Aristotel vede realitatea in lucrurile de fapt individuale.El este un spirit realist,intelegerea lui a lucrurilor este naturalista,stiintifica.

Meritul cel mare a lui Aristotel este de a fid at gindirii stiintifice o metoda:metoda silogistica.Silogismul lui Aristotel era inteles de el ca un instrument de stiinta adevarata.Pentru Aristotel lumea ideilor nu poate fi separata de lumea fiintelor concrete.Intre simturi si ratiune exista o relatie de continuitate.Senzatia este prima treapta a cunoasterii,actul cunoasterii porneste de la senzatie.Aristotel defineste sufletul ca o entelechie al corpului.Omul este un animal,dar un animal rational.Spiritul uman se naste ca o tabula rasa in care se imprima experienta cistigata.Pntru Aristotel,morala face parte din politica,adica din stiinta care se ocupa de trairea oamenilor impreuna.In politica sa,Aristotel studiaza pe om sub aspectul de zoon politikon,de animal politic.Societatea este naturala pentru om ca si pentru animale.Societatea ideala este fondata pentru Aristotel de proprietate si familie. Se numeste principiu-fiinta a carei vointa reflectata misca ceea ce se misca si face sa se schimbe ceea ce se schimba.Caracterul comun al tuturor princiipiilor este de a fi izvorul,din care purcede fiinta,sau devenirea sau cunoasterea. Sufletul, din perspectiva lui Aristotel, este de fapt o realitate a corpului viu, nu poate fi imortal Mai precis, sufletul este "prima realitate" a unui corp: capacitatea sa simplu pentru viaa nsi, separat de diferitele abiliti ale sufletului. ; Aristotel este foarte clar, totui spre sfritul lucrrii sale, De Anima, el crede c partea intelectual a sufletului este etern i separabil de corp. Nu este clar, totui, n ce grad acest suflet este individual. Spre exemplu, Aristotel scrie c sufletul dup moarte "nu i amintete", o viziune compatibil cu credinele obinuite greceti. La Aristotel nu se mai pune prob.nemurii sufletului,aceasta fiind o forma substantial.Adica sufletul cere o forma si ca atare sufletul este prizonier in trup ca forma individuala,concreta..Sufletul nu-I facut decit pentru a fi o imagine spiritual a realitatii. Numai sufletul rational nu se distruge prin moarte si nu se amesteca cu corpul, ci le conduce pe celelalte doua, rolul sau fiind gandirea, ratiunea, judecata. In aceasta consta - dupa cum vom dovedi - etica aristotelica - scopul si sensul vietii omului. Materia = "Forma n poten" sau "potenialitate pur". Fiina n poten, n stare nedeterminat (virtualitate). Forma = fiina n act, determin materia (energie)

Platon-ideile reprezinta adevarata realitate.Lumea ideilor contine binele,esentele,modelele tuturor lucrurilor din lumea nostra fenominala.Ideile nu sunt reale in acelas sens ca si lucrurile.Ele intrunesc fiinta si valoarea si izvorul binelui.Cunoasterea ideilor nu ne sunt date din experienta.Ideile sunt contemplate inainte de a ne Odata cu nasterea,sufletul isi pierde amintirea clara a ideilor.Astfel omul este nostalgic,care face sa caute in viata sa adevarul,binele de curind dreptatea.Platon considera sufletul nemuritor deoarece el poate sasi reaminteasca lumea ideilor.Sufletul poate sa aleaga intre bine si rau,dar nu sa aleaga sa moara.Dupa ce moare corpul sufletul scapa de detentia trupului si ajunge sa contempleze lumea ideilor,dupa care sufletul se intoarce in pestera.Sufletul se pozitioneaza:la nivelul pintecelui-realizarea prin cumpatare,inimii-prin vitejie,ratiunii-prin intelepciune. Socrate-mai de prt ca natura pentru el era omul.Cunoastete pe tine insuti.Intorcindu-si privirile asupra lui insusi,cercetindu-se pe sine,va afla ce stie si ce nu stie,ce poate si ce nu poate,precum si ce trebuie sa faca.Socrate pleca de la ceea ce este familiar si in afara de orice indoiala,de la ceea ce este elementar si oricui cunoscut,pentru a ajunge la adevarul universal.Procedeu de a scoate din consttinta cuiva ideile pe care le poseda,dar de care nusi da seama,era numit de Socrate maieutica.Aceasta astazi se numeste metoda socratica. Pitagora a considerat sufletul de natura materialista,micsorat in corp si distribuit in intregul univers.Sufletul vietii este de natura cosmic localizat in corpurile ceresti unde se intoarce dup ace viata se stinge sau sufletul se elibereaza din corp.Pitagora localizeaza sufletul in inima,iar fgindirea in creier.Ideea filososica principal a pitag. Este ca numerele reprezinta esenta lucrurilor,iar universal este un system ordonat si armonios de numere si raporturi numerice. Cinism-a fost o scoala filos.greaca intemeiata in sec.Vi.Hr,de Antistene,un discipol a lui Socrate.Termenul Cinism provine de la num locului de reuniune al discipoliloir lui Antis.Cinicul pledeaza pentru viata naturala,apropiata de animalitate si acuza normele sociale impuse conventional,prin urmare impotriva firii.Considereau ca scopul vietii este fericirea iar ea nu putea fi atinsa decit prin virtute.Cinicii pretuiesc ratiunea sanatoasa a omului. Intemeietorul scolii cirenaice este Aristip din Cirene.Cirenaicii imparteau etica in 5 parti:1despre ceea ce este demn de nazuit si ceea ce este fara nici o valoare,2-despre afecte,3actiuni,4-cauzele lucrurilor,5-argumente si criticile logice.Pentru cirenaici orice mijloc ce produce pkacere sentimental placerii este justificat. Intemietorul scolii megarice este Euclid din Megara.au incercat sa reduca filos lui Socrate la punctual de vedere parmenidian.Megaricii gindesc conceptual existent in sens general,negind ca posibilul ar putea exista.Megaricii se indeparteaza de met.socratica.Ei neaga miscarea si multiplicitatea aparitiilor,cu scopul de a accentua si mai mult realitatea exclusive a Divinitati. Noi traim intro lume muta.Nu afirmam nimic deoarece omul nu are constiinta.

Scepticism alta scoala raspindita la sfir.secIV ien a fost fondata de Pytthon.Reprez:Timon,Aenesidem,Sext Empiric.Ei punea la indoiala verdicitatea oricarei cunoasteri.La skepticism au dus ideele despre caracterul schimbator al lucrurilor.Despre lucruri nu se poate face nici o concluzie,deci trebuie de obtinut de la orice judecati.Aenesidemos formuleaza 10 obiectii ce argumenteaza scepticismul:ca lucrurile sunt diferite,unul si acelas lucru poate sa provoace diferite esfecte,ca oamenii sunt diferiti si despre unul si acela lucru pot face diferite concluzii. Neoplatonismul ultima scoala filos.aparuta in antichitate.Se formeaza pe aceeeasi baza sociala ca si crestinismul.N-este reflectarea specifica a degradarii relatiilor sociale pe care se baza imperiul Roman.Fonadatorul-plotin.Principiul divin exista in 3 ipostaze-cel mai superior este Unicul,Ratiunea si Sufletul.Sufletul este o punte de la divin la material.N.pune accentual pe spiritual ce duce la reprimarea a tot ce este corporal si material.Plotin considera ca unica modalitate de a se apropia de principiul divin este extazul. Patristica se refer la contribuiile literare ale Sfinilor Prini,compusa din operele parintilor bisericii,ce a pus baza filos.crestinismului.In lucrariele filos.crestine sunt puse in discutie problem cu privire la natura lui Dum.,la crearea lumii, a naturii, a omului. Literatura patristic din aceast perioad este strns legat de scrierile Vechiului i Noului Testament, avnd att caracter catehetic (pentru cretini), ct i misionar (pentru necretini) Umanismul-orientare a gindirii laice a Renasterii care isi propune sa studieze:filos,etica,arta si literartura.Reprezentantii lui se lupta pentru crearea conditiilor necesare unei existente corespunzatoare fiintei umane.Umanismul apare atunci cind omul incepe sa gindeasca la sine,la locul si rolul sau in lume,cind omul isi formuleaza sie intrebari despre esenta si predestinatia sa,despre scopul si sensul existentei sale.In umanism omul este caracterizat ca fiinta sociala,activa.