Igiena mediului

Environmental health
Dr. Corina-Aurelia Zugravu

Argumente
Sanatatea mediului ambiant: cheia preventiei din afectiunile actuale, determinate direct de factori de mediu.

 Cai de actiune ale mediului:

expunere la factori de risc fizici chimici biologici modificarea comportamentului ca raspuns la acesti factori.

 13.000.000.de decese au loc anual din cauza unor modificari evitabile ale factorilor de mediu

evitarea expunerii la elemente novcive din mediu 4 000 000 de vieti de copii salvate anual , indeosebi in tarile in curs de dezvoltare

Factor de risc
Un aspect care tine de :
comportamentului sau stilul de viata expunerea la un factor de mediu o caracteristica ereditara sau innascuta
si care, pe baza unor evidente epidemiologice, este asociat cu o patologie a carei preventie este foarte importanta.

Morbiditatea
totalitatea mbolnvirilor cunoscute
la un moment dat , sau ntr-o anumit perioad, n cadrul unei zone dintr-un teritoriu bine delimitat, - fie c acestea au fost depistate n perioada respectiv, la data mbolnvirii sau ulterior (chiar i la deces), - sau depistarea a fost efectuat ntr-o perioad anterioar dar boala exist i n perioada prezent i fie c mbolnvirea s-a rezolvat (vindecare, deces) sau nu n perioada la care ne referim.

Prin consens internaional din morbiditate fac parte i : traumatismele i otrvirile accidentale sau voluntare (omucideri, sinucideri), rnirile, traumatismele i arsurile cauzate de rzboaie.

Forme de studiu ale morbiditii

1. Morbiditatea general - Incidena - Prevalena de moment de perioad 2. Morbiditatea pe contingente 3. Morbiditatea succesiv 4. Morbiditatea cu incapacitate temporar de munc 5. Morbiditatea cu incapacitate permanent 6. Morbiditatea spitalizat

Termeni utilizai n studiul morbiditii

Boal sau mbolnvire: entitate nozologic manifestat prin alterarea sntii persoanei Bolnav sau persoan bolnav: noiunea de boal nu se suprapune peste cea de bolnav pentru c o persoan bolnav poate prezenta mai multe boli simultan Caz clinic = bolnav - n morbiditate = "caz nou"/"caz vechi"

incidenta

frecvena cazurilor noi nregistrate ntr-un anumit teritoriu i o anumit perioad de timp

 formula de calcul:
Numr cazuri noi de boal"X nr. mediu de locuitori x 1000

- arat frecvena unei boli fa de totalul mbolnvirilor

cand calaculam o incidenta specifica(ex. pe sex) se inmulteste cu 100 000 - se realizeaz rangurile structurii morbiditii (ca i la mortalitate) rangul I: bolile aparatului respirator rangul II: bolile aparatului digestiv rangul III: bolile sn+org.simt

prevalenta
numarul total de cazuri ale unei boli date existente la un moment dat - un anumit moment "critic(1) (ultima zi trimestrului, semestrului, anului) sau ntr-o anumit perioad(2) (trimestru, semestru, an). (1)prevalen de moment (2)prevalen de perioad .

 Formula de calcul : (bn + bv) x 100 L bn cazuri noi de boala bv cazuri vechi de boala L- numar mediu de locuitori

 Prevalena se studiaz pentru c incidena poate prezenta variaii foarte mari n momente diferite i din cauze diferite: - "falsa alarm - "falsa acalmie

Mortalitatea
formula de calcul:
d x 1000 L d= nr. decese L = numar mediu de locuitori

Aerul
Poluarea aerului si actiunea asupra sanatatii

Poluare
prezenta in atmosfera a unor substante care in functie de
concentratie timp de actiune pot sa:

produca modificari ale sanatatii genereze discomfort altereze mediul

substantele poluante
pot fi compusi naturali care se gasesc in mod normal in aer(CO2, radon) pot fi substante straine de compozitia naturala !!!Oricum criteriul de poluare implica efectuarea de catre aceste substante a unui efect nociv(pe om/mediu)

Problema poluarii aerului in:

atmosfera generala orase/zone industriale atmosfera locurilor de munca atmosfera incaperilor(de locuit, publice, etc)

Poluantii aerului clasificare(1)

- dupa modul de emitere: 1. primari: emsi direct in urma unui anumit proces
cenusa din eruptia vulcanica, monoxidul de carbon din gazele de esapament, dioxidul de sulf din activitati industriale

2. secundari: nu se emit direct, ci se formeaza in aer prin interactiunea poluantilor primari ex: nivelul de ozon din apropierea solului comnpus al smogului fotochimic.
!!! unii poluanti pot fi si primari, si secundari: se pot emite direct sau forma din poluanti primari

1.poluanti primari produsi de om

oxizii de sulf (SOx), mai ales SO2 arderi de combustibili fosili. oxizii de azot (NOx) mai ales NO2 arderi la temperaturi inalte. CO arderi incomplete ale combustibililor fosili sau ale lemnului. CO2 emis din arderi. Compusi organici volatili (VOC)-vapori de hidrocarburi sau solventi. particule (PM) masurate ca praf sau fum . metale toxice (Pb, Cd). clorofluoriocarbon (CFCs) agenti de racire,propulsori(!stratul de ozon). NH3- din agricultura. Poluanti radioactivi .

2.poluanti secundari
particule formate din poluanti primari gazosi si compusi din smogul fotochimic(NO2) Ozonul de la nivelul solului (din straturile joase ale troposferei!!) (O3) format din NOx si VOCs. peroxiacetil-nitratul (PAN) format in mod similar din NOx si VOCs.

o alta clasifiare

in functie de starea de agregare------operationala pentru estimarea

concentratiilor efectelor

 1. suspensiile poluantii dispersati in aer in stare de agregare lichida/solida

2. gazele sau vaporii poluanti aflati in amestec in aer sub forma de dispersie moleculara(gazoasa)

1.suspensiile(pulberi)/aerosolii
Def: poluanti dispersati in aer sub f. de particule solide/lichide cu dimensiuni de 100-0,001m

particule mai mari : sistem instabil, suspensiile se depun rapid particule mai mici: dispersie gazoasa cele mai frecv. suspensii: solide = PULBERI

clasificarea aerosolilor
A.aerosolii >10 m - sedimenteaza in aerul imobil cu o viteza uniform accelerata(gravitatia) + nu difuzeaza retinuti in caile aeriene superioare (suspensii nerespirabile)

 B. aerosolii 10-0,1 m sedimenteaza in aerul imobil dupa legea lui Stokes(proportional cu densitatea si diametrul si invers proportional cu vascozitatea mediului) cei mai mici se pot mentine mult timp in aer - patrund adanc , poate chiar la alveola se retin intr-un mare procent in ap.spirator

 c. aerosolii 0,1-0,001 m nu sedimenteaza in aerul imobil - se deplaseaza permanent in miscare browniana - difuzeaza puternic in atmosfera - patrund pana la alveola si sunt retinuti - dar! se elimina in mare masura cu aerul respirat

mai simplu particule respirabile

particule inhalabile mari : 10-2,5 m (PM 2,5-10) intalnite in jurul soselelor sau al ariilor industriale generatoare departicule particule inhalabile fine(2,5-0,1 m) si ultrafine (0,1 m)- sunt cele mai periculoase se intalnesc in fum si ceata si
pot fi emise direct de diferite surse(ex. focuri de padure) se formeaza secundar (gaze industriale sau de la masini care reactioneaza in aer). PM2,5

Actiunea suspensiilor pe organism

Depinde de: concentratia : riscul pentru sanatate creste in paralele cu ea dimensiunea particulelor : determina locul pana unde patrund si proportia retinuta - Numai particulele mici pot patrunde = particule respirabile sub 10 m ajung in plaman,cele sub 2-3 m pot ajunge la alveole natura chimica

Actiuni in functie de natura chimica

toxica specifica mecanisme, clinica si anapat. caracteristice, indiferent de calea de patrundere Cd, Pb si compusii, etc alergica fotodinamica(pulberi fotosensibilizante smoala) cancerigena pulberi anorganice (azbest) /organice(HAP)/aerosoli radioactivi infectanta (germeni pe praf bacterian) iritanta (intensitatea in functie de natura/concentratia pulberilor) fibrozanta (pneumoconiozele)

2. Gazele si vaporii poluanti

cale de patrundere in organism: predominant respirator (secundar cutanat/digestiv) difuziunea prin suprafata mbr. alveloara(90 m2) - direct in circulatia generala

factori care determina toxicitatea gazelor si vaporilor

natura chimica solubilitatea volatilitatea

clasificarea gazelor in functie de efectul patogen

gaze iritante efect mai ales pe aparatul respirator SO2, NO2, NH3, Cl2, etc) gaze asfixiante CO2, CO, etc gaze toxice specifice gaze cu efect narcotic

Surse de poluare a aerului

surse naturale- exceptional un risc pentru sanatate:
eruptii vulcanice descompuneri de material organic eroziunea solului (praf, metan, radon, fum, CO, cenusa, etc)

surse artificiale antropogene combustii/transport/industrie

procese de combustie (surse stationare)

sunt o sursa esentiala de poluare a aerului combustia combustibililor fosili: amestec de suspensii si gaze in concentratii f diferite = fum la un combustibil de puritate perfecta: CO2+apa, NOx prin reactie cu N atm elementele gazoase: CO2+NOx+CO+SO2+hidrocarburi(HAP), aldehide, etc elemente in suspensie : particule de cenusa+particule de carbune nears

riscurile
risc iritant:
suspensii SO2 NO2 aldehide

risc cancerigen: HAP risc asfixiant redus(prin CO2 si CO)

transporturi
(combustie in focare mobile)
diversi poluanti hidrocarburi-HAP CO NOx aldehide plumb (suspensii de plumb mineral in gazele de esapament) substante oxidante(rez.fotochimic: raze solare +hidrocarburi+O2 atmosferic+NOx)

riscurile
risc iritant : NO2, aldehide risc asfixiant : CO2 risc toxic specific compusii de plumb, cadmiu risc cancerigen - HAP

procese industriale
arderi de combustibili poluare complexa prin activitatea specifica mari surse de poluare:
siderurgia si metalurgia industria chimica si petrochimica

riscuri
in functie de profilul industrial/procesul tehnologic intereseaza un nr. mai mic de persoane pot fi extrem de importante

Mecanisme naturale de purificare a aerului

autopurificarea = esentiala, determina:
diluarea poluantilor sedimentarea pe sol a poluantilor interactiuni intre poluanti(condensare, absorbtie, r. chimice)
scaderea concentratiei modif toxicitatii

a)factorii meteo turbulenta atmosferica, conditionata de curentii de aer (orizontali, verticali) calmul atmosferic temperatura inversia termica umiditatea ceata (impiedica difuziunea) (precipitatiile rol pozitiv depunere pe sol
solubilizarea toxicelor in pic. de ploaie

b) topografia localitatilor vaile c) prezenta suprafetelor de apa d) vegetatia e) configuratia urbana(pozitionarea zonei industriale, orientarea strazilor)

Efectele asupra starii de sanatate

Diferite in functie de durata expunere:

-----expunere pe termen scurt

-----expunere pe termen lung

Va multumesc pentru atentie!!!