Sunteți pe pagina 1din 7

NEVOILE = dorinte, preferinte, asteptari ale oamenilor de a avea, respectiv de a-si nsusi bunuri, necesare satisfacerii trebuinelor ca fiine

naturale i membri ai societaii. CARACTERISTICILE NEVOILOR: dinamice si nelimitate (ca numar), dar pot fi limitate in capacitate; conditionate subiectiv (individ) si obiectiv (societate); complementare (masina-benzina); substituibile (unt-margarina); regenerabile; se succed continu si neintrerupt, se sting prin satisfacere (stari latente si active); CLASIFICAREA NEVOILOR (A. MASLOW) - in functie de cele 3 dimensiuni ale fiintei umane (biologica, sociala si ratioanala): fiziologice; sociale, de grup; rationale, spiritual-psihologice - in functie de gradul dezvoltarii economice si de nivelul de cultura si civilizatie: de baza, fundamentale, elementare, inferioare; complexe, elevate, superioare; BUNURILE = toate elementele de care omul are nevoie pentru a-si satisface nevoile Bunurile pot fi : bunuri economice i bunuri libere. CLASIFICAREA BUNURILOR ECONOMICE: a) dupa forma lor materiala: obiecte stabile, serviciile, informatiile, etc. (tangibile si netangibile); b) dupa modul de prelucrare: primare, intermediare si finale; c) dupa modul cum sunt consumate: satisfactori si prodfactori; d) dupa modul cum circula in economie: marfa si nonmarfa INTERESELE ECONOMICE = manifestari constientizate ale nevoilor umane care devin mobiluri ale activitatii economice. RESURSELE ECONOMICE = totalitatea elementelor de care oamenii au nevoie in mod direct sau indirect pentru satisfacerea trebuintelor. CARACTERISTICILE RESURSELOR: sunt limitate; trebuiesc utilizate rational si sa se evite risipa; consumul lor este direct proportional cu gradul de cultura si civilizatie cresterea nevoilor nu poate fi insotita de o crestere similara a resurselor; CLASIFICAREA RESURSELOR: primare sau originare (resursele naturale si resursele umane); derivate (pot fi materiale-echipamente, constructii, stocuri de materiale, energie, infrastructuri economice sau umane stocul de invatamant, potentialul inovational, etc.) CLASIFICAREA RESUSELOR NATURALE: - din punct de vedere al duratei folosirii resurselor naturale: neregenerabile sau epuizabile; regenerabile (pmnt, ap, aer). - din punct de vedere al posibilitatilor de recuperare sau de reutilizare n procesele de productie sau de consum: recuperabile; partial recuperabile; nerecuperabile. RARITATEA = starea de tensiune ntre resursele economice limitate si nevoile nelimitate care trebuie satisfacute cu ajutorul lor

LEGEA RARITATII reflect relaiile de interdependen ntre volumul, structura si calitatea nevoilor umane i volumul, structura i calitatea resurselor i a bunurilor economice. PRINCIPIUL RATIONALITATII IN ECONOMIE = realizarea functiei de maximizare a efectelor utile prin minimizarea consumului de resurse. Rationalitatea confera activitatii economice eficienta. PRINCIPIUL EFICIENTEI ECONOMICE = a avea eficienta n activitatea economica nseamna a satisface trebuinte mai mari cu aceleasi resurse sau cu resurse mai putine. Eficienta releva n ce masura activitatea economica poate satisface trebuientele cu resursele pe care ea nsasi le asigura. PRINCIPIUL OPTIMALITATII = maximizarea avantajelor obtinute la un efort integral dat sau minimizarea efortului integral depus pentru realizarea efectului dorit. COSTUL DE OPORTUNITATE (costul real, costul aternativ, cost de opiune) = pretuirea, aprecierea acordata celei mai bune dintre sansele sacrificate atunci cand se face o alegere, de a produce, a cumpara sau a intreprinde o anumita actiune dintr-o plaja posibila. Pretul sacrificiului.

y COx= - ----x -

cantitatea sacrificata din y cantitatea ctigat din x

x - cantitatea sacrificat din x COy= - ----y - cantitatea ctigat din y


FRONTIERA POSIBILITATILOR DE PRODUCTIE (FPP) = instrument cu care se cerceteaza combinatiile posibile pentru a produce doua bunuri prin folosirea integrala si eficienta a resurselor disponibile la un moment dat. Panta FPP are o inclinatie negativa (pentru a produce mai mult dintr-un bun este posibil doar daca se produce mai putin din celelalte, in conditiile in care se folosesc deplin si eficient resursele);

UTILITATEA IN SENS GENERAL = satisfactia pe care un consumator se asteapta sa o obtina de pe urma consumarii unui bun UTILITATEA ECONOMICA = satisfactia pe care spera ca o va obtine un consumator dat, in conditii determinate de loc si timp, prin folosirea unei cantitati determinate dintr-un anumit bun economic

UTILITATE INDIVIDUALA (Ui) = aportul de utilitate pe care se sconteaza atunci cand se consuma o doza dintr-un bun. UTILITATE TOTALA (UT) = arata care este satisfactia totala sau placerea pe care o persoana anticipeaza sa o obtina prin consumul unei anumite cantitati (doze) dintr-un bun sau serviciu UTILITATE MARGINALA (Umg) = satisfactia pe care un consumator se asteapta sa o obtina de pe urma consumarii ultimei unitati dintr-un bun, in conditii de caeteris paribus UTILITATE AGREGATA (UA) = suma utilitilor pe care le aduce bunuri diferite consumate de individ UT - utilitatea totala scontata a se obtine Umg =----------X - cantitatea consumata dintr-un bun SURPLUSUL CONSUMATORULUI = diferenta dintre suma pe care este dispus un concumator sa o plateasca si suma pe care o plateste in realitate pentru un bun. SURPLUSUL PRODUCATORULUI = diferenta dintre ceea ce primeste un producator si costul de productie. Umg A PA -------- = -------UmgB PB sau Umg A UmgB ---------- = -----------PA PB

LEGEA UTILITATII MARGINALE EGALE PE UNITATEA MONETARA = principiul echivalentei utilitatii marginale ( Umg a unitatii monetare cheltuite pentru procurarea unui bun = Umg a unitatii monetare cheltuite pentru a intra in posesia altui bun) LEGEA UTILITATII DESCRESCANDE (Legea lui Gossen) = intensitatea unei placeri descreste progresiv pana la saturatie, atunci cand respectiva placere este consumata in mod continuu si neintrerupt. CURBA DE INDIFERENTA (IZOUTILITATEA) = ansamblul combinatiilor de bunuri care permit obtinerea aceluiasi nivel de satisfactie. CURBA DE PRET - CONSUM (Curba cererii): Alura curbei cererii se poate explica pornind de la efectul de venit si efectul de substitutie EFECTUL DE VENIT = schimbarea in cantitatea ceruta, cauzata de modificarea venitului real, c.p., implicand trecerea de pe curba de indiferenta initiala pe o alta curba de indiferenta, care va ilustra o unitate mai mare sau mai mica (mai mult timp liber si mai putina munca). EFECTUL DE SUBSTITUTIE = schimbarea in cantitatea ceruta ca urmare a modificarii pretului, c.p., determinand o miscare de-a lungul curbei de indiferenta initiale (munca mai multa si mai putin timp liber). FACTORII DE PRODUCTIE = totalitatea elementelor necesare producerii de bunuri economice MUNCA = activitate specific umana, constienta, prin care omul cauta mijloacele necesare atingerii unui scop precis. CARACTERISTICI: - factor primar si originar; - factor activ si determinat al productiei, al activitatii ec. in general; - in procesul muncii omul isi foloseste aptitudinile, experienta si cunostintele pe care le poseda;

- prin munca se depune atat un efort intelectual cat si fizic; - se afirma capacitatile de transformare si de anticipare ale omului; - utilizarea, combinarea si perfectionarea celorlalti factori de productie se realizeaza prin munca; - progresul individului si societatii este legat in mod direct de munca; - au sporit cantitativ si s-au imbunatatit calitativ rezultatele obtinute in procesul muncii rodnicia muncii a crescut; - factor regenerabil, etc. CAPITALUL = ansamblul bunurilor produse prin munca si utilizate pentru obtinerea altor bunuri si/sau servicii destinate vanzarii. A.CAPITALUL FIX (cladiri, instalatii, masini-unelte, utilaje, mijloace de transport, calculatoare,etc.) acea parte a capitalului tehnic care participa la mai multe cicluri de productie, se consuma treptat si se inlocuieste dupa un anumit timp de utilizare (cand se uzeaza) UZURA FIZICA deprecierea treptata a capitalului fix, ca urmare a folosirii in activitatea economica si/sau a actiunii factorilor naturali UZURA MORALA se instaleaza ca urmare a progresului tehnic si a conditiilor pietei care asigura masini, utilaje, etc. noi, mai ieftine si mai performante din punct de vedere tehnico-economic. B. CAPITAL CIRCULANT (materii prime, materiale, combustibil, energie, apa tehnologica) care participa la un singur ciclu de productie, sunt consumate in cursul acestuia si trebuie inlocuite cu fiecare nou ciclu de productie. LEGEA RANDAMENTELOR NEPROPORTIONALE exprima raportul intre evolutia rezultatelor obtinute si un factor variabil folosit in doze suplimentare, ceilalti factori ramanand constanti. Influenta factorului variabil se poate masura cu ajutorul urmatorilor indicatori: 1) productia totala; 2) productivitatea medie Wm=Q/Fi, unde Fi=L,P,K 3) productivitatea marginala Wmg=Q/ Fi Legea randamentelor neproportionale nu este valabila decat in anumite conditii: - factorii de productie trebuie sa fie omogeni; - legea admite ca se pot adauga unei cantitati constante dintr-un factor doze suplimentare dintr-un alt factor; - legea este reprezentativa pentru o stare data a tehnicii; COSTUL DE PRODUCTIE = totalitatea cheltuielilor pentru producerea si desfacerea bunurilor si servicilor Marimea si tipologia costului A) Costuri totale (globale) CF,CV,CT B) Costuri medii (unitare) CFM, CVM, CTM C) Costul marginal Cmg= CT/ Q sau CV/ Q BUNURILE NORMALE sunt acele bunuri a caror cerere creste o data cu sporirea veniturilor (ex.carnea, dulciurile, bauturile racoritoare, unele produse nealimentare, unele servicii) BUNURILE INFERIOARE sunt acele bunuri a caror cerere se reduce odata cu sporirea veniturilor (ex.painea, cartofii, falolea, legumele uscate,etc) Pentru unele bunuri inferioare cresterea preturilor este insotita de o crestere a cererii, iar reducerea preturilor de o contractie a aceteia. BUNURI DE PARADA SAU DE LUX - regresie la capatul de sus al curbei

CEREREA = cantitatea dintr-un bun, dorita si cumparata, intr-o anumita perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului. n funcie de valoarea coeficientului de elasticitate a cererii la pre, vom spune c: cererea este elastic, dac Kec/p>1, n valoare absolut; cererea este inelastic, dac Kec/p< 1, n valoare absolut; cererea are elasticitate unitar, dac Kec/p = 1, n valoare absolut; cererea este perfect elastic, dac Kec/p = , n valoare absolut; cererea este perfect inelastic, dac Kec/p= 0

Pentru a putea determina tipul de cerere se calculeaz un coeficient al elasticitii cererii fa de pre sau de venit, astfel: C P C1- Co P1 Po Kec/p= - ------:--------- = - ----------- : ----------Co Po Co Po C% Kec/p= - ----- P% C Po Kec/p= - ------ . -----P Co OFERTA = cantitatea dintr-un bun sau mai multe bunuri pe care un agent economic sau un grup de agenti economici o ofera la un moment dat la un anumit pret. Elasticitatea ofertei la pre msura modificrii ofertei n funcie de pre Q P Keo/p= ------ : -----Qo Po Keo/p= % Q / % P Keo/p= Q / P x Po / Qo PIATA releva ntalnirea, direct sau intermediat, a cererii cu oferta unuia sau mai multor bunuri, stabilirea pretului de vnzare-cumparare si a cantittilor care se schimb PIATA este principalul canal de comunicatii ntre productie si consum ca domenii fundamentale ale activ.ec; este principalul mecanism de alocare a resurselor economice limitate pentru a produce bunuri ec.destinate satisf.nevoilor nelimitate. CONCURENTA = sistem de relatii ntre agentii pietei n care fiecare are libertatea s produc, s vnd si s cumpere ceea ce i convine, la pretul si n conditiile pe care le consider cele mai favorabile, n functie de interesul economic. ECHILIBRUL PIETEI = situatia care-i permite acestuia sa obtina cele mai bune rezultate posibile sintetizate in maximizarea profitului. El este privit pe termen scurt si termen lung

Cmg= Vmg=CTM=Pret
PRETUL DE ECHILIBRU este cel la care cantitatea pe care producatorii pot sa o vanda este egala cu cantitatea pe care consumatorii pot s-o cumpere, la cel mai mare volum al tranzactiilor pe piata. La pretul de echilibru cererea este egala cu oferta. MONOPOL = un producator se afla in situatia de monopol daca este unic ofertant al unui bun omogen, iar acesta este lipsit de substitute apropiate Avantajele monopolului sunt stimulate demersurile vizand activitatile creative, ceea ce sustine progresul. Avantajele care decurg din realizarea si utilizarea unei inovatii justifica cresterea accentuata a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare Dezavantajele monopolului instrainarea noilor bunuri se realizeaza la preturi mai ridicate comparativ cu cazul difuzarii dreptului de producere si comercializare la un numar mare de producatori

Cmg=Vmg

CONCURENTA MONOPOLISTICA = acea structura de piata in care oferta pietei provine de la un numar mare de firme, ale caror produse, desi similare, sunt diferentiate (industrie, servicii, comert, prestari servicii, activtati agricole, etc.) OLIGOPOL = apare in situatia in care cateva firme mari, care realizeaza un produs omogen sau diferentiat, domina piata. Cand bunurile marfare de un anumit gen sunt achizitionate de catre un singur cumparator, iar oferta provine de la un numar mare de producatori fiecare avand o forta economica redusa, piata se numeste monopsonica sau de monopson Cand pe piata unui bun exista cativa cumparatori puternici, iar oferta provine de la un numar mare de producatori fiecare cu forta economica redusa, piata se numeste oligopson. SISTEMUL PIETELOR = cel mai bun cadru de validare a eficientei alocarii si utilizarii resurselor BUNURILE PUBLICE sunt bunuri economice caracterizate prin nonexclusivitate si nonrivalitate . Nonexclusivitate-poate fi utilizat simultan de mai multe persoane. Nonrivalitate-bunul public poate asigura beneficii individuale egale indiferent de numarul consumatorilor (cmg=0). Cele 2 caracteristici sunt intrunite numai pentru bunurile publice pure.

S-ar putea să vă placă și