice care din punct de vedere functional se mpart n: 1)determinanti antigenici liniari, secventiali peptidici, cu 8-15 aminoacizi dis pusi n serie unii dupa altii. - sunt recunoscuti numai de Ly T, sunt structuri amfipatice, secvente peptidice interiorizate n structura antigenului nativ ce pot fi eliberate numai n urma prelu crarii de APC(Antigen Presenting Cells). 2) determinanti antigenici conformationali - 8-15 aminoacizi ce pot proveni din regiuni diferite ale lantului peptidic/lanturilor peptidice , ei fiind adusi n a propriere ca urmare a unor legaturi disulfurice sau necovalente inter/intracaten are . - sunt recunoscuti numai de Ly B sau produsii acestora : anticorpii. - sunt constituiti numai din aminoacizi hidrofili, sunt dispusi la suprafata mol eculei de antigen nativ, n portiunile de maxima flexiblilitate / mobilitate.

mpartirea ar fi de fapt n antigeni predominant secventiali si antigeni pre dominant conformationali. Cea care conteaza foarte mult este conformatia moleculara.