UNIVERSITATEA SPIRU HARET" FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA RM.

VLCEA DISCIPLINA: DREPTUL MEDIULUI CURSUL I NOTIUNEA, FUNCTIILE, PRINCIPIILE SI IZVOARELE DREPTULUI MEDIULUI 1. Notiunea si legaturile dreptului mediului nconjur ator cu alte ramuri de drept. Recunoasterea aparitiei acestei ramuri a dreptului romnesc s-a datorat particularita tilor celor doua forme fundamentale de legaturi organice ntre om si natura - cea ecologica subordonata legilor naturale ale dezvoltarii si - cea economica - structurata dupa legile sociale ceea ce a condus la realizarea unei noi forme de interactiune a societatii cu natura ecologico-economica. n contextul celor de mai sus, dreptul mediului nconj a aparut si s-a dezvoltat avnd n vedere sarcini mediate si de perspectiva ncredintate n societate, n functie de nevoile de protectie a diferitelor elemente ale mediului amenintate de dezvoltarea si diversificarea industrializarii, de extinderea urbanizarii si modernizarea din toate sferele vietii sociale, de dezvoltarea agriculturii prin folosirea produselor de uz fitosanitar, a circulatiei aeriene si navale, de cresterea exploziva a populatiei, nmultirea surselor de poluare si sporirea gradului de nocivitate si persistenta a acestora, etc. Avnd n vedere ca dreptul mediului se constituie din le sociale specifice referitoare la conservarea si dezvoltarea resurselor naturii si a celorlalte componente ale mediului. Dreptul mediului face referire astfel la patrimoniul natural, cultural, la patrimoniul biologic, la cel construit, la patrimoniul arhitectural urban si rural, iar prin celelalte componente avem n vedere popula iile umane si factorii crea i prin activitatea acestora. Toate relatiile sociale referitoare la mediul nconjurator sunt reglementate de norme juridice distincte, ele fiind cuprinse att n O.U.G. din 2005 dar si ntr-o serie de legi speciale referitoare la anumite componente ale mediului, cum sunt : Legea apelor, Legea privind economia vnatului si vnatoarea, Legea de aprobare a Codului Silvic, Legea privind pescuitul si piscicultura, Legea petrolului, Legea privind deseurile toxice inflamabile, explozive, infectioase, corozive, s.a.. Dreptul mediului constituie o ramura de drept de sine cu caracter interdisciplinar, cu doua dimensiuni - una nationala si alta internationala aflata ntr-o unitate conceptionala structural sistemica. Unitatea acestor doua dimensiuni si are originea n indivizibilitatea ecologica a mediului Terrei, chiar daca aceasta din perspectiva suveranita ii statelor este protejat fragmentat la nivel national si international. Dreptul mediului, format din ansamblul complex al normelor juridice care reglementeaza relatiile ce se stabilesc ntre oameni privind atitudinea lor fa ta de natura - ca element vital si suport al vietii - n procesul conservarii si dezvoltarii, n scopuri economice, sociale si culturale, a componentelor mediului nconjurator - naturale si artificiale, precum si relatiile legate de conservarea lor, ce presupune protectie si ameliorare.

2. Functiile dreptului mediului Desi nu sunt explicit prezentate n legislatia din domeniu, acestea se desprind din constructia juridica a reglementarii. a. Asigurarea unui mediu ambiant curat, sanatos si prosper, prin protec tia si dezvoltarea sa corespunzatoare ; b. Promovarea obiectivelor dezvoltarii durabile pe termen lung ; c. Organizarea si institutionalizarea actiunilor sociale n scopul ocrotirii si ameliorarii factorilor naturali si antropici (datorati interventiei umane). d. Promovarea cooperarii internationale n vederea solutionarii problemelor de protectie a mediului. 3. Principiile care calauzesc dreptul mediului - pe plan intern si extern O.U.G. 195 din 2005 consacra o serie de principii generale, multe din acestea avnd caracter de noutate si stabilesc elementele strategice care stau la baza realizarii unei dezvoltari durabile, adica a unei dezvoltari care corespunde necesitatilor prezentului, fara a le compromite pe cele ale generatiilor viitoare. Sunt prevazute n prima categorie : a. principiul potrivit caruia protec ia mediului constituie un obiectiv de interes major b. principiul precautiei n luarea deciziei ; c. principiul prevenirii reducerii si controlului integrat al poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitatile care pot produce poluari semnificative ; d. principiul prevenirii riscurilor ecologice si al producerii daunelor ; e. principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural ; f. principiul poluatorul plateste" ; g. principiul nlaturarii cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea oamenilor ; h. principiul crearii sistemului na ional de monitorizare integrala a mediului ; i. principiul utilizarii durabile a resurselor naturale ; j. principiul mentinerii ameliorarii calitatii mediului si reconstructia zonelor deteriorate ; k. principiul participarii publicului la luarea deciziilor privind mediul ; l. principiul dezvoltarii colaborarii internationale pentru asigurarea cal i mediului. Principiile fundamentale pe plan extern Conform doctrinei sunt citate ntre principiile externe : a. principiul sic utere tuo" care se refera la obliga ia statelor de a asigura ca activitatile exercitate n limitele jurisdictiei lor nationale sa nu creeze daune mediului altor state ; b. informari si cooperari ntre state ; c. bunei vecinatati ; d. notificari si consultari ; e. protejarii drepturilor individuale la un mediu sanatos ; f. protejarii patrimoniului comun ; g. prevenirii poluarii ;

h. interzicerii poluarii ; i. nediscriminari, prevazut de Conven ia Nordica 1974 ; j. poluatorul plateste" - consacrat de recomandarea C72/128 din 26.05.1972 adoptat la nivel OCDE. 4. Izvoarele dreptului mediului 4.1.Particularitatile izvoarelor formale ale dreptului mediului Plecnd de la definitia acreditata n literatura juridica, potrivit careia prin izvor de drept n general se ntelege forma de exprimare a normelor juridice care sunt determinate de modul de edictare sau santionare a lor de catre stat va trebui sa sustinem punctul de vedere potrivit caruia izvoarele dreptului mediului, ca ramura distincta a dreptului romnesc sunt acele forme specifice de exprimare a normelor de drept care privesc comportamentul subiectelor de drept n legatura cu conservarea, dezvoltarea si protetia componentelor naturale si antropice ale mediului. Normele din domeniul mediului, fiind expresie a raportului dintre legile naturii si conduita umana au anumite particularitati ntre care enumeram : - Normele tehnice referitoare la calitatea aerului a apei, normele sanitare de protectie a mediului, cele de ncadrare a produselor si substantelor toxice n functie de nocivitate, desi nu fac parte din sistemul reglementarii juridice a relatiilor sociale, totusi datorita importantei pe care o au pentru conservarea , dezvoltarea si protejarea mediului, aplicarea lor este asigurata prin forta coercitiva a statului, ele facnd corp comun cu actele juridice, privind pe lnga aspectul lor tehnic si pe cel juridic ; - Normele adoptate de organele de stat care contin norme juridice care reglementeaza relatii sociale n legatura cu conservarea si protectia mediului sunt considerate izvoare ale dreptului mediului avnd n vedere faptul ca protectia care se asigura prin acestea constituie o problema de interes national, de importanta deosebita pentru dezvoltarea ntregii societati. - Sunt considerate izvoare ale dreptului mediului nconjurator si unele tratate si conventii internationale prin care se reglementeaza relatiile dintre state n legatura cu rambursarea, folosirea si practicarea unor componente ale mediului nconjurator. 4.2.Clasificarea izvoarelor dreptului mediului nconjur ator Privite prin prisma fortei juridice a actelor normative n care sunt cuprinse norme juridice care alcatuiesc aceasta ramura de drept, distingem urmatoarele categorii de izvoare: Constitutia - este legea cu forta juridica suprema, constituind principalul izvor al dreptului mediului. Prin Constitutia Romniei se consacra pentru prima data Dreptul la mediu sanatos" prin introducerea unui articol distinct art. . Reglementarea constitutionala a dreptului la mediu sanatos stabileste n sarcina persoanelor fizice si juridice ndatorirea de a proteja si a ameliora mediul. Legea - ca act juridic al Parlamentului, organ reprezentativ suprem si unica autoritate legiuitoare cu precizarea ca nu toate legile sunt izvoarele dreptului mediului nconjurator, ci doar acelea care reglementeaza relatiile sociale n legatura cu folosirea si dezvoltarea componentelor mediului si protec ia mediului corespunzatoare n ansamblul sau a factorilor de mediu naturali si antropici. Principalul izvor al dreptului mediului nconjurator d domeniul legii l reprezinta O.U.G. 195 DIN 2005 a protectiei mediului.

Hotarrile si Ordonantele Guvernului Romniei Ca organ suprem al administratiei publice care are rolul de a organiza punerea n executie a legilor si a celorlalte acte normative. Exemplificam n acest sens prin Hotarrea de Guvern nr. 460 din 29.07.1994 privind organizarea si functionarea Ministerului sanatatii publice; Hotarrea de Guvern nr. 408 din 23.03.2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor etc.. Tratatele si conventiile internationale cu conditia ca sa fie licite si sa contina norme referitoare la conservarea, dezvoltarea si protectia factorilor de mediu sau a mediului n ansamblul sau si sa fie ratificate de Parlamentul Romniei. Tratatele si conventiile internationale si gasesc consacrarea constitutionala n prevederile art. 11 alin.2 , 3 si art.20 alin.2, ct si n art.44 din Constitutia Romniei (revizuita si republicata la 31.12.2003).

CURSUL II RAPORTURILE JURIDICE DE DREPT N DOMENIUL MEDIULUI NCONJURATOR

1.Notiunea si caracteristicile raportului juridic n domeniul drep ui mediului. n cea mai simpla defini ie, raporturile juridice sunt n elese ca fiind relatiile sociale ce au cazut sub inciden a normelor juridice - reglementate de acestea. Din acestea no iune rezulta ca nu orice rela ie sociala este reglementata norme juridice si ca nu poate fi conceput un raport juridic n absen a normelor juridice. Avnd n vedere ca raportul juridic din domeniul dreptului mediului, cuprinde rela ii sociale cu acest caracter - n legatura cu folosirea si dezvoltarea componentelor mediului si protec ia mediului n ansamblul sau - reglementate de norme juridice care fac parte din categoria normelor de drept, l putem individualiza prin trasaturile specifice ramurii si delimita, n acelasi timp de celelalte raporturi juridice din dreptul romnesc. Rezulta ca raportul juridic din domeniul dreptului mediului nconjurator are urmatoarele caracteristici : - este un raport juridic ntre oameni - fie privit individual, fie grupa i n organiza ii sociale. El ia nastere ntre persoane, care pot fi persoane fizice (oameni) sau persoane juridice - organiza ii publice sau private ; - este un raport recunoscut, reglementat si aprobat de lege, iar n cazul normelor cuprinse n tratativele si conven iile interna ionale, numai acelea care nu au fost ratificate; - acest raport depinde n esen a sa de rela iile produc ie si sociale ale ornduirii n care s-au format. 2. Construc ia juridica a raportului juridic n dreptul mediului n privin a structurii raportului juridic n dreptul mediului regasim - ca la orice alt raport juridic din celelalte ramuri de drept - trei elemente si anume : subiectele sau par ile raportului juridic, con inutul raportului juridic din domeniul mediului nconjurator - format din drepturile subiective si obliga iile par ilor si obiectul raportului juridic care consta n conduita par ilor participante la raportul juridic. a. Subiectele sau par ile raportului juridic

Oamenii ca subiecte ale raportului juridic n dreptul mediului formeaza par ile ntre care se stabileste acest raport juridic, par i care pot fi oameni lua i individual, n calitate de persoane fizice sau oameni grupa i n colective organizate n calitate de persoane juridice ntre care distingem statul, autorita ile publice centrale, autorita ile administra iei publice locale, agen ii economici priva i e.t.c.. De men ionat ca prin revizuirea Constitu iei n categoria persoanelor fizice, ca subiecte ale raportului juridic n dreptul mediului nconjurator pot fi att ceta eni romni, ct si straini, ori apatrizi sau cei cu dubla ceta enie. b. Pentru a releva con inutul raportului juridic n dreptul mediului trebuie sa facem o scurta analiza a drepturilor subiective ale par ilor ct si a obliga iilor ce le revin acestora atunci cnd participa la acest raport. Dreptul subiectiv trebuie n eles ca un atribut sau o prerogativa al subiectului activ recunoscut de dreptul obiectiv de a pretinde de la subiectul pasiv un anumit comportament care sa se materializeze n atitudinea acestuia de a da sau de a face prerogativa prevazuta de lege si pentru nendeplinirea careia sa se poata recurge la nevoie de for a coercitiva a statului pentru realizarea preten iilor legitime. Obliga ia ca element al con inutului raportului juridic n dreptul mediului rezida la ndatorirea stabilita prin actul normativ (Lege, Hotarre de Guvern, Tratat, Conven ie, norme referitoare exclusiv la conservarea, dizolvarea si protec ia factorilor de mediu sau a mediului n ansamblul sau) care trebuie respectata si ndeplinita la timp si n modul cel mai potrivit n favoarea titularului dreptului subiectiv. Acest comportament poate fi impus prin coerci ia autorita ii statului. c. Obiectul raportului juridic din domeniul dreptului mediului n raporturile juridice din domeniul dreptului mediului obiectivul poate fi un bun, o ac iune sau n ac iune, asupra carora sunt ndreptate drepturile subiective si obliga iile participan ilor la raportul juridic. n concret atunci cnd vorbim de obiect al raportului juridic din acest domeniu, avem n vedere conduita pe care trebuie sa o aiba fa a de componentele naturale ori artificiale ale mediului nconjurator (apa, aer, sol, subsol, asezari umane, fauna, flora etc.). 3. Clasificarea raporturilor juridice din domeniul dreptului mediului Din cele ce preced putem conchide ca raporturile juridice din acest domeniu se pot clasifica n doua mari categorii si anume : a. Raporturile juridice privind conservarea si protec ia componentelor naturale ale mediului ntre care distingem : - protec ia atmosferei ; - protec ia apei ; - protec ia solului si subsolului ; - protec ia resurselor naturale si conservarea biodiversita ii ; - protec ia padurilor si a altor forme de vegeta ie, a faunei terestre si acvatice, a rezerva iilor si monumentelor naturii, a popula iei si mediului. b. Raporturile juridice privind protec ia factorilor crea i prin activitatea umana: - protec ia asezarilor omenesti ; - men inerea echilibrului ecologic n agricultura ; - regimul produselor si substan elor toxice si al deseurilor de orice fel ; poluarea radioactiva si protec ia mpotriva radia iilor.

CURSUL III RAPORTURILE JURIDICE PRIVIND CONSRVAREA SI PROTEC IA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE MEDIULUI Protectia mediului este o sarcina a ntregii societati si se realizeaza n interesul tuturor membrilor societat ii. Ea nseamna Conservare plus ocrotire". Prin conservare se ntelege utilizarea resurselor naturii cu maxima eficienta, n mod rational, pe baza respectarii riguroase a potentialului respectiv. Conservarea mediului trebuie sa devina astfel o parte integranta a proiectelor tehnologice de utilizare a resurselor si de sistematizare a teritoriului. Aceasta masura - de conservare - ar ramne lipsita de continut daca nu cunoastem si nu respectam legile ei - cunoasterea profunda a naturii, a echilibrului din natura, a interconexiunilor dintre elementele mediului. Ocrotirea mediului - ca o a doua componenta a protec iei rezida n masurile energice de protec ie - instituite prin cadrul legal - care sa permita scoaterea unor regiuni de orice fel de utilizare. Privita din unghi economic, ocrotirea naturii este orientata n doua direc ii: a. conservarea resurselor naturale, adica apararea lor de o epuizare exagerata; b. apararea lor de distrugere; Din defini ia data mediului prin anexa la legea cadru rezulta ca factorii de mediu supusi protec iei sunt toate elementele mediului natural - aerul, apa, solul, subsolul, padurea, flora, fauna terestra si acvatica, rezerva iile si monumentele naturii, precum si cele doua mari categorii ale mediului artificial - asezamintele umane cu tot ce se gaseste n ele si este creat de om, precum si lucrurile aflate n afara acestor asezari pe care omul le-a creat. A. Protec ia juridic a a atmosferei No iunea de atmosfer a Aerul constituie o componenta de baza a mediului, care prin proprieta ile fizice, chimice si termice, ntre in via a pe planeta noastra. Atmosfera mijloceste schimbul de energie ntre radia ia solara si suprafa a terestra care sta la baza majorita ii proceselor si fenomenelor fizice si biotice. 1. Protec ia atmosferei pe plan intern Prin protec ia atmosferei legiuitorul n elege prevenirea, limitarea deteriorarii si ameliorarea calita ii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sanata ii umane si a bunurilor materiale. Politica na ionala de protec ie a atmosferei consta n principal din urmatoarele : - introducerea de tehnici si tehnologii adecvate pentru re inerea poluarilor la sursa; -gestionarea resursei de aer, n sensul reducerii emisiilor de poluan i pna la realizarea celor mai reduse niveluri si care sa nu depaseasca capacitatea de regenerare a atmosferei ; - gestionarea resursei de aer n sensul asigurarii sanata ii umane ; - modernizarea si perfec ionarea sistemului na ional de evaluare si gestionare integrata a calita ii aerului.

Pentru respectarea legalita ii n domeniul protec iei atmosferice, autoritatea centrala pentru protec ia mediului supravegheaza si controleaza aplicarea prevederilor legale ndeplinind urmatoarele atribu ii : a. constatarea apari iei fenomenului de poluare a atmosferei, darea alertelor sau emiterea programelor legate de acestea ; b. dispunerea ncetarii temporare sau definitive a activita ilor generatoare de poluare n vederea aplicarii unor masuri de urgen a sau pentru nerespectarea programului pentru conformare ; c. solicitarea de masuri tehnologice, aplicarea restric iilor si interdic iilor, n vederea prevenirii, limitarii sau eliminarii emisiilor de poluan i ; d. aplicarea sanc iunilor prevazute de lege n caz de nerespectare a masurilor dispuse. n privin a zonelor de locuit exista o regula generala dupa care nocivita ile fizice zgomot, vibra ii, radia ii - substan ele poluante si alte activita i din aerul zonelor locuite nu vor putea depasi limitele maxime admise din standardele de stat n vigoare. 2. Protec ia atmosferei pe plan interna ional Poluarea aerului nu cunoaste grani ele politice - administrative, apare ca un fenomen global, interna ional, de aceea si lupta mpotriva acestui flagel mbraca si un caracter interna ional si se realizeaza pe baza principiilor cooperarii ntre diferite state n condi iile si pe baza unor conven ii bilaterale sau multilaterale sub ndrumarea unor organisme interna ionale create n acest scop. Dintre masurile adoptate pe plan interna ional n aces eniu fac parte : - Declara ia de principiu asupra luptei mpotriva poluarii aerului" adoptata de Consiliul de Ministri ai Consiliului Europei la 08.03.1968. Acest document cuprinde n esen a trei metode pentru reducerea poluarii : 1. pentru limitarea emisiilor poluante, instala iile fixe susceptibile de cresterea poluarii aerului sa fie independente, pentru func ionarea lor de eliberarea unor autoriza ii individuale emise de catre organul de stat competent ; 2. instalarea de filtre si fixarea unui program orar de func ionare pentru instala iile care desi, considerate izolate nu sunt succeptibile de provocarea unor cresteri ale poluarii atmosferice, nsa datorita mul imii lor ar putea provoca o concentra ie nsemnata de poluan i; 3. vehiculele si motoarele , precum si aparatele fabricate n serie care utilizeaza combustibil, ale caror arderi produc emisii poluante sa fie controlate riguros asupra starii tehnice. Conven ia de la Geneva din 13.11.1979" privitoare la poluarea transfrontaliere pe distan e lungi cuprinde urmatoarele principii: 1.pentru protejarea omului si a mediului , par ile sa limiteze si sa reduca treptat, precum si sa previna poluarea transfrontaliera pe distan e lungi; 2.schimb de informa ii, consulta ii si activita i de cercetare pentru combaterea dejec iilor de poluan i atmosferici innd seama de eforturile facute pe plan na ional si interna ional; 3.acordarea, la cerere, a unor consulta ii la intervale scurte, ntre par ile care sunt supuse unui risc semnificativ, de catre partea sub jurisdic ia caruia se afla obiectivul;

Conven ia"- cadru a Na iunilor Unite - semnata la Rio la 05.06.1992 - asupra schimburilor climatice. Aceasta prevede cooperarea si participarea arilor la o ac iune interna ionala potrivit cu responsabilita ile comune, n func ie si diferen iat de capacitatea lor economica si sociala, la oprirea concentra iilor de gaze, cu efect de sera n atmosfera 3.Protec ia spa iului extraatmosferic n conformitate cu dreptul interna ional, inclusiv Cha a ONU, n interesul pacii si securita ii interna ionale, al promovarii cooperarii si n elegerii interna ionale, spa iul extraterestru, inclusiv luna si celelalte corpuri ceresti, poate fi explorat si folosit n mod liber, n condi ii de egalitate si fara discriminare. n scopul reglementarii activita ilor desfasurate n spa iul extraatmosferic pentru protec ia acestora a fost adoptat la 27.01.1967 Tratatul privind principiile care guverneaza activitatea statelor n exploatarea si folosirea spa iului extraatmosferic, inclusiv a lunii si a celorlalte corpuri ceresti" foarte importante. Tratatul prevede raspundere interna ionala a tuturor statelor pentru activita ile desfasurate n spa iul extraatmosferic, inclusiv luna si celelalte corpuri ceresti. Potrivit prevederilor tratatelor, obiectivele lansate spa iul extraatmosferic sunt nscrise n registrul statului, parte la tratat i ramn sub jurisdic ia si controlul statului respectiv att timp ct sunt n spa iul extraatmosferic sau pe u orp ceresc. B. Protec ia juridica a apei 1. Clasificarea apelor n raport de modul cum sunt administrate n literatura juridica apele se mpart: ape interna ionale, ape teritoriale si ape na ionale. Apele interna ionale - sunt acelea care au fost recunoscute prin tratate si conven ii interna ionale. Ele sunt cele care intra sau trec prin grani ele arii. Apele teritoriale numite si maritime interioare sunt cuprinse n por iunea de la armul marii spre larg cu o ntindere si delimitarea stabilita prin lege. Apele na ionale sunt : fluviile, rurile, prurile, canalurile si lacurile navigabile interioare, precum si apele fluviilor si rurilor de frontiera stabilite prin tratate, acorduri si conven ii interna ionale. Dupa un alt criteriu, care se refera la asezarea lor apele sunt clasificate n: ape de suprafa a si ape subterane. Dupa destina ia lor economica apele au fost mpar ite n urmatoarele categorii: ape pentru folosin a generala, ape cu destina ie industriala, ape destina i si ape cu destina ie speciala. Apele pentru folosin a generala sunt cele care satisfac cererile si nevoile popula iei - pentru baut, spalat, alte nevoi gospodaresti. Apele destinate industriilor pentru realizarea unor produse noi. Apele destinate agriculturii pentru iriga ii. Apele cu alte destina ii - naviga ie, pescuit, producerea de energie electrica etc. Dupa criteriile formei de proprietate avem: Ape apar innd domeniului public : apele de suprafa a cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km si cu bazine hidrografice ce depasesc suprafa a de 10 km2 , malurile cuvetelor lacurilor, apele subterane, apele maritime interioare, faleza, plaja marii cu boga iile lor naturale si poten ialul energetic valorificabil, marea teritoriala si fundul apelor maritime.

Apar in domeniului public local al comunelor, oraselor si municipiilor, lacurile si plajele care nu sunt declarate de interes na ional sau jude ean. Apele apar innd domeniului privat sunt cele cuprinse n albiile minore cu lungime sub 5 km si cu bazine hidrografice ce nu depasesc suprafa a 10 km2. 2. Administrarea, gospodarirea si folosin a apelor Administra ia Na ionala Apele Romne" S.A., n calitatea sa de organism specializat, gestioneaza cantitativ si calitativ apele (cu excep ia apelor minerale, termominerale, de uz alimentar destinate utilizarii fizico terapeutice si a altor scopuri) si realizeaza exploatarea lucrarilor de gospodarire a apelor aplicnd strategia politica na ionala n domeniu (conform art.7 alin.2 din Legea Apelor nr.107/1996). n acest sens Administra ia Na ionala Apele Romne" ac ioneaza pentru cunoasterea resurselor de apa si folosirea lor ra ionala, protec ia mpotriva epuizarii si degradarii, precum si pentru prevenirea efectelor distructive ale apelor n condi ii de eficien a economica si de protec ie sociala. Apele minerale, termo-minerale, de uz alimentar cu destina ii fizico terapeutice, sunt gestionate de Regia Autonoma Apele Minerale" care urm este ntre inerea surselor de apa minerala, executarea de interven ii la surse si captari, protec ia zacamintelor hidrominerale, n scopul evitarii fenomenelor de degradare si poluare. Administra ia Rezerva ia Biosferei Delta Dunarii" Tulcea - coordoneaza lucrarile hidrotehnice pentru asigurarea bunei circula ii a apelor pe canale, ghioluri si lacuri, precum si pentru mpiedicarea fenomenelor de eroziune a platformei marine. Legea apelor nr.107/1996 defineste gospodarirea ca ntruchipnd activita ile care printr-un ansamblu de mijloace tehnice si masuri legislative, economice si administrative, conduc la cunoasterea,, utilizarea, valorificarea ra ionala, men inerea sau mbunata irea resurselor de apa pentru satisfacerea nevoilor sociale sau economice, la protec ia mpotriva epuizarii si poluarii acestor resurse, precum prevenirea si combaterea ac iunilor distructive ale apelor. 3. Protec ia apei pe plan intern Prin poluarea apei n elegem orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a acesteia, peste o limita admisibila stabilita de lege, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirect de activita i umane, care o fac improprie pentru o folosire normala n scopurile n care aceasta folosita era posibila nainte de a interveni alterarea. Asa cum rezulta din lege, dar si din doctrina juridica n materie, poluarea apelor este produsa de cel pu in 5 categorii de agen i poluan i: de natura fizic a, chimica, biologica, bacteorologica si radioactiva. Pentru produc ia juridica a apelor apar doua probleme damentale si anume : a)asigurarea cantita ilor de apa necesare consumului u mal, agricol, industrial etc.; b)luarea masurilor corespunzatoare pentru respectarea calita ii stiin ific fundamentale a apelor. Conform reglementarilor interne, statul prin organele competente - exercita controlul respectarii reglementarilor de protec ie a apelor si a ecosistemelor aviatice, control organizat si exercitat de catre autorita ile de mediu, de ape, sanata ii si alte autorita i, potrivit competen elor legale.

n Lege se prevede ca pentru asigurarea protec iei albiilor, malurilor, construc iilor hidrotehnice si mbunata irii regimului de scurgere a apelor, se instituie zone de protec ie pentru : a)albia minora a cursurilor de apa; b)suprafa a lacurilor naturale sau a bal ilor acoperite de apa si de vegeta ie acvatica, precum si armul marii; c)suprafa a lacurilor de acumulare corespunzatoare cotei coronamentului barajului; d)suprafe ele acceptate de lacuri, de amenajare sau de consolidare a albiilor minore de canale si deriva ii de debitare la capacitatea maxima de transport a acestora, precum si de alte construc ii hidrotehnice realizate pe ape; e)lucrari de aparare mpotriva inunda iilor; f)construc ii si instala ii hidrotehnice, precum si instala ii de determinare a calita ii apelor. Reglementarile Legii protec iei mediului coroborare cu cele din Legea apelor si din alte acte normative cu caracter special, stabilesc obliga ii nu numai pentru autorita ile cu sarcini n domeniul protec iei mediului ci si prin utilizarea de apa, persoane fizice si juridice. 4. Protec ia apei pe plan interna ional Conceptul de gestionare durabila a apei pe plan mondial este dominat de principiile echita ii, transparen ei, eficien ei, al promovarii, cooperarii interna ionale dintre state n vederea solu ionarii problemelor de mediu n general si de protec ie a apei n special. Interesul crescnd al statelor de a preveni si diminua poluarea apelor ct si efectele ei nocive se manifesta n cadrul organiza iilor interna ionale guvernamentale, iar n func ie de anumite condi ii concrete, protec ia calita ii apelor forma tratatelor bilaterale si multilaterale, sau forma organismelor interna ionale speciale de la care emana. a)Protec ia apelor transfrontaliere si a lacurilor interna ionale. Fara a ignora si alte prevederi cuprinse n alte documente, apreciem ca trebuie re inute n acest domeniu, prevederile conven iei privind protec ia apelor transfrontaliere adoptate la Helsinchi la 17.03.1992, sub auspiciile Comisiei Economice ONU pentru Europa, conven ie ratificata de Parlamentul Romniei prin Legea 30 din 05.05.1995. Potrivit prevederilor conven iei, apele transfrontaliere sunt definite orice ape de suprafa a sau subterane care marcheaza frontierele dintre doua sau mai multe state, le traverseaza sau sunt localizate pe acestea. Principiile calauzitoare ale acestei conven ii sunt: precau ia, poluatorul plateste, cooperarea si cel al dreptului genera iilor viitoare. Importante sunt si prevederile conven iei privind cooperarea pentru protec ia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea, adoptata la S ia la 29.07.1994, ratificata de Parlamentul Romniei prin Legea nr. 14/1995. Titlul oficial al Proiectului Regional pentru Dunare (DRP) este ntarirea capacita ii de implementare n vederea reducerii nutrien ilor si cooperarea transfrontaliera n bazinul hidrografic al Dunarii". Principalul scop al proiectului este de a facilita cooperarea intersectoriala n vederea reducerii poluarii cu nutrien i si alte substan e provenite din sursele cu nutrien i

si alte substan e provenite din sursele punctiforme si difuze la nivelul regional al bazinului Dunarii. b)Protec ia marilor si oceanelor n plan intern. Sediul materiei privind protec ia mediului marin n Romnia se afla n Legea nr. 17 din 07.08.1990. Potrivit art. 31 din Legea cadru nr. 17/1990, este interzisa poluarea apelor maritime interioare si a marii teritoriale, precum si a atmosferei de deasupra acestora, prin deversarea, aruncarea, scufundarea sau degajarea de pe nave sau alte instala ii plutitoare sau fixe de pe aparatele de zbor, precum si de catre surse aflate la arm, a unor substan e sau reziduri de substan e toxice, radioactive, hidrocarburi, precum si a altor substan e daunatoare sau periculoase pentru sanatatea oamenilor ori pentru flora si fauna marii, sau alte reziduri ori materiale care pot sa produca pagube armului romnesc, ori sa creeze obstacole n calea utilizarii legitime a marii. n art. 1-7 din lege sunt definite no iunile de mare teritoriala", ape maritime interioare" si zona contigue" ale Romniei. Marea teritoriala a Romniei cuprinde fsia de mare adiacenta armului ori dupa caz, apelor maritime interioare, avnd la imea de 12 mile maritime (22.224 m) masurata de la liniile de baza. Liniile de baza sunt liniile celui mai mare reflux de -a lungul armului, dupa caz liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale armului, inclusiv ale armului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajarilor hidrotehnice si ale altor instala ii portuare permanente. Marea teritoriala a Romniei se delimiteaza de marea teritoriala a altor state vecine prin n elegeri cu fiecare dintre aceste state, n conformitate cu principiile si normele dreptului interna ional. Apele maritime interioare sunt suprafe ele de ape situate ntre armul marii si liniile de baza definite mai sus. Zona contigua a Romniei este fsia de mare adiacenta marii teritoriale care se ntinde spre largul marii pna la distan a de 24 mile marine masurate de la liniile de baza. n zona contigua, Romnia exercita controlul pentru prevenirea si exprimarea ncalcarilor legilor si a reglementarilor sale din domeniul vamal, fiscal, sanitar si al trecerii frontierei de stat. c)Protec ia si gestionarea durabila a marilor si oceanelor pe plan interna ional se completeaza cu protec ia interna reglementata prin Legea nr.17/1990. Dintre documentele interna ionale, cele mai importante n domeniul vom enumera cteva: -Conven ia interna ionala pentru prevenirea poluarii apelor marii prin hidrocarburi, adoptata la Londra n 1954, privitoare la crearea de zona de interdic ie a evacuarii hidrocarburilor sau amestecarea lor cu apa de mare n rezervoare. Potrivit acesteia raspunderea revine statului de pavilion, celelalte state putnd doar atrage aten ia acestuia. -Conven ia asupra marii libere , Geneva 1958, reglementeaza obliga ia stabilita de a emite reguli cu privire la evitarea murdaririi marilor prin hidrocarburi raspndite de nave sau conducte petroliere sau rezultnd din exploat ea solului si subsolului marin".

Aceasta prevede obliga ia statelor de a adopta norme antipoluante, pentru opera iunile de imersare a deseurilor radioactive elaborate, n acest domeniu de organismele interna ionale competente cu care statele par i sunt obligate sa coopereze. -Conven ia Na iunilor Unite, ncheiate la Montego Bay n 1982, asupra dreptului marii. Aceasta consacra un capitol protec iei si conservarii dreptului marin. Masuri de prevenire, reducere si control asupra poluarii; forme de cooperare globala si regionala, asisten a tehnica, reguli interna ionale, protejarea regiunilor nghe ate ale marilor si oceanelor, corela ia dintre obliga iile asumate de state prin aceasta Conven ie si cele asumate prin conven ii speciale. ntre conven iile cu voca ie regionala enumeram: -Conven ia privind prevenirea poluarii mediului marin n zona Marii Baltice, Helsinchi 1974. Aceasta cuprinde cele mai complete reglementari n domeniul protec iei mediului marin. -Conven ia privind prevenirea poluarii Marii Mediteraneene, Barcelona 1976. -Conven ia cu privire la protec ia Marii Negre mpotriva poluarii, Bucuresti 21.04.1992, cuprinde reglementari concrete pe care par ile semnatare - Bulgaria, Georgia, Romnia, Federa ia Rusa, Turcia si Ucraina - trebuie respectate si anume: prevenirea poluarii prin orice sursa cu substan e materiale periculoase, protec ia mediului marin din surse de pe uscat, de pe mare, prin descarcarea, cooperarea n combaterea poluarii cu petrol si alte substan e nocive, a mediului marin al Marii Negre n situa ii de urgen a. C. Protec ia solului si subsolului Solul componenta importanta a biosferei reprezinta suportul si mediul de via a pentru plantele superioare. El este principalul mijloc de produc ie n agricultura si spre deosebire de celelalte resurse naturale este limitat ca ntindere si nu poate fi nmul it, nu poate fi nlocuit si odata distrus el nu se va mai putea reface asa cum fost pentru ca nu se pot reproduce condi iile si istoria fenomenului. Tot solul sta la baza existen ei industriilor extractive si prelucratoare ct si a procesului de construc ii civile si industriale si de infrastructura. La fel ca orice factor de mediu, solul este supus permanent poluarii si degradarii, care poate fi industriala, agricola si de alta natura. Indiferent de cauzele naturale sau care produc degradarea lui, n condi iile cresterii numerice a popula iei si a necesita ii sporirii resurselor alimentare, conservarea si protec ia solului ramn deziderate primordiale n toate arile lumii. n legisla ia noastra solul este protejat sub multe aspecte n raport cu destina ia economica a terenului si titlul juridic sub care diferite persoane le de in. Noi ne vom opri cu studiul numai la legisla ia care se refera la terenurile cu destina ie agricola - acestea reprezentnd cea mai importanta parte a legisla iei privind protec ia solului. n capitolul urmator vom face referire la protec ia solului din silvicultura - protec ia padurilor si a altor forme de vegeta ie, conservarea florei, faunei terestre, a florei si faunei marine etc. Cadrul juridic constitutiv si legal al protec iei solului este asigurat prin Constitu ia Romniei (art.44 si 136), O.U.G. 195/2005 si Legea fondului funciar nr.18/1991, republicata cu modificari si completari ulterioare. Aceste reglementari sunt completate si

concretizate prin acte normative care privesc diferite sfere mai nguste ale rela iilor sociale din acest domeniu. Potrivit art.1 din Legea fondului funciar nr.18/1991 terenurile de orice fel, indiferent de destina ie, de titlul de baza carora sunt de inute sau de domeniul public sau privat constituie fondul funciar al Romniei. Acest fond cuprinde: terenurile cu destina ie agricola, terenuri cu destina ie forestiera, terenuri permanent sub ape, terenuri din intravilan si terenuri cu destina ii speciale. Terenurile cu destina ie agricola cuprinse n fondul funciar al arii sunt: terenurile productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, planta iile de hamei si duzi si alte asemenea - cele cu vegeta ie forestier a - daca nu fac parte din amenajarile silvice - pasunile mpadurite, cele ocupate cu construc ii si instala ii agrozootehnice, amenajarile piscicole si de mbunata iri funciare, drumurile tehnologice si de exploatare agricola, platformele si spa iile de depozitare care servesc nevoilor produc iei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru produc ia agricola. n continutul O.U.G. nr. 195/2005 se prevede obliga ia generala privind protec ia solului si a ecosistemelor, prin masuri adecvate de gospodarir conservare si amenajare a teritoriului pentru to i de inatorii indiferent cu ce titlu.

CURSUL IV

PROTEC IA RESURSELOR NATURALE SI CONSERVAREA BIODIVERSITA II

1. Protec ia padurilor si a altor forme de vegeta ie Padurile ocupa un loc foarte important n cadrul economiei na ionale, ele ocupnd aproape un sfert din suprafa a totala a arii. Ele ndeplinesc multiple func ii n natura. Acestea influen eaza func ia climatic a prin atenuarea exceselor termice ale aerului, solului, subsolului, atenuarea tariei vntului, influen nd regimul umidita ii. Din punct de vedere hidrologic regleaza scurgerea apelor de suprafa a si celor subterane, care sunt mai accentuate n locurile deschise, asigurnd n acelasi timp puritatea apelor. Un rol important func ional revine padurilor pentru protec ia terenurilor, ndeosebi a celor n pana mpotriva eroziunilor si a altor forme de degradare. Din punct de vedere sanitar si igienic, padurea constituie un dar nepre uit al planetei, asigurnd puritatea aerului - pamntul verde al Terrei - ndeplinind func ia de recrea ie, agrement si de estetica a peisajului. n privin a func iei economice, ea consta n furnizarea de lemn - ca produs principal, dar si alte resurse accesorii. Pentru tot acest complex func ional nvelisul verde" asa cum a fost denumit de geografi, constituie o biosfera forestiera" n care echilibrul ecologic este perfect reglat formnd un ecosistem forestier". n sensul legii, natura de fond forestier na ional" este echivalenta cu cea de terenuri cu destina ie forestiera". Protec ia padurilor cunoaste o larga paleta de reglementare, n afara Codului Silvic si anume: Legea fondului funciar nr.18/1991 republicata, O.U.G. 195/2005, Legea

nr.31/2000, privind stabilirea si sanc ionarea contraven iilor silvice, Legea nr.81/1993 privind deteriorarea despagubirilor n cazul unor pagube produse fondului forestier, vegeta iei forestiere din afara fondului forestier, situate p terenurile proprietate publica si privata si economiei vnatului; Ordonan a nr.96/1998 a Guvernului Romniei privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier na ional; Hotarrea Guvernului nr.173/2001 privind reorganizarea Regiei Na ionale a Padurilor si altele; 2. Protec ia produselor padurii Potrivit dreptului intern, autoritatea centrala pentru protec ia mediului, cu consultarea ministerelor competente stabileste: reglementari privind regenerarea padurilor, recoltarea, colectarea si transportul lemnului, precum si cu privire la celelalte produse specifice fondului forestier si a vegeta iei forestiere - Codul Silvic stabileste care sunt produsele specifice fondului forestier si anume: 1. Produsele lemnoase ale padurii ntre care sunt enumerate: a)produse principale, rezultate din taieri de regenerare a padurilor; b)produse secundare, rezultate din taieri de ngrijire a arborilor tineri; c)produse accidentale, rezultate n urma calamita ilor si din defriseri de padure legal aprobate; d)produse de igiena, rezultate din procesul normal de eliminare na ionala; e)alte produse: arbori si arbusti ornamentali, rachita, puie i si diferite produse din lemn; 2. Produsele nelemnoase specifice fondurilor forestiere: fructele de padure; semin ele forestiere; ciupercile comestibile din flora spontana; plantele medicinale si aromatice, rasina si altele de acest fel. Produsele lemnoase ale padurii se recolteaza pe baza de autoriza ie de recoltare si caiet de sarcini eliberate de unita ile silvice. Estimarea acestor produse se face prin acte de punere n valoare ntocmite de unita ile silvice si se valorifica potrivit legii (art.41 din Codul Silvic) pe baza de licita ie public a, cu excep ia celor exploatate n regie proprie. Masa lemnoasa care nu s-a putut valorifica prin licita ie se poate vinde la ne iere directa. Produsele nelemnoase specifice fondului forestier se recolteaza n conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura. Vnatul este bun public de interes na ional. Fac obiectul vnatului toate animalele salbatice de interes vnatoresc prevazute n anexele 1 si 2 la Legea fondului cinegetic si a protec iei vnatului. Pescuitul n apele de munte se face numai pe baza de autoriza ie emisa potrivit legii. Pentru protec ia produselor padurii, legea prevede obliga ia de inatorilor cu orice titlu, de paduri, de a exploata produsele padurii, fondului cinegetic si piscicol, n func ie de capacitatea de refacere a acestora si sa sesizeze autorita ile pentru protec ia mediului accidente sau activita i care afecteaza ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre. 3. Protec ia vegeta iei forestiere din afara fondului forestier. Rolul deosebit al acestei vegeta ii a determinat legiu sa interzica defrisarea acesteia n urmatoarele situa ii: a)n zonele n care vegeta ia forestiera ndeplineste func iile speciale de protec ie prevazute n art. 20 din Codul Silvic;

b)pe terenurile cu nclinare mai mare de 30 de grade; c)nainte de a ajunge la vrsta exploatabilita ii. De asemenea este interzisa taierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a jepenisurilor alpine. Valorificarea lemnului de pe terenurile cu vegeta ie forestiera, din afara fondului forestier na ional se face de catre proprietarii acestora. Recoltarea acestui material este permisa dupa marcarea prealabila de catre ocolul silvic. 5. Protec ia faunei terestre si aviatice a) Protec ia faunei n dreptul intern Mamiferele, pasarile salbatice, pestele din apele de munte si alte specii de animale care prin rolul lor ecologic, economic si social constituie avu ie de interes na ional si sunt ocrotite de lege Fondul cinegetic este alcatuit din animale salbatice de interes vnatoresc (33 de specii de mamifere si 206 specii de pasari prevazute n anexele 1 si 2 ale Legii 107/1996) mpreuna biomurile acestora. Fondul cinegetic al Romniei - resursa de interes na ional si interna ional este administrat si gestionat n scopul conservarii biodiversita ii faunei salbatice, a men inerii echilibrului biologic, exercitarii vnatului si satisfacerii altor cerin e social economice. Legea stabileste interdic iile executarii vnatorii n scopul ndeplinirii condi iilor de etica vnatoreasca si de protec ie a vnatului. Mamiferele de interes vn esc din fauna salbatica la care vnatoarea este interzisa sunt stabilite n mod limitativ n anexa II la Legea 103/1996. Fa a de importan a pe care o prezinta animalele domestice att pentru satisfacerea nevoilor de hrana, de ajutor la activita ile umane, problema nu a ramas fara ecou n sfera acestora prin prevenirea transmiterii de boli de la acestea la om. n art. 1 din Legea sanitar veterinara nr. 60/1974 se ileste ca apararea sanata ii animalelor si prevenirea transmiterii de boli de la animale la om este o problema de stat si constituie o sarcina permanenta pentru toate unita ile, precum si o ndatorire pentru to i locuitorii arii. Protec ia fondului piscicol presupune att paza acestuia mpotriva braconajului, furturilor, distrugerilor si degradarilor, dar si ocrotirea lui n scopul conservarii biodiversita ii. Pescuitul definit ca fiind capturarea pestelui si a altor vie uitoare acvatice n scop comercial, stiin ific sau recreativ (sportiv) se face pe baza de ie, licen a, permis de pescuit, n locuri, perioade si cu unelte prevazute de lege. b) Protec ia faunei pe plan interna ional. Conservarea si protejarea florei si faunei terestre se impune cu aceiasi grija. Prin Legea 5/1991 Romnia a aderat la Conven ia asupra zonelor umede de importan a na ionala, n special ca habitat al pasarilor acvatice, Conven ia ncheiata la Rawsar la 02.02.1971 sub egida UNESCO si a fost amendata prin Protocolul de la Paris din 03.11.1982. Conven ia de la Washington 1973, asupra comer ului interna ional cu specii salbatice, de flora si fauna amenin ate cu dispari ia. Aceasta prevede ca pentru specii rare, amenin ate cu dispari ia este necesara eliberarea si prezentarea unui permis care sa ateste ce opera iuni nu prejudiciaza supravie uirea

speciei. De asemenea ca specimenul este ferit de riscul ranirii, mbolnavirii sau unor tratamente neadecvate. Conven ia privind conservarea vie ii salbatice si a habitatelor naturale din Europa ncheiata la Bonn la 13.09.1979. Obiectul acesteia l stituie asigurarea conservarii florei si faunei salbatice si a habitatelor lor naturale. Pentru fiecare specie de fauna salbatica, fiecare parte contractanta obliga sa ia masuri legislative si administrative de interdic ie a oricarei forme de de inere si ucidere inten ionata, de degradarea sau distrugerea inten ionata a locurilor de reproducere si a zonelor de repaus. Conven ia privind diversitatea biologic a de la Rio de Janeiro din 1992 la Conferin a Na iunilor Unite pentru Protec ia Mediului nconjurator. Aceasta stabileste ca diversitatea biologica este o problema comuna umanita ii si se impune a fi conservata. Statele au drepturi suverane asupra propriilor resurse biologice, responsabilitatea statelor pentru conservarea biodiversita ii si utilizarea resurselor biologice n mod sus inut, prevenirea, stocarea cauzelor pierder i sau reducerii biodiversita ii.
6. Regimul ariilor naturale protejate a rezerva iilor si monumentelor naturii. Prin Ordonan a de Urgen a nr. 236 a fost reglementat regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, ordonan a aprobata de parlament prin Legea nr. 462 din 18.07.2001. Legislatia actuala in domeniu (O.U.G. 195/2005) stabileste ca regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice se supun prevederilor prezentei legi, precum si legisla iei specifice n vigoare". Potrivit legii, aria naturala protejata este definita ca fiind zona terestr a, aviatic a si/sau subterana, avnd perimetrul legal stabilit si un regim special de ocrotire si conservare, n care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si forma iuni biogeografice, geologice, peisagistice, paleontologice, speologice sau de alta natura cu deosebita valoare stiin ifica sau culturala. Din punct de vedere al regimului de ocrotire, conservare si utilizare , legea instituie doua categorii de arii protejate: a)Categorii stabilite la nivel na ional n care sunt incluse: rezerva iile stiin ifice, parcuri na ionale, monumente ale naturii, rezerva ii naturale si parcuri naturale. b)Categorii stabilite prin reglementari interna ionale contnd din: situri naturale ale patrimoniului natural universal, zone umede de importan a interna ionala, rezerva ii ale biosferei, arii speciale de conservare, arii de protec ie speciala avifaunistica. Ariile protejate la nivel na ional sunt: Rezerva iile stiin ifice Parcurile na ionale Monumentele naturii Rezerva iile naturale Parcurile naturale Rezerva iile biosferei Zonele umede de importan a interna ionala Siturile naturale ale patrimoniului natural universal Ariile speciale de conservare

Ariile de protec ie speciala avifaunistica Reglementarile generale privind ariile protejate, habitatele naturale, bunuri sau alte specii de flora si fauna salbatica cu regim special de ocrotire si au sediul n O.U.G. 195/2005 dar si in Codul Silvic care n art.112 prevede ca: administrarea, constituirea si gospodarirea parcurilor naturale si a celorlalte arii protejate din fondul forestier se fac de catre Regia Na ionala a Padurilor". Toate reglementarile cu privire la re eaua ariilor naturale protejate se subordoneaza principiilor care stau la baza garantarii conservarii si utilizarii durabile a patrimoniului natural care constituie obiectivul de interes public major al Legii protec iei mediului (art.1 din Ordonan a de Urgen a a Guvernului nr.236/2000). 7. Protec ia si conservarea Rezerva iei Biosferei Delta Dunarii". Rezerva ia Biosferei Delta Dunarii" de ine un triplu statut de protec ie: interna ional: Rezerva ie a Biosferei - desemnata interna ional de comitetul UNESCO Omul si biosfera"; zona umeda de importan a interna ionala si sit al patrimoniului natural universal, recunoscut de UNESCO. Rezerva ia Biosferei Delta Dunarii" s-a constituit n baza Legii nr. 82 din 07.12.1993 care o defineste n art. 2, ca fiind zona geografica cu suprafe e de uscat si ape n care exista elemente si forma iuni fizico-geografice, specii de plante si animale care i confera o importan a biogeografica, ecologica si estetica deosebita, cu valoare de patrimoniu na ional si universal, fiind supusa unui regim special de admin n scopul protec iei si conservarii acesteia, prin dezvoltarea asezarilor umane si organizarea activita ilor economice n corelare cu capacitatea de suport a mediului deltaic si a resurselor sale naturale. n raport de elementele naturale supuse ocrotirii Legii cadru nr. 82/1993 cu modificarile ulterioare, prevede trei zone si anume: a)Zona cu protec ie integrala. b)Zone tampon. c)Zonele economice. Teritoriul Rezerva iei Biosferei Delta Dunarii" este supus regimului juridic al dreptului de proprietate publica si privata. Administra ia Rezerva iei Delta Dunarii" nfiin ata n baza prevederilor Legii nr.82/1993 n Municipiul Tulcea este o institu ie juridica. Scopul principal al activita ii Administra iei Rezerva iei l constituie crearea si aplicarea unui regim special de administrare care sa asigure dezvoltarea asezarilor umane si organizarea activita ilor economice n corelare cu capacitatea de suport al mediului deltaic si a resurselor sale naturale pentru conservarea si protec ia ecosistemelor naturale competente. Structura Administra iei este formata din: Consiliul stiin ific; Colegiul executiv; Guvernatorul rezerva iei; Corpul de inspec ie si paza. n cadrul atribu iilor de administrare un rol important l are acordarea dreptului de practicare a activita ilor care se efectu prin: cesionarea n condi iile legii a unor zone cu resurse naturale regenerabile ce ndeplinesc condi iile necesare valorificarii, atribuirea dreptului de valorificare a unor resurse regenerabile prin atribuirea

dreptului de practicare a activita ilor specifice, n condi iile legii - vnatoare, pescuit, organizarea activita ilor de turism si agrement.

CURSUL V RAPORTURILE JURIDICE PRIVIND PROTEC IA FACTORILOR DE MEDIU CREA I PRIN ACTIVITATEA UMANA Protec ia asezarilor omene sti. Conservarea habitatului uman nu poate ramne n afara protec iei deoarece asezarile umane reprezinta modelul cel mai elocvent al calita ii vie ii pentru cei ce locuiesc n ele. Habitatul uman este asadar inseparabil de ac iunea protec iei mediului. Dezvoltarea contemporana atesta ca fenomenul popula ie" este deosebit de actual n primul rnd prin explozia demografic a, ai caror indicatori n mod firesc se reflecta asupra vie ii sociale n ansamblul ei, dar si asupra calita ii mediului nconjurator si asezarilor omene sti n mod deosebit. Abordnd problemele de mediu nconjurator n raport cu diversele aspecte ale urbanizarii, trebuie sa avem n vedere o serie de ntari si anume: a)metodele de amenajare a asezarilor urbane si rurale din punct de vedere al protec iei mediului nconjurator; b)criteriile de evaluare cantitativa cu privire la calitatea asezarilor omenesti, normele privind gradul de ocupare, densita i iilor, evaluarea tendin elor actuale si de perspectiva; c)cauzele care influen eaza migra ia si influen a acesteia asupra fenomenelor de stabilire si locuire; d)consecin ele de ordin fizic, psihic si moral n condi iile de via a din asezarile omenesti acordnd o aten ie deosebita marilor aglomerari urbane. Referitor la mediu, principalele probleme ale asezarilor omenesti sunt: poluarea apei, aerului si solului, prin reziduri industriale si menajere, zgomotul, radia iile, locul de munca, estetica mediului exterior, accidentele: serviciile de igiena a muncii, asisten a sociala. Protec ia mediului n asezarile omenesti se realizeaza pretutindeni avnd n vedere starea elementelor de mediu - aer, apa, sol etc. Conform O.U.G. 195/1995 protec ia atmosferei presupune urmarirea prevenirii, limitarii si ameliorarii calita ii acestuia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sanata ii umane si a bunurilor materiale. Existen a asezarilor omene sti a fost si este dependenta de sursele de apa att pentru consum ct si pentru satisfacerea trebuin elor gospodaresti, precum si pentru asigurarea industriilor si a salubrizarii localita ilor. Legea protec iei mediului, Legea apelor nr. 107/1996, dar si alte acte normative, con in dispozi ii care asigura pastrarea calita ii apelor si respectarea utilizarii acestei resurse, n scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanata ii umane si bunurilor materiale.

n privin a protec iei solului - element de mediu vital pentru asezarile umane, legislatia cadru prevede masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare si amenajare a teritoriului pentru to i de inatorii de terenuri indiferent cu ce titlu . Prevenirea si combaterea poluarii sonore, a zgomotelor sau radia ilor fonice nu a scapat cadrului juridic din domeniu. Astfel n capitolul referitor la poluarea atmosferei, O.U.G. nr. 195/2005, se stabileste si autoritatea publica centrala pentru protec ia mediului, cu consultarea autorita ilor competente elaboreaza norme tehnice cu privire la pragul fonic si limitarea zgomotelor. 2. Rolul activita ii de gospodarire comunala pentru protec ia asezarilor omene sti.

Potrivit prevederilor legale in domeniu si ale Legii administra iei publice locale nr.215/2001, pentru asigurarea unui mediu de via a sanatos. Autorita ile administra iei publice locale dar si persoanele fizice si juridice au o serie de obliga ii ntre care re inem: sa mbunata easca microclimatul urban prin amenajarea si ntre inerea izvoarelor si a luciurilor de apa din interiorul localita ilor si din zonele limitrofe acestora, sa nfrumuse eze si sa protejeze peisajul si sa men ina cura enia stradala; sa respecte prevederile din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale, a cailor si mijloacelor de transport, a re elelor de canalizare, a sta iilor de epurare, a depozitelor de deseuri menajere stradale si industriale si a altor obiective si activita i, fara a prejudicia ambientul, spa iile de odihna, salubritatea, starea de sanatate si de confort a popula iei; sa reglementeze, inclusiv prin interzicerea temporara sau permanenta, a accesului anumitor tipuri de autovehicule sa a desfasurarii unor activita i generatoare de disconfort pentru popula ie n anumite ne ale localita ilor cu predominan a a spa iilor de locuit, zone destinate tratamentului, odihnei, recrearii si agrementului. sa adopte masuri obligatorii pentru toate persoanele fizice si juridice, cu privire la ntre inerea si nfrumuse area cladirilor, a cur ilor si mprejurul acestora, a spa iilor verzi din cur i si dintre cladiri, a arborilor si arbustilor decorativi; sa ini ieze pe plan local proiecte de amenajare a grupurilor igienico-sanitare si de ntre inere si dezvoltare a canalizarii stradale etc. 3. Reglementarea activita ilor din construc ii n asezarile omenesti, n raport cu problemele protec iei mediului. Activita ile de construc ii n asezarile umane sunt reglementate prin Legea nr.5 din 29.07.1991 republicata n Monitorul Oficial al Romniei nr. 3 din 13.01.1997. Textul acesteia a fost actualizat n baza Legii nr.453/2001, Legea nr. 455/2002 de aprobare a Ordonan ei de Guvern nr. 5/2000 si Legea nr. 401/2003 si republicata la 27.12.2003. Din punct de vedere al mediului artificial legea prevede ca toate construc iile civile, industriale, inclusiv cele pentru sus inerea instala iilor si utilajelor tehnologice, agricole sau de orice natura se pot realiza numai cu respectarea au iei de construire, emisa n condi iile legii si a reglementarilor privind proiectarea si executarea construc iilor.

Prin toate masurile legale care privesc sistematizarea localita ilor s -a urmarit transformarea habitatelor umane n organisme vii, astfel nct popula ia sa nu fie supusa la noxe posibile prin: aglomera ie, zgomot, vibra ii, poluare atmosferica si fonica etc., si sa dispuna de factorii naturali indispensabili - aer, lumina, spa ii libere, liniste etc. 4. Protec ia juridic a a mediului artificial, altul dect asezarile umane. Mediul artificial, altul dect asezarea umana este definit ca fiind format din tot ceea ce este creat de om si asezat ntre diferite localita i - drumurile publice, caile ferate, podurile, viaductele, barajele si alte edificii care nu se deosebesc de cele existente n asezarile omenesti. Protec ia juridica a unor asemenea obiective este asigurata din punct de vedere tehnic mpotriva uzurii fizice si a celei morale, dar si juridice prin elaborarea unor reglementari de exploatare, ntre inere si protejare a fiecaruia. ntruct transportul public feroviar constituie un sector strategic de interes na ional acesta ndeplineste pe lnga satisfacerea dreptului de circula ie libera si rezolvarii unor interese majore ale economiei si ale persoanelor privind traficul de bunuri si persoane, dar si unele sarcini specifice nevoilor de aparare a arii. Aceasta impune n cazul realizarii unei noi infrastructuri a cailor ferate romne sa fie avizate de Ministerul Apararii Na ionale n scopul ncadrarii lor n sistemul na ional de aparare. 5. Men inerea echilibrului ecologic n agricultura Protec ia solului este strns legata de folosirea ct judicioasa a pamntului indiferent de cauzele naturale sau antropice care produc degradarea lui, n condi iile cresterii numerice a popula iei si a necesita ii sporirii resurselor alimentare, protec ia solului ramne un deziderat fundamental pentru toate arile lumii. Men inerea echilibrului ecologic n agricultura se realizeaza prin: dezvoltarea agriculturii n concordan a cu cerin ele ecologice; folosirea ngrasamintelor chimice si a produselor fitosanitare n conformitate cu legea. 6. Regimul substan elor, al preparatelor chimice periculoase si al deseurilor periculoase. O.U.G. nr. 195/2005, privind protec ia mediului, reglementeaza regimul substan elor si preparatelor chimice periculoase Substan ele periculoase ct si deseurile periculoase, sunt definite in continutul legii dupa cum urmeaza : Substan ele periculoase sunt acelea care folosite n concentra ii sau condi ii aparent nepericuloase, prezinta risc semnificativ pentru om, mediu sau bunuri materiale. Ele pot fi explozive, oxidante, inflamabile, toxice, nocive, corozive, iritante, mutagene sau radioactive. Deseurile sunt apreciate acele substan e sau orice obiect din categoriile stabilite de legisla ia specifica privind regimul deseurilor, pe care de inatorii le arunca sau au inten ia sau obliga ia de a le arunca. Gestionarea deseurilor se face de autorita ile administra iei si internelor, de persoane fizice si juridice n raport de provenien a lor - menajere, industriale, agroalimentare sau nucleare. 7. Reglementarea interna a substan elor si preparatelor chimice periculoase.

Potrivit legii activita ile privind fabricarea, introd ia a, utilizarea, depozitarea temporara sau definitiva, tran l intern, eliminarea, manipularea, precum si introducerea - scoaterea din ara a acestora sunt supuse unui regim strict de gestionare. Toate aceste activita i sunt permise numai n baza autoriza iei de mediu. Transportul interna ional si tranzitul, importul si exportul substan elor si preparatelor chimice periculoase sau interzise de la utilizare se realizeaza conform acordurilor si conven iilor interna ionale la care romnia este parte. Autorita ile vamale, permit importul, exportul si tranzitul substan elor si preparatelor chimice periculoase n conformitate cu legile n vigoare. 8. Regimul de seurilor si al substan elor periculoase. Gestionarea deseurilor se face n condi iile de protec ie a sanata ii popula iei si a mediului si este supusa prevederilor O.U.G. nr. 195/2005, precum si a legisla iei specifice, dupa cum acestea sunt refolosibile sau deseuri periculoase. n scopul valorificarii deseurilor, acestea pot fi introduse pe teritoriul Romniei, cu aprobarea Guvernului, scop n care verificarea acestora se realizeaza n instala ii, procese sau activita i autorizate de autorita ile publice competente. Tranzitul si exportul de deseuri de orice natura se pot realiza n conformitate cu acordurile si conven iile la care Romnia este parte si cu regulamentele specifice n domeniu. 9. Regimul juridic al substan elor explozive. Prin Legea nr. 126/1995 s-a stabilit cadrul juridic de reglementare a activita ilor de preparare, producere, experimentare, e inere, tranzitare pe teritoriul arii, transmitere sub orice forma si transport, depozitare, mnuire si folosire de catre persoanele fizice si juridice a materialelor explozive. Legea defineste materialele explozive ca fiind: explozive propriu-zis, amestecuri explozive pirotehnice si simple, mijloacele de ini iere, cele auxiliare de aprindere, precum si orice alte substan e sau amestecuri de substan e destinate sa dea nastere la reac ii chimice instantanee, cu degajare de caldura si gaze la temperatura ridicata". Potrivit legii pot produce si prepara materii explozive doar agen ii economici care prin statutul de nfiin are are ca obiect asemenea opera iuni si care au ob inut, n prealabil autoriza ia din partea autorita ii pentru tec ia mediului competente si a inspectoratului de poli ie competent, si daca au fost nregistra i la aceste autorita i. 10. Poluarea radioactiva si protec ia mpotriva radia iilor. Cresterea numarului de reactori nucleari si a puterii acestora necesita aplicarea unor masuri de securitate pentru a evita eventualele accidente si consecin ele lor nefaste. Prin poluare sau contaminare radioactiva, se n elege prezen a nedorita sau accidentala a materialelor radioactive, n interiorul sau la suprafa a unor factori de mediu (cum sunt apa, aerul, alimentele s.a.) sau n organisme vii, situa ie n care se depaseste con inutul radioactiv natural al produsului respectiv. Poluarea radioactiva afecteaza toate componentele mediului nconjurator: atmosfera prin exploziile nucleare experimentale si chiar prin fenomene de natura meteorologica, apa poate fi poluata prin deseurile industriei nucleare, solul si subsolul

din vecinatatea exploatarilor miniere si n locurile de depozitare a minereurilor radioactive. Sunt supuse contaminarii nu numai componentele abiotice ci si cele create prin activita i umane: omul poate fi contaminat n mod direct datorita gazelor sau pulberilor n suspensie, aceasta se produce la nivelul pielii sau pe cale respiratorie, dar se mai poate produce indirect prin alimenta ie constnd n contaminari digestive. Iradierea poate fi naturala - radia ia casnica, radia ii provenite din scoar a terestra si cele con inute de organismele umane - si iradiere artificiala - iradiere medicala, profesionala, n cazul personalului medical, al lucratorilor din industria nucleara si din cercetare. Reglementarea desfasurarii activita ii nucleare n Romnia se face prin Legea 111/1996 care cuprinde un spectru larg de aplicare asupra activita ilor si surselor de poluare.

CURSUL VI RASPUNDEREA JURIDICA N DREPTUL MEDIULUI NCONJURATOR Raspunderea juridica pentru prejudiciile cauzate mediului a cunoscut importante schimbari n planul reglementarii prin modificarile aduse legislatiei mediului stabilindu-se ca: raspunderea pentru prejudiciu are un caracter ctiv, independent de culpa". n cazul pluralita ii autorilor raspunderea este solidara. Aceasta nseamna o abandonare a sistemului clasic al raspunderii civile stabilite prin art.998 si urm.. din Codul Civil si consacrarea a doua principii de baza deopotriva speciale si complementare n materie de raspundere pentru prejudiciu: raspundere obiectiva independen a de culpa si raspundere solidara n cazul pluralita ii autorilor. Prin prejudiciu n sensul legii cadru se n eleg - efecte cuantificabile n cost al daunelor, asupra sanata ii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat de poluan i, activita i daunatoare, accidente ecologice sau fenomene naturale periculoase. 1. Raspunderea civila Conform O.U.G. nr. 195/2005, criteriul principal, determinant, l reprezinta natura prejudiciului care are caracter obiectiv si solidar. Ca atare ori de cte ori ne aflam n prezen a unui prejudiciu cauzat de poluare vor face aplica iunea celor doua principii - al raspunderii obiective si daca este cazul al raspunderii solidare - derogatoare de la dreptul comun, urmnd ca, n completarea lor sa se aplice dreptul civil comun aplicabil n materie. Din defini ia data prejudiciului, prin legea cadru, se poate observa ca sunt supuse regimului special de raspundere doua categorii de daune si anume: daune asupra sanata ii oamenilor si bunurilor" (prin poluarea mediului) si activita ii daunatoare" (accidente ecologice sau fenomene naturale periculoase). Prin poluarea mediului sunt afectate interese colective n mod direct s an atatea oamenilor" dar si indirect legea conferind organiza iilor nonguvernamentale drept la ac iune n justi ie n vederea conservarii mediului, indiferent

cine a suferit prejudiciul". Ca atare repara ia nu poate fi asigurata corespunzator n condi iile dreptului clasic, care presupune lezarea unor interese individuale , clar stabilite, dar unde cel care pretinde repararea va trebui sa faca dovada culpei faptuitorului. Subiectul ndrepta it la repara iune este n principal titularului mediului, adica statul n cazul n care mediul afectat se afla sub jurisdic ie na ionala. n dreptul intern poate fi o unitate administrativ teritoriala, persoana fizica sau juridica publica, careia i s-a produs un prejudiciu printr-o fapta ilicita, ca urmare a nerespectarii normelor de protec ie a factorilor de mediu. Victima va trebui sa dovedeasca numai existen a prejudiciului si raportul de cauzabilitate ntre fapta si paguba, eliminndu-se pentru aceasta obstacolul probei culpei, deosebit de dificila n materie ecologica datorita investi iilor pe care le presupune descoperirea si identificarea sursei daunei. n majoritatea cazurilor, fapta nu este savrsita cu inten ia de a aduce atingere factorilor de mediu, dar fiind o exercitare a drepturilor subiective n condi ii necorespunzatoare de diligen a si pruden a, determina efectele negative asupra starii naturale a mediului, aceasta constituind n acelasi timp o abatere de la cerin ele social- economice de ocrotire a unui obiectiv de interes major care atrage raspunderea persoanei vinovate. Referitor la raspunderea solidar a n caz de pluralitate de autori, trebuie remarcata noutatea reglementarii care rezida n introducerea unui alt caz de solidaritate pasiva n materie de obliga ii, deosebit de el, stabilit prin art. 1003 din Codul Civil. n sensul noii reglementari, n cazul prejudiciului cauzat prin poluare coautorii raspund indiferent de culpa, n mod solitar, obiectiv. Executarea obliga iei de catre unul dintre coautori pune capat solidarita ii si raspunderii obiective a coautorilor. Tot pentru protejarea subiectelor victime (adica cele ndrepta ite la repara ie) a titularilor mediului, reglementarea interna a instituit, asa cum am mai men ionat asigurare obligatorie pentru daune n cazul activita ilor generatoare de risc major" . Dreptul la ac iunea civila n domeniul protec iei mediului nconjurator revine: oricarei persoane fizice n temeiul dreptului fundamental la un mediu sanatos si al dreptului de a ob ine repararea prejudiciului suferit ca urmare a savrsirii unor fapte ilicite de nerespectare a normelor de protec ie a factorilor de mediu. Evitarea poate avea loc n mod individual sau calitativ; Statului, n calitate de titular al mediului aflat sub jurisdic ia na ionala. Unita ile administrative teritoriale carora li s -au produs prejudicii prin poluarea mediului; Ministerului Public, ntruct protec ia mediului este obiectiv de interes public major Organiza iile nonguvernamentale, au dreptul la ac iune n justi ie n vederea conservarii mediului indiferent cine a sufe it prejudiciu 2. Raspunderea penala n dreptul mediului nconjurator.

n cadrul implicarii legii penale n protejarea mediului, pentru a se ob ine rezultatele dorite n ceea ce priveste att preven ia generala, ct si pe cea speciala, se impune crearea unor defini ii clare a comportamentelor periculoase din punct de vedere social. n prezent nu exista o reglementare unitara a infrac iunilor cu privire la mediul nconjurator, acestea fiind raspndite n mai multe acte normative ntre care enumeram: O.U.G. nr. 195/2005, Codul Silvic aprobat prin Legea nr. 26/1996 (Titlul 4, art.95-103), Legea nr. 103/1996 a fondului cinegetic si a protec iei vnatului (Capitolul V, art.33-39), Legea apelor nr. 107/1996, Legea nr. 111/1996, pr ind activita ile nucleare, Codul penal si altele. n caz de concurs de legi penale, n timp se aplica legea mai favorabila nvinuitului. Daca o fapta din domeniul mediului ntruneste elementele constitutive ale unei infrac iuni din Codul penal si ale unei infrac iuni din Codul penal si ale unei infrac iuni din Legea speciala, se aplica dispozi iile acesteia din urma, fara a aplica regula concursului de legi n timp; daca o fapta constituie o infrac iune din cuprinsul unei legi sectoriale se vor aplica prevederile acestei legi chiar daca fapta nu este incriminata prin dispozi iile Codului penal sau ale legii cadru potrivit principiului ca o lege generala nu poate abroga dect expres o lege speciala. Raspunderea penala pentru ncalcarea normelor privind protec ia mediului se nscrie n principiile raspunderii infrac ionale, specificul ei fiind determinat de natura obiectului ocrotit de lege si a carei atingere este adusa prin abaterea savrsita cu vinova ie. Pentru a se angaja raspunderea penala, abaterea trebuie sa aiba grad sporit de pericol social, sa reprezinte o serioasa amenin are a intereselor societa ii n domeniul ocrotirii mediului , ori sa amenin e via a sau sanatatea oamenilor. Asadar, infrac iunile de mediu se pot defini ca fiind acele fapte socialmente periculoase, prin savrsirea c arora se pun n pericol rela iile sociale a caror ocrotire asigur a apararea factorilor de mediu naturali sau artificiali, atingeri care se concretizeaza prin: pagube aduse persoanelor fizice si juridice, care le administreaza, periclitarea sanata ii oamenilor, animalelor si plantelor sau producerea unor pagube economice na ionale. Elementele constitutive ale infrac iunilor de mediu respecta ntru totul regulile stabilite de teoria generala a dreptului penal: Subiec ii infrac iunilor de mediu pot fi: activi persoane fizice care ndeplinesc condi iile generale de responsabilitate penala si care si desfasoara activitatea n domeniu, ce pot periclita calitatea factorilor de mediu; activi califica i atunci cnd agen ii infractori au avut anumite calita i privind protec ia mediului - obliga ii ecologice de ndeplinit si pe care le-au ncalcat. Latura subiectiva a infrac iunii de mediu. Faptele de mediu sunt att comisive ct si omisive si n consecin a, formele de vinova ie care se gasesc n latura lor subiectiva nu pot fi dect inten ia si culpa sub toate modalita ile lor. Latura obiectiva a infrac iunilor de mediu consta ntr-o ac iune sau inac iune prin care se ncalca anumite dispozi ii legale create pentru a garanta men inerea unei calita i corespunzatoare a

mediului, n vederea dezvoltarii durabile si respectarea dreptului fundamental al individului la un mediu sanatos si echilibrat ecologic. Obiectul infrac iunilor de mediu. n cazul infrac iunilor de mediu care prezinta un caracter complex vom putea evoca o gama larga de valori sociale de naturi diferite si anume: via a, integritatea corporala, sanatatea persoanei, patrimoniul persoanelor fizice si juridice. 3. Raspunderea contraven ionala n domeniul protec iei mediului. Raspunderea contraven ionala este cel mai raspndit procedeu de prevenire si combatere a faptelor de poluare a mediului nconjurator. Aceasta forma de raspundere poate fi antrenata ori de cte ori persoanele fizice sau juridice care desfasoara activita i contrare dispozi iilor cuprinse n normele e asigura protec ia mediului natural si artificial. Forma raspunderii o constituie amenda baneasca aplicata de agen ii constatatori prevazute de legile speciale, n limitele prevazute de acestea. La fel si n situa ia infrac iunilor, contraven iile, la regimul protec iei mediului sunt cuprinse att n legeislatia privind protec ia mediului, dar si n toate legile speciale evocate de noi n cuprinsul lucrarii. Legea cadru care reglementeaza procedura de constatare a contraven iilor este Ordonan a nr. 2 aprobata prin Legea nr. 180 din 11.04.2002, publicata n monitorul oficial al Romniei nr. 268 din 22.04.2002. Calea de atac mpotriva procesului verbal de constatar traven iei este plngerea adresata judecatoriei n a carei raza teritoriala s-a savrsit contraven ia, n termenul prevazut de art. 31 din ordonan a, plngere care suspenda executarea pna la judecarea acesteia.