EMANUEI AIBU

'5(37$'0,1,675$7,9
,7,,1 $$'0,1,675$ ,(,
3DUWHD,





































'HVFULHUHD&,3D%LEOLRWHFLL1D LRQDOHD5RPkQLHL
$/%8(0$18(/
'UHSWDGPLQLVWUDWLYLWLLQ DDGPLQLVWUD LHL3DUWHD,/
Emanuel Albu Bucuresti: Editura Funda iei Romnia de Mine,
2005
336p.; 20,5 cm.
Bibliogr.
ISBN 973-725-468-6 (general)
973-725-467-8 (Partea I)

342.9(075.8)
359(075.8)













Editura Funda iei Romnia de Mine, 2005


Redactor: Constantin FIOREA
Tehnoredactor: Vasilichia IONESCU
Coperta: Marilena (GURIUI) B IAN
Bun de tipar: 14.12.2005; Coli tipar: 21
Format: 16/6186
Editura si TipograIia Funda iei Romnia de Mine
Splaiul Independen ei nr.313, Bucuresti, Sector 6, O.P. 83
Tel./Fax: 316.97.90; www.spiruharet.ro
e-mail: contactedituraromaniademaine.ro
81,9(56,7$7($63,58+$5(7
FACUITATEA DE DREPT SI ADMINISTRA IE PUBIIC





EMANUEI AIBU





3DUWHD,


















EDITURA FUNDA IEI ROMNIA DE MINE
Bucuresti, 2005














5


CUPRINS






Cuvnt nainte 13

CAPITOLUL I. INTRODUCERE N DREPTUL
ADMINISTRATIV SI STIIN A
ADMINISTRA IEI



Sec iunea 1. Dreptul administrativ yi administra ia public 15
1. Dreptul administrativ, ramur a dreptului public romn ... 15
2. No iunea de administra ie public ........... 16
3. Faptul administrativ . 17
4. Administra ia public criterii de delimitare
de administra ia privat , de administra ia de stat
si de puterea executiv ..............


18
5. Administra ia public n accep iunea de activitate .... 20
5.1. Con inutul administra iei publice ........ 20
5.2. Principiile administra iei publice ........ 23
6. Administra ia public n accep iunea de sistem ..... 26
Sec iunea a 2-a. Mediul administra iei publice 28
1. Administra ia public si mediul social ....... 28
2. Administra ia public si mediul politic ......... 29
3. Administra ia public si mediul juridic ......... 31
Sec iunea a 3-a. Administra ia public , obiect de cercetare
ytiin ific al dreptului administrativ yi al
ytiin ei administra iei .


32
1. Necesitatea cercet rii stiin iIice a administra iei publice 32
2. Administra ia public , obiect de cercetare al stiin ei
dreptului administrativ

32
3. Dreptul administrativ, ramur a stiin ei juridice .... 33
6
4. Administra ia public , obiect de cercetare al stiin ei
administra iei publice ...............

33
5. Stiin a administra iei, stiin interdisciplinar ..... 34
6. Stiin a administra iei si stiin a dreptului administrativ . 34
Sec iunea a 4-a. Administra ia public yi dreptul ... 35
1. Necesitatea reglement rii juridice a administra iei publice 35
2. Normele juridice aplicabile sistemului administra iei publice 36
3. Normele de drept care Iormeaz ramura dreptului
administrativ

36
4. Izvoarele dreptului administrativ . 37
5. Codificarea dreptului administrativ 39
Sec iunea a 5-a. Raporturile de drept administrativ .. 40
1. No iunea raporturilor de drept administrativ ....... 40
2. Elementele raporturilor de drept administrativ .. 41
2.1. Subiectele raportului de drept administrativ ... 41
2.2. Obiectul raportului de drept administrativ ... 41
3. Competen a, condi ie juridic indispensabil pentru
participarea subiectelor de drept la raporturile de drept
administrativ


41
3.1. Caracterele competen ei ............ 42
3.2. ClasiIicarea competen ei ............ 42
4. Categorii de raporturi de drept administrativ .. 43
4.1. Raporturile de drept administrativ care se nasc
n cadrul sistemului administra iei publice ..

44
4.1.1. Raporturile juridice administrative
de subordonare ierarhic ........

44
4.1.2. Raporturile juridice administrative
de colaborare .

45
4.1.3. Raporturile juridice administrative
de participare .

45
4.2. Raporturile de drept administrativ care se Iormeaz
ntre subiecte de drept care fac parte din sistemul
administra iei publice si subiecte de drept aIlate
n afara acestui sistem .



45
4.2.1. Raporturi juridice de subordonare a particu-
larilor Ia de organele administra iei publice

46

7
4.2.2. Raporturile juridice de Iolosire a serviciilor
publice

47
4.2.3. Raporturile juridice de colaborare si participare
a particularilor la realizarea sarcinilor care
revin administra iei publice ........


48
5. Rela iile dreptului administrativ cu alte ramuri de drept
si cu dreptul comunitar european .........

49
5.1. Rela iile dreptului administrativ cu dreptul
constitu ional ...............

49
5.2. Rela iile dreptului administrativ cu dreptul civil .. 49
5.3. Rela iile dreptului administrativ cu alte discipline
juridice .

50
5.4. Rela iile dreptului administrativ cu dreptul comunitar
european ..

51
5.5. EIectele ader rii Romniei la Uniunea European
n materia dreptului administrativ si a administra iei
publice .


52

CAPITOLUL II. SISTEMUL ORGANELOR
ADMINISTRA IEI PUBLICE

Sec iunea 1. P r ile componente ale organelor
administra iei publice ...

55
1. No iunea de organ al administra iei publice ..... 55
2. Personalul organelor administra iei publice ..... 58
3. Mijloacele materiale ale organelor administra iei publice 59
4. Mijloacele financiare sau resursele financiare . 61
5. Personalitatea juridic si competen a organelor
administra iei publice ....

61
Sec iunea a 2-a. Structura administra iei publice ... 66
1. No iunea de structur a administra iei publice .... 66
2. Structura intern a organelor administra iei publice .. 67
3. Structura sistemului administra iei publice ...... 68
Sec iunea a 3-a. Sarcinile sistemului administra iei publice 73
1. No iunea de sarcini ale sistemului administra iei publice 73
2. Sarcinile de conducere si organizare .......... 76
3. Sarcinile de presta ie .............. 77
8
Sec iunea a 4-a. Serviciile publice . 77
1. No iunea de serviciu public ............ 77
2. nIiin area si desIiin area serviciilor publice ....... 80
3. Clasificarea serviciilor publice 81
Sec iunea a 5-a. Sistemul organelor administra iei publice 84
1. No iunea sistemului organelor administra iei publice .. 84
2. Criteriile de organizare a sistemului organelor
administra iei publice ...............

85
3. P r ile componente ale sistemului administra iei publice 86

CAPITOLUL III. AUTORIT ILE CENTRALE
Sec iunea 1. Preyedintele Romniei .. 88
1. Natura institu iei preziden iale ........... 88
2. Atribu iile generale ale Presedintelui Romniei .... 89
3. Atribu iile Presedintelui Romniei ca seI al Executivului 90
4. Actele Presedintelui Romniei 91
5. Regimul si natura decretelor emise de Presedintele
Romniei ..

92
6. R spunderea Presedintelui Romniei ......... 94
Sec iunea a 2-a. Guvernul .. 96
1. Rolul Guvernului . 96
2. Sarcinile Guvernului 98
3. Atribu iile Guvernului .............. 99
4. Statutul Guvernului . 101
4.1. Formarea Guvernului .. 101
4.2. Durata mandatului Guvernului . 103
4.3. Componen a Guvernului si statutul membrilor s i .. 103
5. Func ionarea si actele Guvernului ........... 109
5.1. Func ionarea Guvernului ............ 109
5.2. Actele juridice ale Guvernului . 112
6. Primul-Ministru ... 117
7. Aparatul de lucru al Guvernului .. 120
7.1. Cancelaria Primului-Ministru ... 121
7.2. Secretariatul General al Guvernului . 123
7.3. Departamentele din cadrul aparatului de lucru
al Guvernului

126

9
8. Alte structuri ale Guvernului ... 128
8.1. Organele de specialitate din subordinea Guvernului 128
8.2. Structuri consultative si interministeriale ale Guvernului 136
Sec iunea a 3-a. Ministerele, pilonii administra iei publice
ministeriale ..

138
1. Considera ii generale ................ 138
2. Rolul si atribu iile generale ale ministerelor ..... 142
2.1. Rolul ministerelor . 142
2.2. Atribu iile generale ale ministerelor ....... 148
3. Organizarea si Iunc ionarea ministerelor ....... 151
3.1. Organizarea ministerelor .. 151
3.2. Structura organizatoric intern a ministerelor .. 152
3.3. Compartimentele de specialitate ale ministerelor 155
3.4. Structurile exterioare ale ministerelor . 159
3.5 Conducerea ministerelor ... 165
4. Actele ministrilor si r spunderea ministerial ..... 171
4.1. Actele ministrilor .............. 171
4.2. R spunderea ministerial ........... 175
Sec iunea a 4-a. Institu iile administrative autonome . 184
1. Aspecte generale .. 184
2. Autorit ile administrative autonome nIiin ate prin
Constitu ia din 1991 ..............

187
2.1. Avocatul Poporului .. 187
2.2. Consiliul Legislativ .. 188
2.3. Curtea de Conturi 190
2.4. Consiliul Suprem de Ap rare a rii ........ 192
2.5. Serviciul Romn de InIorma ii ......... 195
2.6. Consiliul Superior al Magistraturii .. 197
3. Autorit ile administrative autonome nIiin ate prin
legi organice

200
3.1. Consiliul Concuren ei ............. 200
3.2. Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare ..... 201
3.3. Comisia de Supraveghere a Asigur rilor ..... 202
3.4. Banca Na ional a Romniei ......... 203
3.5. Consiliul Economic si Social ........... 206
3.6. Consiliul Na ional de Formare ProIesional a Adul ilor 207
3.7. Consiliul Na ional al Audiovizualului ...... 210
10
3.8. Societatea Romn de RadiodiIuziune ..... 211
3.9. Societatea Romn de Televiziune ........ 211
3.10. Autoritatea Electoral Permanent ....... 213
3.11. Serviciul de InIorma ii Externe .. 215
3.12. Serviciul de Telecomunica ii Speciale ....... 216
3.13. Serviciul de Paz si Protec ie ......... 217
3.14. Consiliul Na ional pentru Studierea Arhivelor
Securit ii ..................

219
4. Consecin ele multiplic rii administra iilor autonome
asupra administra iei guvernamentale ........

220

CAPITOLUL IV. ADMINISTRA IA PUBLIC
DIN TERITORIU

Sec iunea 1. Prefectul . 222
1. Considera ii generale privind institu ia preIectului ... 222
2. Natura institu iei preIectului ........... 224
3. Statutul prefectului .. 226
4. Atribu iile preIectului ............... 228
5. Actele prefectului 230
6. Aparatul propriu al prefecturii . 231
Sec iunea a 2-a. Administra ia public local .. 232
1. Principiile administra iei publice locale ........ 232
2. Consiliile locale si jude ene ............ 243
2.1. Natura juridic si rolul consiliilor n sistemul
administra iei publice locale

243
2.2. Tr s turile caracteristice ale consiliilor locale si jude ene 244
3. Consiliul local .. 245
3.1. Constituirea consiliului local 245
3.2. Atribu iile consiliului local ........... 246
3.3. Func ionarea consiliului local .......... 250
3.4. Actele si r spunderea consiliului local ...... 250
3.5. Dizolvarea consiliului local . 251
4. Consiliul jude ean ............... 252
4.1. Componen a si constituirea consiliului jude ean ... 252
4.2. Atribu iile consiliului jude ean ......... 252
4.3. Func ionarea consiliului jude ean ....... 255
4.4. Presedintele consiliului jude ean ......... 256
11
5. Comisia jude ean consultativ ............ 258
6. Primarul ... 259
6.1. Alegerea si durata mandatului .......... 259
6.2. Atribu iile primarului .............. 263
6.3. Actele primarului . 266
6.4. Secretarul comunei sau orasului .......... 267
6.5. Prim ria si serviciile publice ale localit ii ..... 268

CAPITOLUL V. FUNC IA PUBLIC
SI FUNC IONARII PUBLICI

Sec iunea 1. Func ia public .. 269
1. Importan a problemei ............... 269
2. No iunea Iunc iei publice ............. 270
3. Tr s turile caracteristice ale Iunc iei publice ...... 272
4. Principiile exercit rii Iunc iei publice ........ 273
5. ClasiIicarea Iunc iilor publice din administra ia public 274
Sec iunea a 2-a. Func ionarii publici 276
1. No iunea de Iunc ionar public ........... 276
2. Categorii de Iunc ionari publici ........... 278
3. Condi iile de acces la Iunc iile publice din administra ia
public . Incompatibilit i si conIlicte de interese ...

280
4. Cariera Iunc ionarilor publici ............ 283
4.1. Principiile organiz rii si dezvolt rii carierei
n Iunc ia public ...............

283
4.2. Recrutarea Iunc ionarilor publici ........ 284
4.3. Numirea Iunc ionarilor publici ......... 285
4.4. Func ionarul de Iapt ............. 287
4.5. Evaluarea Iunc ionarilor publici. Promovarea
si avansarea acestora ............

289
5. Drepturile si ndatoririle Iunc ionarilor publici ...... 292
5.1. Drepturile Iunc ionarilor publici ......... 293
5.2. ndatoririle Iunc ionarilor publici ....... 295
6. ModiIicarea, suspendarea si ncetarea raportului de serviciu 296
6.1. Modificarea raportului de serviciu ... 297
6.2. Suspendarea raportului de serviciu .. 299
6.3. ncetarea raportului de serviciu 301
12
7. R spunderea Iunc ionarilor publici . 304
7.1. R spunderea disciplinar ........... 305
7.2. R spunderea contraven ional a Iunc ionarilor publici 312
7.3. R spunderea civil a Iunc ionarilor publici .... 313
7.4. R spunderea penal a Iunc ionarului public ...... 314
Sec iunea a 3-a. Managementul func iilor publice
yi al func ionarilor publici ..

316
1. Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici ...... 316
2. Eviden a Iunc iilor publice si a Iunc ionarilor publici .. 321
Bibliografie selectiv 323



























13


CUVNT NAINTE






Partea I a lucr rii Drept administrativ yi ytiin a administra iei
cuprinae prelegerile pe care autorul le-a sus inut in Semestrul I al
anului universitar 2005 2006 la Facultatea ae Drept ain caarul
Universit ii ,Spiru Haret ain Bucure,ti.
Lucrarea se aaresea: stuaen ilor ain anul al II-lea, cursuri ae :i,
stuaen ilor ain anul al III-lea, cursuri cu frecven reaus , precum ,i
celor care urmea: forma ae inv mant la aistan , aar ,i altor
stuaen i ,i altor persoane care sunt interesate s stuaie:e sau s se
informe:e in leg tur cu no iunile ,i principiile funaamentale ale
areptului aaministrativ ,i ,tiin ei aaministra iei.
Cursul a fost structurat in raport cu cele aou semestre ae stuaiu,
afectate aisciplinei Drept aaministrativ ,i ,tiin a aaministra iei.
Astfel, partea nti a cursului cuprinde 5 capitole structurate astfel:
- n Capitolul I, intitulat Introducere n dreptul administrativ yi
ytiin a administra iei, sunt aefinite ,i pre:entate no iunea ae aami-
nistra ie public in sens ae activitate ,i in sens organic, con inutul ,i
principiile aaministra iei publice, meaiul in care se reali:ea:
aaministra ia public , rela iile aintre aaministra ia public , areptul
aaministrativ ,i ,tiin a aaministra iei, i:voarele areptului aami-
nistrativ ,i raporturile ae arept aaministrativ.
- Capitolul al II-lea este intitulat Sistemul organelor admi-
nistra iei publice ,i se ocup ae pre:entarea ,i anali:area no iunii ae
organ al aaministra iei publice ,i a p r ilor sale componente,
a no iunilor ae structur ,i ae sarcini ale aaministra iei publice,
a no iunii ae serviciu public, precum ,i a no iunii ae sistem al
organelor aaministra iei publice, aspecte care in ae obiectul ae
cercetare al ,tiin ei aaministra iei.
- Capitolul al III-lea, intitulat Autorit ile centrale, este afectat,
in primul rana, celor aoi ,efi ai Executivului: Pre,eaintele Romaniei
,i Guvernul Romaniei, precum ,i ministerelor, care sunt pilonii
14
aaministra iei guvernamentale, aar ,i autorit ilor aaministrative
autonome fa ae Guvern, aar care pre:int aiverse forme ae
suboraonare/aepenaen fa ae puterea legiuitoare.
- Capitolul al IJ-lea, intitulat Administra ia public din teritoriu,
se ocup , ini ial, ae Prefect, ca organ al aaministra iei guvernamentale
cu activitate n unitatea administrativ-teritorial in care a fost numit,
precum ,i ae autorit ile aaministra iei publice locale: consiliile locale,
consiliile fuae ene ,i primarii.
- Capitolul al J-lea este intitulat Func ia public yi func ionarii
publici ,i pre:int no iunile ae func ie public ,i func ionar public,
principiile exercit rii ,i clasificarea func iilor publice, categoriile ae
func ionari publici, cariera func ionarilor publici, moaificarea, suspen-
aarea ,i incetarea raportului ae serviciu, r spunaerea func ionarilor
publici, precum ,i managementul func iilor publice ,i al func ionarilor
publici.
Pentru pre:entarea organi: rii ,i func ion rii organelor ,i
autorit ilor aaministra iei publice a fost folosit legisla ia primar ,i
secunaar actuali:at pan la aata ae 1 aecembrie 2005 ,i au fost
f cute aese referiri la furispruaen a Sec iei ae contencios aaministrativ
,i fiscal a Inaltei Cur i ae Casa ie ,i Justi ie.
Autorul sper c lucrarea ae fa , astfel cum a fost conceput ,i
sistemati:at , se va constitui intr-un aemers in m sur s facilite:e
stuaen ilor cunoa,terea ,i aprofunaarea conceptelor ,i principiilor
areptului aaministrativ ,i ,tiin ei aaministra iei, nu numai pentru
aep ,irea cu succes a examenului, aar ,i pentru activit ile lor
actuale sau viitoare.



decembrie 2bb5 Autorul


15


CAPITOLUL I
INTRODUCERE
N DREPTUL ADMINISTRATIV
$I $TIIN A ADMINISTRA IEI

Sec iunea 1
Dreptul administrativ yi administra ia public

1. 'UHSWXODGPLQLVWUDWLYUDPXU DGUHSWXOXLSXEOLFURPkQ

Dreptul romn, ca sistem, se mparte n:
dreptul public romn si
dreptul privat romn.
Dreptul public romn este Iormat din totalitatea normelor
juridice care reglementeaz :
rela iile sociale din domeniul organiz rii puterilor
publice, distribuirea competen elor n stat, Iorma de
guvern mnt etc. (drept constitu ional);
organizarea si Iunc ionarea administra iei publice cen-
trale si locale (dreptul administrativ);
ap rarea social mpotriva Iaptelor inIrac ionale (dreptul
penal);
rela iile de munc si protec ie social (dreptul muncii si
al securit ii sociale);
rela iile Iinanciare si bancare (dreptul Iinanciar bancar);
rela iile ce privesc buna desI surare a procesului judiciar
(dreptul procesual civil si dreptul procesual penal);
rela iile statului romn cu alte state (dreptul interna ional
public).

Deci, dreptul administrativ este o ramur a dreptului public
romn care, mpreun cu dreptul privat romn, Iormeaz sistemul
dreptului romn.
16
No iunea dreptului administrativ are dou sensuri:
9n primul sens, prin drept administrativ n elegem un
grup de norme juridice care, datorit particularit ilor
pe care le reprezint , Iormeaz o ramur distinct de
drept, n cadrul sistemului dreptului. Acesta este sensul
pe care l-am Iolosit mai sus cnd am aIirmat c dreptul
administrativ este o ramur a dreptului public romn.
9n al doilea sens, prin drept administrativ se n elege
acea ramur a stiin ei juridice care cerceteaz normele
juridice care Iormeaz ramura dreptului administrativ.
Dreptul administrativ, ca ramur a stiin ei juridice, cerce-
teaz administra ia public si abordeaz Ienomenul administrativ
prin prisma normelor de drept care reglementeaz organizarea si
Iunc ionarea administra iei publice.
Deci, dreptul administrativ este strns legat de no iunea
administra iei publice, motiv suIicient pentru a continua cu
prezentarea acesteia.

2. 1R LXQHDGHDGPLQLVWUD LHSXEOLF

Termenul de administra ie desemneaz o activitate care
serveste unei Iinalit i si care se subordoneaz cuiva.
1

Din punct de vedere etimologic, termenul de administra ie
deriv din cuvntul latin aaminister care nseamn ajutor, slujitor
si, Iigurativ, unealt , precum si din cuvntul minister care nseamn
a servi, a sluji
2
, Iiind n leg tur si cu cuvntul magister care l
desemneaz pe st pn, pe care slujitorul trebuie s -l serveasc .
Termenul de administra ie este mai larg dect no iunea
administra iei publice, care este distinct de administra ia par-
ticular .

1
Alexandru Negoi , Drept aaministrativ, Ed. Sylvi, Bucuresti,
1998, p.3.
2
Gh. Gu u, Dic ionar latin-romn, Ed. Stiin iIic , Bucuresti,
1993, p.25.
17
DeIini iile no iunii de administra ie public sunt numeroase
si diverse n literatura de specialitate
3
, ceea ce l-a determinat pe
un reputat autor s aIirme c administra ia, n general, si admi-
nistra ia public , n special, se las analizat si descris , dar nu
se las deIinit
4
.

3. )DSWXODGPLQLVWUDWLY

No iunea general de administra ie include att administra ia
public , ct si administra ia privat , distinc ia dintre aceste dou
genuri de administra ie putnd Ii I cut prin prisma no iunii de
Iapt administrativ.
Faptul administrativ este un Iapt social
5
, Iiind astIel o
activitate care se realizeaz si poate exista numai n cadrul unei
grup ri sociale; el este generat Iie de diviziunea social a muncii,
Iie de evenimente ap rute n via a colectivit ii, activitate reali-
zat ntr-un sistem organizat, Iormat din persoane care alc tuiesc
entitatea respectiv .
Sunt autori care ntre no iunea de Iapt administrativ si cea
de Ienomen administrativ pun semnul egalit ii, aIirmnd c
ambele expresii deIinesc n ultim instan orice activitate de
natur administrativ
6
.
Prima caracteristic a Iaptului administrativ const n aceea
c este un Iapt social, reprezentnd o activitate realizat de un
grup de oameni pentru a satisIace nevoi si interese ale altor
grupuri de oameni.
A doua caracteristic a Iaptului administrativ const n
aceea c obiectivul pe care trebuie s -l realizeze nu reprezint o

3
Ioan Alexandru, Aaministra ia public , Bucuresti, 1999, p.63-64.
4
Ernst ForsthoII, Trait de droit administratif allemand, Bruxelles,
1969, p.36.
5
Alexandru Negoi , op.cit., 1998, p.4.
6
Antonie Iorgovan, Tratat ae arept aaministrativ, edi ia a III-a,
vol. I, Editura All Beck, Bucuresti, 2001, p.5.
18
Iinalitate proprie, ci un scop stabilit de o autoritate superioar
sistemului care realizeaz Iaptul administrativ.
Din aceast tr s tur rezult o alt caracteristic , si anume
aceea c Iaptul administrativ reprezint o activitate subordonat ,
avnd menirea s realizeze deciziile unei autorit i superioare.
Faptul administrativ presupune organizarea unor mijloace
pentru atingerea unui obiectiv, pentru nI ptuirea unor valori.
Faptul administrativ, Iiind o activitate de organizare a mij-
loacelor materiale, resurselor umane si mijloacelor Iinanciare,
are un caracter intermediar, ntre decizia c reia i se supune si
actele materiale pe care le subordoneaz si le conduce pentru
atingerea scopului Iixat.

4. $GPLQLVWUD LDSXEOLF FULWHULLGHGHOLPLWDUH
GHDGPLQLVWUD LDSULYDW GHDGPLQLVWUD LDGHVWDW
LGHSXWHUHDH[HFXWLY

Tr s turile caracteristice ale Iaptului administrativ ne vor
ajuta s delimit m administra ia public de administra ia privat .
Un prim element de demarca ie ntre administra ia public
si administra ia privat l va constitui caracterul grup rii sociale
n care si n leg tur cu care se produce Iaptul administrativ.
AstIel, dac gruparea are caracter privat si urm reste
realizarea unor interese particulare, vom avea de-a Iace cu o
administra ie privat , iar persoanele care vor participa la reali-
zarea acesteia vor Ii Iunc ionari particulari.
Dimpotriv , dac gruparea social respectiv este constituit
pe criterii politice si urm reste realizarea unui interes general, ne
vom aIla n Ia a unei administra ii publice, iar persoanele care vor
participa la realizarea acesteia vor Ii Iunc ionari publici sau, cel
pu in, auxiliari ai unor Iunc ionari publici.
Asa dup cum am mai spus, administra ia contribuie la
realizarea unor valori care nu-i apar in, astIel c o alt tr s tur a
Iaptului administrativ este aceea c valorile pe care le slujeste
sunt exterioare si superioare sistemului prin care se realizeaz .
19
AstIel, n cazul administra iei publice, interesul general este
stabilit prin deciziile grup rii care de ine puterea politic , Iaptul
administrativ avnd menirea de a transpune n realitate acele
decizii politice
7
.
Dac , ns , valoarea care trebuie servit , interesul care
trebuie satisI cut sunt stabilite prin decizia proprietarului sau
organismului care-l reprezint , ne aIl m n Ia a unei admi-
nistra ii private, particulare.
O alt tr s tur a Iaptului administrativ este aceea c pre-
supune organizarea unor ac iuni si mijloace care au ca scop
ndeplinirea obiectivului stabilit, satisIacerea unor cerin e de
interes general.
Pentru realizarea acestei organiz ri de ac iuni si mijloace
materiale, umane si Iinanciare, persoanele respective uzeaz de
o autoritate care nu le apar ine, Iiind vorba de o autoritate
derivat de la cei pe care i slujesc, ale c ror ordine si decizii le
aduc la ndeplinire.
AstIel, n cazul n care autoritatea celor care realizeaz
Iaptul administrativ deriv de la puterea politic si se exprim
prin lege, este vorba de o administra ie bazat pe puterea statului
si sprijinit pe lege, Iiind o administra ie public .
n cazul administra iei private, autoritatea administratorului
care realizeaz Iaptul administrativ deriv din autoritatea pro-
prietarului particular.
Administra ia public nu se conIund si nu se identiIic
nici cu administra ia de stat, care are o sIer mai restrns
pentru c se realizeaz numai prin activitatea organelor statului, n
timp ce administra ia public include si activitatea altor subiec i,
inclusiv a organelor administra iei publice locale, a regiilor auto-
nome, a societ ilor comerciale si companiilor de interes na ional,
precum si a altor institu ii publice.
Administra ia public este strns legat de puterea
executiv , dar nu se conIund cu aceasta
8
pentru c administra ia

7
Alexandru Negoi , op.cit., p.4.
8
Marcel Waline, Droit aaministratif, 1963, p.5.
20
public este realizat si de organele administra iei publice locale,
precum si de regii autonome, companii na ionale si societ i
comerciale de interes na ional, de institu ii social-culturale etc.
9
,
n timp ce puterea executiv se realizeaz strict de autorit ile
prev zute de Constitu ia Romniei.
Este adev rat c n literatura de specialitate s-a exprimat si
opinia
10
c administra ia public se conIund cu puterea executiv
si c organele administra iei publice sunt si organe ale puterii
executive, ceea ce este greu de acceptat n raport cu prevederile
constitu ionale.
Modalitatea speciIic prin care se maniIest puterea exe-
cutiv este Iorma de maniIestare a puterii de comand a statului,
ce are un pronun at caracter politic.
Faptul c administra ia public nu se conIund cu puterea
executiv a Iost sus inut si n literatura juridic veche
11
,
afirmndu-se c administra ia se constituie distinct de tot ceea ce
este guvern mnt si c acest lucru este observabil n momentele
de criz , de revolu ie sau de schimbare de guvern, cnd puterea
de guvern dispare, sau aproape dispare, pentru o durat . si
totusi aparatul administrativ continu s Iunc ioneze . c ci
via a subzist .

5. $GPLQLVWUD LDSXEOLF vQDFFHS LXQHDGHDFWLYLWDWH

5.1. Con inutul administra iei publice

Pentru a deIini no iunea de administra ie public n sensul
deplin al acesteia este absolut necesar prezentarea accep iunii
sale duble, ca activitate si ca sistem de organizare.

9
Alexandru Negoi , op.cit., p.6-8.
10
V. Pris caru, Tratat ae arept aaministrativ, Bucuresti, 1991, p.9.
11
Mircea Djuvara, Teoria general a areptului, Ed. All, Bucuresti,
1995, p.68.
21
Ca activitate, administra ia public este Iormat din ansamblul
activit ilor juridice si materiale aIlate n responsabilitatea auto-
rit ilor publice care au ca scop satisIacerea interesului general,
prin organizarea execut rii si executarea n concret a legii.
Ansamblul acestor activit i juridice si materiale poate Ii
grupat n dou mari categorii: activit i executive cu caracter de
dispozi ie si activit i executive cu caracter de presta ie
12
.
Men ion m c aceast grupare n activit i executive cu
caracter de dispozi ie si activit i executive cu caracter de
presta ie se raporteaz la interesul general, dup cum acesta are
n vedere men inerea ordinii publice si a p cii sociale sau
satisIacerea unor nevoi si cerin e ale comunit ii, Iie cu caracter
general, Iie cu caracter individual.
Activit ile executive cu caracter de dispozi ie sunt acele
ac iuni prin care se organizeaz executarea legii stabilindu-se
conduita pe care trebuie s o adopte persoanele Iizice si per-
soanele juridice din cadrul unei comunit i, permi ndu-le sau
interzicndu-le acestora un anumit comportament social.
n aceste situa ii, n caz de neconIormare din partea per-
soanelor Iizice si juridice vizate, administra ia public poate
interveni prin aplicarea unor sanc iuni.
Aceste activit i executive cu caracter de dispozi ie sunt
speciIice realiz rii interesului general care vizeaz men inerea
ordinii publice, a linistii publice si a p cii sociale, cazuri n care
agen ii puterii publice ac ioneaz ca poli ie administrativ : po-
li ia pentru ordinea public , poli ia circula iei rutiere, Ieroviare,
navale, poli ia de Irontier , poli ia sanitar-veterinar , poli ia Ii-
nanciar , etc. Aceste autorit i publice, cnd constat nc lcarea
actelor normative n materie, au prerogativa aplic rii unor
sanc iuni cu caracter contraven ional.
n cazul n care nc lcarea legii are caracter penal, poli ia
judiciar are competen a s constate Iaptele si s eIectueze acte
premerg toare sau de urm rire penal , potrivit dispozi iilor pro-
curorului si prevederilor procedurii penale.

12
Alexandru Negoi , op.cit., p.8 si urm.
22
Denumirea de activit i executive cu caracter de dispozi ie
eviden iaz utilizarea autorit ii conIerite de lege administra iei
publice pentru a organiza executarea legii n cadrul unui complex
proces decizional.
Forma complet de maniIestare a elementelor sistemului
administra iei publice n cadrul acestor activit i executive cu
caracter de dispozi ie o reprezint actele juridice cu caracter
speciIic: actele administrative (acte administrative propriu-zise,
acte administrative cu caracter jurisdic ional, contracte admi-
nistrative), dar si opera iunile administrative, precum si actele
materiale.
n procesul decizional de organizare a execut rii si exe-
cutarea n concret a legii se g sesc mai multe tipuri de ac iuni:
- activit i de inIormare si documentare care constituie
administra ia consultativ si de documentare;
- activit i de deliberare, prin care se dezbat problemele
reIeritoare la deciziile care urmeaz s Iie luate, acestea Iormnd
administra ia deliberativ ;
- activit i de executare direct a legii, prin acte juridice si
prin opera iuni materiale, care Iormeaz administra ia activ
13
,
prin care se realizeaz n mod direct organizarea execut rii si
executarea n concret a legii;
- activit i de aplicare a legii n cadrul solu ion rii unor
litigii date n competen a unor autorit i care emit sau adopt acte
administrative de jurisdic ie, activit i care Iormeaz administra ia
jurisdic ional .
Activit ile executive cu caracter de presta ie se reali-
zeaz tot pe baza si n executarea legii, din oIiciu sau la cererea
persoanelor Iizice sau juridice, presta iile fiind realizate n diverse
domenii de activitate: gospod rire comunal si locativ , ocrotirea
mediului nconjur tor, Iurnizarea de utilit i publice (transport n
comun, gaze, ap , energie termic , energie electric etc.), asis-
ten medical , activit i social-cultural-educative etc.

13
Alexandru Negoi , op. cit., 1998, p.10.
23
Aceast categorie de activit i se realizeaz , ca si activit ile
executive cu caracter de dispozi ie, tot prin acte administrative,
numai c de data aceasta este vorba de autoriza ii, avize, certiIicate,
adeverin e, diplome, atestate etc., precum si prin Iapte materiale si
opera iuni administrative, pe baza si n executarea legii.
De cele mai multe ori, presta iile se execut pe baza unor
contracte de adeziune ncheiate de autorit ile administrative si
beneIiciarii presta iilor, acestia din urm neavnd posibilitatea s
negocieze con inutul clauzelor, ci doar s -l accepte (ex.: con-
tractul de Iurnizare de energie electric , ap , gaze, energie
termic etc.).
Presta ia, ca element al con inutului administra iei publice
si ca modalitate de activitate prin care se satisIace o cerin de
interes public, este strns legat de no iunea de serviciu public,
de care ne vom ocupa ulterior.

5.2. Principiile administra iei publice

Administra ia public , n accep iunea de activitate, este
guvernat de cteva principii Iundamentale:
Principiul legalit ii administra iei publice impune ca
toate ac iunile care Iormeaz activitatea acestuia, dar si toate
Iormele de organizare a sistemului administra iei publice s se
ntemeieze pe lege.
AstIel, potrivit prevederilor art.108 alin.(2) din Constitu ia
revizuit si republicat , Guvernul emite hot rri pentru organi-
zarea execut rii legilor, ceea ce Iace ca una dintre cele mai
importante atribu ii ale Guvernului s Iie asigurarea execut rii
legilor de c tre toate structurile sistemului administra iei publice,
asupra c ruia exercit o conducere general , conIorm art.102
alin.(1) din Constitu ia revizuit si republicat .
De asemenea, principiul legalit ii este consacrat si n cazul
administra iei publice locale, ca unul dintre principiile Iunda-
mentale enumerate la art.2 alin.(1) din Legea nr. 215/2001 a
administra iei publice locale.
24
Principiul ierarhiei este expresia raporturilor ierarhice
stabilite ntre structurile sistemului administra iei publice, n
activitatea realizat pentru organizarea si executarea legii.
Potrivit art.102 alin.(1) din Constitu ia revizuit si repu-
blicat si art.1 alin.(1) din Legea nr.90/2001 privind organizarea
si Iunc ionarea Guvernului Romniei si a ministerelor, Guvernul
exercit conducerea general a administra iei publice, care se
realizeaz , n concret, Iie n cadrul unor raporturi ierarhice Ia
de ministere, alte structuri subordonate etc., fie n cadrul unor
raporturi de colaborare n cazul autorit ilor administrative auto-
nome, Iie n cadrul unor raporturi de tutel administrativ n
cadrul administra iei publice locale.
Principiul transparen ei decizionale n activitatea auto-
rit ilor administra iei publice, n raporturile stabilite ntre ele,
cu cet enii si asocia iile legal constituite ale acestora, a Iost
consacrat prin Legea nr.52/2003
14
.
Func ionarea acestui principiu are drept scop sporirea gra-
dului de responsabilitate a autorit ilor administra iei publice
Ia de cet ean, stimularea particip rii active a cet enilor la
activitatea administra iei publice, precum si sporirea gradului de
transparen la nivelul ntregii administra ii publice.
Principiul continuit ii impune ca activitatea administra iei
publice s se desI soare n mod permanent, I r sincope, pentru
c orice ntrerupere a organiz rii si execut rii legii va putea dege-
nera n acte de dezordine social (spre exemplu, mineriadele din
iunie 1990, septembrie 1991, ianuarie 1999 petrecute n ara
noastr ), dar se poate ajunge la anarhie si la disolu ia organiz rii
statale din teritoriul respectiv (spre exemplu, evenimentele petre-
cute n Kosovo n anii 1999-2000), ori la schimbarea ordinii
sociale, n cazul misc rilor revolu ionare (spre exemplu, revolu ia
bolsevic din anul 1917 din Imperiul arist).

14
Legea nr.52/2003 privind transparen a decizional n admi-
nistra ia public , publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr.70 din 3 Iebruarie 2003.
25
Principiul operativit ii impune ca activitatea, interven ia
structurilor sistemului administra iei publice s se realizeze
prompt, rapid, Iie la cerere, Iie din oIiciu, pentru nl turarea unei
st ri nelegale sau anormale care poate aIecta drepturile unei
persoane sau interesul general al unei activit i.
Orice ntrziere sau refuzul de a interveni n mod operativ
/n termenul legal/ va avea drept consecin , pe de o parte,
nc lcarea unui drept si, pe de alt parte, angajarea r spunderii
structurii competente s intervin si a Iunc ionarilor vinova i.
Principiul oportunit ii Iunc ioneaz n activitatea admi-
nistra iei publice n sensul c structurile acesteia au libertatea s
dispun de ini iativ si de posibilitatea de a aprecia momentul
Iavorabil n care trebuie s intervin , pe baza si pentru exe-
cutarea legii, n concordan cu interesul general al colectivit ii
pe care o reprezint .
Principiul revocabilit ii reprezint o regul aplicabil
actelor administrative, potrivit c reia, mai nainte ca acestea s Ii
intrat n circuitul civil si s Ii produs eIecte juridice, autoritatea
administrativ emitent le poate retracta sau acestea pot Ii
desIiin ate de c tre autoritatea administrativ ierarhic superioar
celei emitente
15
.
Principiul deconcentr rii activit ii administra iei publice
este un principiu speciIic activit ii administra iei ministeriale
care const n deplasarea n unit ile administrativ-teritoriale a
activit ii administra iei publice centrale.

15
Completul de 9 judec tori al Cur ii Supreme de Justi ie, avnd
de solu ionat un recurs n anulare promovat de procurorul general n
temeiul Iostului art. 330 pct.2 din Codul de procedur civil , a decis
c , dup intrarea n vigoare si producerea eIectelor juridice, ordinul nu
mai poate fi abrogat n mod legal de ministrul transporturilor care l
emisese, singura competent s -l anuleze Iiind instan a de contencios
administrativ care Iusese deja nvestit cu controlul legalit ii acestuia
(Decizia nr. 93 din 5 noiembrie 2001, n Theodor Mrejeru, Emanuel Albu,
Adrian Vlad, Jurispruaen a Cur ii Supreme ae Justi ie, Contencios
aaministrativ, 2001, Editura Economic , Bucuresti, 2002, p. 31).
26
Acest principiu apare astIel Iormulat n art.120 alin.(1) din
Constitu ie, republicat , potrivit c ruia administra ia public din
unit ile administrativ-teritoriale se ntemeiaz pe principiile des-
centraliz rii, autonomiei locale si deconcentr rii serviciilor publice.

6. $GPLQLVWUD LDSXEOLF vQDFFHS LXQHDGHVLVWHP

n sens organic sau sistemic, administra ia public nglobeaz
ansamblul institu ional, uman si material pus n slujba activit ii
administrative, constituit ntr-un sistem al administra iei publice.
Aceast abordare a no iunii de administra ie public , ca
activitate si ca sistem si are suportul si n prevederile legale n
materie.
AstIel, accep iunea administra iei publice ca activitate ap -
rea expresis verbis n prevederile art.1 din Legea nr. 37/1990
16
:
Guvernul Romniei exercit , n conIormitate cu legea,
administra ia public pe ntreg teritoriul rii.
Aceeasi lege, n art.14 lit.a), prevedea c Guvernul are ca
atribu ie, ntre altele, pe aceea de a asigura ,executarea, de c tre
administra ia public , a legilor si a celorlalte dispozi ii normative
date n aplicarea acestora, Iiind evident c aceast prevedere se
reIerea la multitudinea de organe care Iormeaz administra ia
public
17
.
Reglementarea actual
18
Ioloseste no iunea de administra ie
public n ambele sensuri.
AstIel, la art.1 alin.(1) si la art.11 lit.a) din Legea nr.90/2001,
cnd s-a prev zut c Guvernul exercit conducerea general a

16
Legea nr.37/1990 pentru organizarea si Iunc ionarea Guvernului,
publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr. 137 din
7 dec.1990.
17
Alexandru Negoi , op.cit., p.5.
18
Legea nr.90/2001 pentru organizarea si Iunc ionarea Guvernului
Romniei si a ministerelor, publicat n ,Monitorul OIicial, Partea I,
nr.164, din 2 aprilie 2001.
27
administra iei publice, este evident c legiuitorul s-a reIerit la
administra ia public n accep iunea de activitate.
Dar, cnd la art.11 lit.d) din aceeasi lege s-a prev zut c
Guvernul asigur executarea de c tre autorit ile administra iei
publice a legilor si a celorlalte dispozi ii normative date n apli-
carea acestora, legiuitorul a Iolosit no iunea de administra ie
public n sensul de sistem al structurilor, al elementelor compo-
nente ale administra iei publice.
n elegerea necesit ii de abordare n dublu sens a no iunii
de administra ie public , n sens de activitate si n sens de sistem
de organizare a structurilor care realizeaz aceast activitate,
este usurat credem de compara ia cu no iunea de justi ie.
AstIel, prin no iunea de justi ie, ca activitate, se n elege
activitatea de solu ionare a litigiilor survenite ntre subiec ii
raporturilor de drept civil, penal, comercial etc.
Pe de alt parte, prin no iunea de justi ie, n sens organic,
se n elege sistemul organelor judec toresti, prev zute de art.126
alin.(1) din Constitu ie, republicat , potrivit c ruia justi ia se
realizeaz prin nalta Curte de Casa ie si Justi ie si prin celelalte
instan e judec toresti stabilite prin lege.
n urma acestor considera ii si preciz ri, ajungem la deIi-
ni ia no iunii de administra ie public dat de proI. Alexandru
Negoi
19
: Administra ia public este o activitate de organizare a
execut rii si de executare n concret a legii, prin activit i cu
caracter dispozitiv si prestator, activitate care se realizeaz , n
principal, prin sistemul organelor administra iei publice, dar, n
subsidiar, si prin organe aIlate n alte sisteme de organizare a
puterii statului sistemul puterii leguitoare si sistemul puterii
judec toresti precum si prin unele organiza ii particulare care
ndeplinesc activit i de interes public si care, n aceste mpre-
jur ri, dobndesc calitatea de autorit i administrative.


19
Alexandru Negoi , op.cit., p.13-14.
28
Sec iunea a 2-a
Mediul administra iei publice

Un rol hot rtor n n elegerea organiz rii si Iunc ion rii
administra iei publice o au studierea si clasiIicarea raporturilor si
interdependen elor administra iei publice cu mediul n care
aceasta este organizat si Iunc ioneaz .
Doctrina de specialitate
20
a constatat c administra ia pu-
blic este inIluen at si inIluen eaz , la rndul s u, n m sura cea
mai mare si mai evident , raporturile sale cu mediul social,
mediul politic si mediul juridic.

1. $GPLQLVWUD LDSXEOLF LPHGLXOVRFLDO

Sistemul administra iei publice este organizat si Iunc ioneaz
n cadrul unui macrosistem de organizare social a societ ii
globale, privit Iie ca sistem na ional, Iie la nivelul unit ilor
administrativ-teritoriale, Iiind, la rndul s u, un sistem de orga-
nizare social .
Astfel, raporturi sociale speciale se stabilesc ntre sistemul
administra iei publice si sistemul social global, privit ca
macrosistem, raporturi care produc o inIluen are reciproc a
sistemului administra iei publice si a mediului social.
n primul rnd, se maniIest o inIluen a mediului social
asupra sistemului administra iei publice, care este obligat s se
adapteze permanent la circumstan ele n continu transIormare
din mediul social. Din acest punct de vedere se poate vorbi de un
tip istoric al administra iei publice, n raport de circumstan ele
dintr-o perioad istoric sau alta, dintr-o ar sau alta, ceea ce ca-
racterizeaz socialitatea sistemului administra iei publice.

20
Alexandru Negoi , Drept aaministrativ ,i elemente ae ,tiin a
aaministra iei, Bucuresti,1981, p.35 si urm; idem, op cit., 1998, p.23
si urm; Mihai T. Oroveanu, Tratat ae ,tiin a aaministra iei, Bucuresti,
1996, p.41 si urm.
29
InIluen a mediului social asupra sistemului administra iei
publice este n raport cu permeabilitatea acestuia la stimulii
transmisi de mediul social, ceea ce caracterizeaz sociabilitatea
sistemului administra iei publice.
Pe baza cunoasterii datelor privind nevoile mediului social,
sistemul administra iei publice are posibilitatea s -si adapteze
structurile proprii la modalit ile de ac iune. Reac ia sistemului
administra iei publice la nevoile sistemului social global este
limitat de resursele avute la dispozi ie si va fi ntotdeauna n
concordan cu voin a politic ce o conduce.
n al doilea rnd, se maniIest o inIluen a sistemului
administra iei publice asupra mediului social, att prin ac iuni cu
caracter de dispozi ie, avnd ca urmare corectarea conduitei
membrilor societ ii, ct si prin ac iuni cu caracter prestator de
servicii, avnd ca urmare cresterea si diversiIicarea nevoilor
acestora.

2. $GPLQLVWUD LDSXEOLF LPHGLXOSROLWLF

Asa cum am ar tat mai sus, administra ia public are ca
obiect realizarea valorilor politice n care puterea politic a tradus
interesele generale ale societ ii, ceea ce Iace ca sistemul admi-
nistra iei publice s Iie legat printr-un adev rat cordon ombilical
de sistemul politic, iar mediul politic s constituie o dimensiune
esen ial a administra iei publice.
n primul rnd, administra ia public este legat , din punct
de vedere organizatoric si Iunc ional, de puterea legiuitoare si de
puterea executiv .
AstIel, Parlamentul este cel care adopt legile n care sunt
ncorporate valorile politice, iar sistemul administra iei publice
ac ioneaz pe baza si pentru executarea legilor.
De asemenea, Guvernul, ca structur a puterii executive,
exercit conducerea si controlul ntregului sistem al admi-
nistra iei publice.
30
n al doilea rnd, ntre sistemul administra iei publice si
partidele politice exist rela ii speciale, n raport cu sistemul de
guvern mnt.
AstIel, n statele cu sistem de guvern mnt bazat pe
existen a unui singur partid politic, sistemul administra iei publice
este subordonat structural si Iunc ional partidului politic respectiv.
n statele democratice, bazate pe regimuri politice cu mai
multe partide care particip , alternativ sau n coali ii, la guver-
nare, rela iile cu sistemul administra iei publice sunt indirecte.
n cazul administra iei ministeriale, leg turile cu partidele
de guvern mnt sunt mult mai evidente, Iunc iile superioare din
ministere si din celelalte structuri subordonate Guvernului sau
ministerelor Iiind ocupate de oameni politici apar innd partidului
respectiv sau de persoane agreate si sus inute de acest partid.
Aceeasi situa ie este valabil si n cazul preIec ilor, subpre-
Iec ilor si seIilor serviciilor publice deconcentrate n teritoriu,
Iunc ii pentru care se cere calitatea de om politic apar innd par-
tidului de guvern mnt sau, cel pu in, un puternic sprijin politic
din partea aceluiasi partid.
n literatura de specialitate
21
s-a acceptat explica ia c
Iunc iile cele mai importante din administra ia public r mn la
dispozi ia Guvernului si c este diIicil ca acesta s Iie oprit s
numeasc n aceste Iunc ii pe membrii partidului aIlat la putere,
fie pentru a fi sprijinit n exercitarea conducerii generale a
administra iei publice, Iie pentru a recompensa meritele politice
ale celor numi i n Iunc iile administrative respective.
n acelasi timp, rolul sistemului administra iei publice n
activitatea puterii politice este important sub mai multe aspecte.
AstIel, Iunc ionarii de specialitate din sistemul admi-
nistra iei publice particip la elaborarea proiectelor de decizii pe
care puterea executiv le ia pentru restructurarea sistemului
administra iei, spre exemplu, ori la elaborarea proiectelor de
legi, ordonan e etc.

21
Mihai T. Oroveanu, op.cit., p.47.
31
De asemenea, mai ales n cazul administra iei ministeriale,
majoritatea Iunc iilor politice din esalonul secund (secretari de
stat, subsecretari de stat, asimila i ai acestora etc.) sunt ocupate
de Iosti Iunc ionari publici care ocupau Iunc ii de directori
generali, directori etc., n cadrul unor ministere sau altor organe
de specialitate ale administra iei publice centrale.
n al treilea rnd, sistemul administra iei publice se aIl n
rela ii si cu grupurile de presiune, ca elemente ale sistemului
politic, Iie c este vorba de grup ri sociale sindicale, patronale,
conIesionale, ale minorit ilor etc. Acest lucru este mai evident
atunci cnd organele componente ale sistemului administra iei
publice pun n executare decizii care privesc interesele acestor
organiza ii
22
.

3. $GPLQLVWUD LDSXEOLF LPHGLXOMXULGLF

Dup cum am ar tat, administra ia public are ca obiect
realizarea valorilor politice, care exprim interesele generale ale
societ ii, Iormulate de puterea politic n lege.
Avnd ca misiune esen ial organizarea execut rii si exe-
cutarea n concret a legii, sistemul administra iei publice este
astIel instrumentul cu ajutorul c ruia se realizeaz dreptul.
Dar, n acelasi timp, potrivit principiului legalit ii admi-
nistra iei publice, toate ac iunile care Iormeaz activitatea acesteia
si toate Iormele de organizare a sistemului administra iei publice
trebuie s se ntemeieze pe lege, el Iiind, n acelasi timp, expresia
si instrumentul legii.
Principiul legalit ii administra iei publice impune ca orice
ac iune a administra iei publice s se ntemeieze pe dispozi iile
legii, considerat n sensul restrns al termenului.
De asemenea, n cazul sistemului administra iei publice,
principiul legalit ii impune ca orice Iorm de organizare a
sistemului s se ntemeieze pe lege.

22
Alexandru Negoi , op.cit., p.29.
32
n cazul administra iei ministeriale, principiul legalit ii
ac ioneaz mult mai evident: nIiin area, organizarea si Iunc-
ionarea structurilor din sistemul administra iei ministeriale
I cndu-se doar n conIormitate cu legea, competen ele acestor
structuri fiind bazate ntotdeauna pe lege etc.
n ceea ce priveste activitatea administra iei publice, prin-
cipiul legalit ii impune respectarea tuturor regulilor juridice
cuprinse n acte normative emise pe baza si n conIormitate cu
legea, orice structur a sistemului administra iei publice Iiind
obligat s respecte si propriile reglement ri.

Sec iunea a 3-a
Administra ia public , obiect de cercetare ytiin ific
al dreptului administrativ yi al ytiin ei administra iei

1. 1HFHVLWDWHDFHUFHW ULLWLLQ LILFHDDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Simpla observare a Ienomenului administrativ, ca Ienomen
social, este insuIicient pentru n elegerea organiz rii si Iunc ion rii
structurilor sistemului administra iei publice,a complexit ii
activit ilor pe care acestea le realizeaz .
Este adev rat c diIerite aspecte ale Ienomenului adminis-
trativ au Iost abordate de IilosoIie, de sociologie, de istorie, de
stiin ele politice etc., dar cele mai importante abord ri au venit, n
primul rnd, din partea stiin ei dreptului administrativ si a stiin ei
administra iei.
Acest lucru a Iost Ioarte necesar pentru ra ionalizarea
organiz rii si eIicientizarea Iunc ion rii administra iei publice, n
contextul cresterii rolului acesteia n cadrul societ ii moderne.

2. $GPLQLVWUD LDSXEOLF RELHFWGHFHUFHWDUH
DOWLLQ HLGUHSWXOXLDGPLQLVWUDWLY

Dreptul administrativ, ca ramur a stiin ei juridice, a cercetat
administra ia public prin prisma normelor juridice care regle-
menteaz organizarea si Iunc ionarea administra iei publice.
33
Reglementarea juridic a organiz rii si Iunc ion rii structu-
rilor administra iei publice a reprezentat un Iactor important n
evolu ia administra iei publice si, n primul rnd, n responsa-
bilizarea acesteia.
AstIel, stiin a dreptului administrativ a jucat un rol impor-
tant n procesul de cunoastere a Ienomenului administrativ, dar,
totodat , n ac iunea de ra ionalizare a administra iei publice.

3. 'UHSWXODGPLQLVWUDWLYUDPXU DWLLQ HLMXULGLFH

No iunea dreptului administrativ are dou sensuri, asa dup
cum am ar tat deja: drept administrativ, ca ramur distinct de
drept, n cadrul sistemului dreptului, si drept administrativ, ca
ramur a stiin ei juridice, care cerceteaz normele dreptului
administrativ.
ntre cele dou sensuri ale no iunii exist o strns leg tur ,
normele dreptului administrativ constituind obiectul de cercetare
pentru stiin a dreptului administrativ.
Ca ramur a stiin ei juridice, dreptul administrativ cerce-
teaz normele de drept care se reIer la organizarea sistemului
administra iei publice, modalit ile de exercitare a competen ei cu
care au Iost nvestite organele administra iei publice, Iunc ionarea
acestora, controlul activit ii administrative etc.

4. $GPLQLVWUD LDSXEOLF RELHFWGHFHUFHWDUH
DOWLLQ HLDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Cercetarea Ienomenului administrativ exclusiv din unghiul
stiin ei dreptului administrativ ar Ii Iost insuIicient pentru cu-
noasterea ntregii complexit i a acestui Ienomen social.
De aceea, stiin a administra iei are ca obiect de cercetare
administra ia public n toat complexitatea sa, ca Ienomen social,
politic, juridic, urmrind s identiIice principiile si mijloacele care
pot conduce la ra ionalizarea organiz rii si eIicientizarea Iunc io-
n rii administra iei publice.
34
Deci, obiectivul Iundamental al stiin ei administra iei este
acela de a contribui la perIec ionarea administra iei publice
pentru ca aceasta s -si poat realiza scopul Iundamental: ordinea
de drept si bun starea material si spiritual a colectivit ii.

5. WLLQ DDGPLQLVWUD LHLWLLQ LQWHUGLVFLSOLQDU

Stiin a administra iei are capacitatea de a aborda multilateral
Ienomenul administrativ, n toat complexitatea lui, Iolosind n
acest scop date si inIorma ii oIerite de alte discipline stiin iIice.
Aceast abordare multilateral , cu Iolosirea critic a re-
zultatelor cercet rilor altor discipline stiin iIice, conIer stiin ei
administra iei un caracter interdisciplinar.
AstIel, stiin a administra iei se interIereaz n demersul
stiin iIic cu stiin ele juridice, cu sociologia, cu economia politic ,
cu managementul, cu istoria, Iolosind rezultatele cercet rilor
ntreprinse de c tre acestea, n scopul ra ionaliz rii si eIicientiz rii
administra iei publice, att din punct de vedere organizatoric, ct
si Iunc ional.

6. WLLQ DDGPLQLVWUD LHLLWLLQ DGUHSWXOXLDGPLQLVWUDWLY

Este adev rat c stiin a administra iei, cercetnd Ienomenul
administrativ n toat complexitatea lui si ntr-o abordare multipl ,
se preocup la modul general si de dreptul aplicabil administra iei
publice, Iolosind rezultatele ob inute de stiin ele juridice.
Dar, dreptul administrativ, ca ramur a stiin ei juridice, si
p streaz distinct obiectul s u de cercetare Ia de stiin a admi-
nistra iei, limitndu-si demersul stiin iIic la cercetarea normelor
juridice care reglementeaz organizarea si exercitarea compe-
ten ei n administra ia public .
Totusi, ntre dreptul administrativ si stiin a administra iei
s-au stabilit rela ii speciale, interIeren a dintre acestea impunnd
studierea administra iei publice din unghiul ambelor stiin e, ceea
ce la Iacult ile de drept se realizeaz n cadrul unei singure
discipline de studiu.
35
Sec iunea a 4-a
Administra ia public yi dreptul

1. 1HFHVLWDWHDUHJOHPHQW ULLMXULGLFHDDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Normele juridice reprezint o modalitate primordial pentru
introducerea ordinii si responsabilit ii n organizarea si Iunc io-
narea sistemului administra iei publice.
Administra ia public , att ca activitate, ct si ca sistem de
organizare, reprezint activitatea unor oameni n raport cu al i
oameni, ceea ce duce la Iormarea unei variet i de rela ii sociale.
Diversitatea activit ilor si varietatea Iormelor de organizare
a sistemului administra iei publice determin n mod imperios
reglementarea juridic a acestora.
Avnd ca obiect al activit ii sale organizarea execut rii
legii si executarea n concret a acesteia, sistemul administra iei
publice reprezint n ultim instan instrumentul cu care se
realizeaz dreptul.
Dar, pentru a realiza aceast misiune esen ial , administra ia
public , ca activitate si ca sistem, trebuie s se desI soare n
cadrul dreptului.
De aici, izvor ste principiul Iundamental al administra iei
publice: principiul legalit ii, potrivit c ruia toate activit ile si
toate Iormele de organizare trebuie s se ntemeieze pe lege.
AstIel, sistemul administra iei publice ajunge s reprezinte expresia
legii, dar si s Iie instrumentul de realizare a acesteia.
Principiul legalit ii administra iei publice se raporteaz la
no iunea de lege n sens de act juridic care a Iost adoptat de
puterea legiuitoare n mod nemijlocit, dar si prin delegare. n
acest din urm caz, este vorba de ordonan ele adoptate de Guvern,
fie n baza unei legi de abilitare din partea Parlamentului, potrivit
art.115 alin.(1) (3) din Constitu ie, republicat , Iie n situa ii
extraordinare, potrivit art.115 alin.(4) din Constitu ie, republicat .
AstIel, orice structur organizatoric a sistemului admi-
nistra iei publice trebuie s se ntemeieze pe lege si orice Iorm
de activitate a structurilor administra iei publice trebuie s se
conIormeze prevederilor legii.
36
2. 1RUPHOHMXULGLFHDSOLFDELOHVLVWHPXOXLDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Tradi ional, toate normele juridice care se aplicau n
administra ia public erau grupate n dreptul administrativ, dar
realitatea vie ii sociale moderne demonstreaz un Iapt usor de
constatat, si anume c n administra ia public se aplic o mare
diversitate de norme juridice.
23

AstIel, reIeritor la organizarea si Iunc ionarea structurilor
administra iei publice, dar si cu privire la activitatea acesteia
exist multe norme ale dreptului constitu ional care impun marile
principii pentru organizarea si Iunc ionarea administra iei publice.
Evident, majoritatea normelor juridice aplicabile organi-
z rii si Iunc ion rii sistemului administra iei publice se grupeaz
n ramura dreptului administrativ.
Al turi de acestea, ns , mai sunt aplicabile si norme juridice
care apar in altor ramuri ale sistemului de drept romneasc: norme
de drept Iinanciar, de dreptul Iamiliei etc.

3. 1RUPHOHGHGUHSWFDUHIRUPHD]
UDPXUDGUHSWXOXLDGPLQLVWUDWLY

Organizarea si exercitarea competen ei, pe baza si n exe-
cutarea legii, de c tre organele administra iei publice reprezint
obiectul central al reglement rii juridice a rela iilor sociale care
se Iormeaz n administra ia public .
O prim categorie de norme juridice care Iormeaz ramura
dreptului administrativ reglementeaz rela iile sociale reIeritoare
la nIiin area si organizarea structurilor care compun sistemul
administra iei publice, raporturile dintre aceste structuri, Iunc io-
narea lor etc.
O alt categorie de norme juridice care Iormeaz ramura
dreptului administrativ se reIer la rela iile sociale care se Ior-
meaz n cadrul exercit rii competen ei organelor administra iei

23
Alexandru Negoi , op.cit., p.32.
37
publice si Iormele de activitate a acestora: actul administrativ,
contractul administrativ, opera iunile administrative si opera iunile
materiale prin care se realizeaz executarea n concret a legii.
Cele dou categorii de norme juridice, adic cele care se
reIer la organizarea structurilor administra iei publice si cele
care se reIer la modalit ile de realizare a competen ei orga-
nelor administra iei publice, Iormeaz mpreun o adev rat
coloan vertebral a ramurii dreptului administrativ.
Dar, al turi de cele dou categorii principale, ramura
dreptului administrativ mai cuprinde si alte categorii de norme
juridice, dintre care enumer m:
norme care stabilesc statutul Iunc ionarilor publici;
norme reIeritoare la r spunderea autorit ilor administra iei
publice;
norme care reglementeaz r spunderea administrativ a per-
soanei Iizice si juridice;
norme care instituie contenciosul administrativ etc.
24

n raport cu aspectele relevate mai sus, dreptul administrativ
poate Ii deIinit ca Iiind ramura dreptului care curpinde normele
juridice ce reglementeaz rela iile sociale care se Iormeaz n
leg tur cu organizarea si exercitarea competen ei n sistemul
administra iei publice, n regim de drept administrativ, n acti-
vitatea de organizare si de executare n concret a legii.
25


4. ,]YRDUHOHGUHSWXOXLDGPLQLVWUDWLY

Din punct de vedere Iormal, no iunea de izvor de drept
desemneaz Iorma n care este materializat norma juridic , prin
care statul si maniIest prerogativele de reglementare a rela iilor
sociale.

24
Liviu Giurgiu s.a., Drept aaministrativ, Ed. Sylvi, Bucuresti,
2002, p.18-22, pentru o prezentare ampl a clasiIic rii normelor de
drept administrativ n raport cu diferite criterii.
25
Alexandru Negoi , op.cit., p. 36.
38
Deci, izvoarele dreptului administrativ sunt actele juridice n
care sunt ncorporate normele de drept administrativ privitoare la
organizarea si activitatea administra iei publice.
O prim categorie de izvoare ale dreptului administrativ este
Iormat din actele juridice care eman de la puterea legiuitoare:
Constitu ia, care este legea Iundamental , con ine norme
juridice care stabilesc principiile generale ale administra iei pu-
blice, dar si dispozi ii care reglementeaz atribu iile Presedintelui
Romniei, structura organizatoric si competen a Guvernului
Romniei, institu ia primului-ministru, administra ia ministerial ,
autorit ile administrative autonome, administra ia public local .
Legile organice sunt legile care reglementeaz domenii
rezervate prin Constitu ie unei astIel de categorii de legi: organi-
zarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Ap rare a rii,
statututul Iunc ionarilor publici, contenciosul administrativ, or-
ganizarea general a nv mntului, organizarea administra iei
publice locale si regimul general privind autonomia local ,
regimul juridic al domeniului public si privat etc.
Legile ordinare, n m sura n care con in norme juridice
care reglementeaz rela ii sociale Iormate n cadrul organiz rii si
Iunc ion rii administra iei publice.
O a doua categorie de izvoare ale dreptului administrativ
este Iormat din actele administrative care eman de la organele
puterii executive, precum si cele care sunt adoptate sau emise de
autorit ile din sistemul organelor administra iei publice.
Decretele preziden iale sunt izvoare de drept administrativ
cnd acestea reglementeaz rela ii sociale din domeniul admi-
nistra iei publice. De exemplu, decretul prin care presedintele
poate, potrivit art.91 alin.(1) din Constitu ie, s instituie starea de
asediu sau starea de urgen .
Actele administrative adoptate de Guvern, precum ordo-
nan ele si ordonan ele de urgen care con in norme de drept
administrativ. De asemenea, sunt izvoare de drept administrativ
39
hot rrile adoptate de Guvern, Iie pentru organizarea execut rii
legilor, fie pentru executarea n concret a acestora.
Ordinele yi instruc iunile emise de ministri, precum si de
al i seIi ai structurilor apar innd administra iei ministeriale sau
autorit ilor administrative autonome.
Ordinele emise de seIii serviciilor publice deconcentrate n
unit ile administrativ-teritoriale.
Hot rrile, deciziile yi dispozi iile adoptate si, respectiv,
emise de c tre autorit ile administra iei publice locale: consiliile
jude ene, consiliile locale, presedin ii consiliilor jude ene, primarii.
O a treia categorie de izvoare ale dreptului administrativ o
constituie doctrina yi jurispruden a, ca izvoare subsidiare sau
indirecte ale dreptului
26
, deci si ale dreptului administrativ.
Un loc aparte si un rol deosebit revine jurispruden ei naltei
Cur i de Casa ie si Justi ie, mai ales dup revizuirea Constitu iei,
care la art.126 alin.(3) prevede c instan a suprem are misiunea
de a asigura interpretarea si aplicarea unitar a legii de c tre
celelalte instan e judec toresti.
De asemenea, potrivit reglement rilor actuale din Codul de
procedur civil (art.329 alin.3) si din Codul de procedur
penal (art.414
2
alin.2), deciziile pronun ate de Sec iile Unite ale
naltei Cur i de Casa ie si Justi ie n solu ionarea recursurilor n
interesul legii sunt obligatorii si se public n ,Monitorul OIicial
al Romniei, Partea I.

5. &RGLILFDUHDGUHSWXOXLDGPLQLVWUDWLY

Spre deosebire de alte ramuri ale dreptului (dreptul civil,
dreptul procesual civil, dreptul penal, dreptul procesual penal)
normele juridice care Iormeaz ramura dreptului administrativ
sunt cuprinse n acte normative disparate, din cauza diversit ii

26
Nicolae Popa, Teoria general a areptului, Ed. Actami,
Bucuresti, 2000, p. 209.
40
si variet ii domeniilor de activitate n care ac ioneaz admi-
nistra ia public , dar si a dinamicii nest vilite a reglement rilor
speciIice dreptului administrativ.
Necesitatea codiIic rii dreptului administrativ a constituit o
preocupare a doctrinei din ultimul sIert al secolului trecut
27
si
continu s Iie o preocupare mereu actual
28
.
Consider m c necesitatea armoniz rii normelor de drept
administrativ din ara noastr au dreptul administrativ european
va constitui o premis si un prilej pentru continuarea si Iinali-
zarea eIorturilor care au ca scop codiIicarea normelor de drept
administrativ si de procedur administrativ .

Sec iunea a 5-a
Raporturile de drept administrativ

1. 1R LXQHDUDSRUWXULORUGHGUHSWDGPLQLVWUDWLY

Raporturile de drept administrativ sunt acele rela ii sociale,
supuse reglement rilor normelor dreptului administrativ, care se
Iormeaz n leg tur cu organizarea execut rii si executarea n
concret a legii.
Raporturile de drept administrativ nu se stabilesc numai n
activitatea organelor administra iei publice, ci si n domeniul de
activitate al altor autorit i publice, cum sunt organele puterii
legislative, organele autorit ii judec toresti ori n domeniul de
activitate al unor institu ii publice sau de interes public.

27
Alexandru Negoi , ,Considera ii privind elaborarea Codului
administrativ, n ,Analele Universit ii Bucuresti, 1977, p.21 si urm.;
Ioan Alexandru, ,Un punct de vedere n conturarea unei concep ii
privind elaborarea Codului administrativ, n ,Revista romn de drept
nr.9/1976, p.13 si urm.
28
Institutul Na ional de Administra ie si Institututl de Stiin e
Administrative ,Paul Negulescu au pus n dezbatere public n
ultimii ani un proiect de Cod administrativ si un proiect de Cod de
procedur admninistrativ .
41
2. (OHPHQWHOHUDSRUWXULORUGHGUHSWDGPLQLVWUDWLY

Elementele raporturilor de drept administrativ sunt:
- subiectele raportului;
- obiectul raportului.

2.1. Subiectele raportului de drept administrativ

Cel pu in unul dintre subiectele raportului de drept
administrativ va Ii un organ al administra iei publice sau numai
un Iunc ionar public, n timp ce al doilea subiect va putea Ii un
alt organ al administra iei publice, un organ de stat, altul dect al
puterii executive, ori un particular, persoan Iizic sau juridic .

2.2. Obiectul raportului de drept administrativ

Obiectul raportului de drept administrativ diIer n raport
cu domeniul de activitate n care acesta ia nastere, de la
domeniul privind ordinea public pn la domeniul privind
s n tatea, ori de la domeniul privind siguran a na ional pn la
domeniul educa iei si cercet rii.
Oricum, n orice domeniu s-ar maniIesta, obiectul rapor-
tului de drept administrativ const din drepturile si obliga iile
subiectelor raportului de drept administrativ.

3. &RPSHWHQ DFRQGL LHMXULGLF LQGLVSHQVDELO
SHQWUXSDUWLFLSDUHDVXELHFWHORUGHGUHSW
ODUDSRUWXULOHGHGUHSWDGPLQLVWUDWLY

Dup cum am ar tat, cel pu in unul dintre subiectele ra-
portului de drept administrativ este un organ al administra iei
publice, iar ceea ce constituie elementul comun n marea varietate
a raporturilor de drept administrativ este competen a cu care sunt
nvestite organele administra iei publice.
Competen a organelor administra iei publice este consti-
tuit din ansamblul atribu iilor publice conIerite de lege pentru a
42
ac iona pe baza si n executarea legii, eIectund acte adminis-
trative, opera ii administrative si/sau simple opera ii materiale.
Competen a este o categorie de baz pentru dreptul admi-
nistrativ si n jurul acestei categorii se construieste ntregul drept
administrativ
29
.
Categoria juridic de competen conIer nu numai dreptul,
dar impune si obliga ia ca organele administra iei publice s
exercite atribu iile care le-au Iost stabilite prin lege.
Pe de alt parte, no iunea de competen reprezint o mpu-
ternicire dat organelor administra iei publice de a desI sura
anumite activit i, dar, pe de alt parte, este si o limitare dat
acelorasi organe ale administra iei publice de a se ab ine de la
s vrsirea altor activit i date n competen a altor organe ale
statului.
3.1. Caracterele competen ei
Competen a are un caracter permanent, n sensul c se
exercit n mod continuu, n perioada de Iunc ionare a organului
administra iei publice c ruia i-a Iost conIerit .
Caracterul legal rezid n Iaptul c Iiecare organ al
administra iei publice are o competen stabilit prin lege sau pe
baza legii, n raport cu sarcinile pentru realizarea c rora a Iost
nIiin at.
Caracterul obligatoriu al competen ei evoc Iaptul c
exercitarea competen ei ce i-a Iost conIerit prin lege unui organ
al administra iei publice nu reprezint o Iacultate, ci o obliga ie a
c rei nendeplinire constituie temeiul tragerii sale la r spundere
30
.

3.2. Clasificarea competen ei
Dup ntinderea sIerei de atribu ii, distingem ntre:
competen a general , pe care o autoritate administrativ
o are n toate domeniile de activitate ale administra iei
publice, precum Guvernul, spre exemplu;

29
Alexandru Negoi , op. cit., p.43.
30
Antonie Iorgovan, Tratat ae arept aaministrativ, vol. I,
Ed. All Beck, Bucuresti, 2001, p.277.
43
competen a special , pe care un organ o are doar ntr-un
domeniu de activitate, precum ministerele, spre exemplu.
Competen a, cum, n mod tradi ional, se sus ine n literatura
de specialitate, este de trei Ieluri:
competen a material (rationae materiae) este aceea
care desemneaz sIera si natura atribu iilor unui organ al
administra iei publice;
competen a teritorial (rationae loci) este aceea care
desemneaz limitele teritoriale ale ac iunii organelor
administra iei publice. Din acest punct de vedere, vom
avea organe cu o competen teritorial general , la ni-
velul ntregii ri, si organe cu o competen teritorial
local , adic la nivelul unui jude sau al unei localit i;
competen a temporal (rationae temporis) nseamn
limitele n timp n care un organ al administra iei publice
si poate exercita atribu iile. De regul , organele admi-
nistra iei publice sunt nIiin ate pe timp nedeterminat,
dar sunt si unele autorit i administrative care sunt
organizate pe o perioad de timp limitat de realizarea
sarcinilor care au impus nIiin area lor
31
.

4. &DWHJRULLGHUDSRUWXULGHGUHSWDGPLQLVWUDWLY

n activitatea complex de organizare si exercitare a com-
peten ei, n activitatea organelor administra iei publice se nasc,
se modiIic si se sting o mare varietate de raporturi juridice, care
sunt clasiIicate de doctrin dup mai multe criterii
32
.
Dar, cea mai important clasiIicare a raporturilor de drept
administrativ este aceea n Iunc ie de apartenen a unuia sau
ambelor subiecte ale raportului de drept administrativ la sistemul
administra iei publice.

31
Spre exemplu, Ministerul Integr rii Europene va trebui desIiin at
ori transIormat dup ce Romnia va adera la Uniunea European .
32
Liviu Giurgiu s.a., op.cit., p.38 si urm.
44
4.1. Raporturile de drept administrativ care se nasc
n cadrul sistemului administra iei publice

Aceste raporturi juridice se Iormeaz , n general, n leg -
tur cu organizarea activit ii publice, la Iormarea structurilor
sistemului administra iei publice, dar aceste raporturi privesc si
Iunc ionalitatea sistemului administra iei publice, adic iau
nastere prin realizarea administra iei publice ca activitate.
n cadrul acestei categorii de raporturi de drept adminis-
trativ, n Iunc ie de con inutul raporturilor, adic al drepturilor si
obliga iilor pe care le au subiectele participante, se vor distinge
raporturi juridice administrative de subordonare, raporturi de
colaborare si raporturi de participare
33
.

4.1.1. Raporturile furiaice aaministrative
ae suboraonare ierarhic

Acest gen de raporturi juridice administrative este intrinsec
sistemului administra iei publice, constituind coloana vertebral
care asigur coeren a si perenitatea acestuia.
n cadrul acestor raporturi, subiectele participante nu se
g sesc n pozi ie de egalitate juridic , ele aIlndu-se n cadrul
unei ierarhii administrative, n care subiectul activ este titularul
unei competen e pe care o exercit ca pe o autoritate ierarhic
superioar Ia de cel lalt subiect.
n cazul raporturilor de subordonare ierarhic , subiectul de
drept activ, care are calitatea de autoritate ierarhic superioar , are
prerogativele de conducere, ndrumare si control asupra activit ii
subiectelor de drept subordonate.
Subordonarea ierarhic are un dublu sens:
un sens obiectiv, care se reIer la subordonarea
ierarhic a structurilor nvestite cu autoritate public
din cadrul sistemului administra iei publice, precum
sunt rela iile dintre Guvern si ministerele care se

33
Alexandru Negoi , op. cit., p.44-45.
45
organizeaz , potrivit art.116 alin.(1) din Constitu ie,
numai n subordinea acestuia;
un sens subiectiv, care se reIer la subordonarea exis-
tent ntre Iunc ionarii publici, precum sunt rela iile
dintre un Iunc ionar public care ocup o Iunc ie de
conducere si un Iunc ionar public care ocup o Iunc ie
de execu ie.

4.1.2. Raporturile furiaice aaministrative ae colaborare

n cadrul acestei categorii de raporturi, subiectele de drept
participante sunt pe picior de egalitate si apar atunci cnd dou
autorit i ale administra iei publice ac ioneaz , mpreun , exer-
citndu-si Iiecare competen a n activitatea de aplicare a legii,
precum sunt rela iile care apar, spre exemplu, ntre un minister
care este ini iatorul unei hot rri a Guvernului si ministerele
care avizeaz un astIel de act administrativ.

4.1.3. Raporturile furiaice aaministrative ae participare

Aceast categorie de raporturi ia nastere n cazul rela iilor n
cadrul c rora titularii unor competen e particip la realizarea unor
sarcini care revin organelor administra iei publice, precum sunt,
spre exemplu, raporturile care se stabilesc ntre organe ale adminis-
tra iei publice centrale si organe ale administra iei publice locale.
Caracteristic tuturor acestor categorii de raporturi juridice
administrative este Iaptul c ele se nasc si se consum n cadrul
sistemului administra iei publice.

4.2. 5DSRUWXULOHGHGUHSWDGPLQLVWUDWLYFDUHVHIRUPHD] vQWUH
VXELHFWHGHGUHSWFDUHIDFSDUWHGLQVLVWHPXODGPLQLVWUD LHL
SXEOLFHLVXELHFWHGHGUHSWDIODWHvQDIDUDDFHVWXLVLVWHP

Dup cum am spus deja, administra ia public se realizeaz
n cadrul unui mediu social, colectivele din cadrul structurilor
sistemului administra iei publice intrnd n rela ii sociale cu
membrii colectivit ilor n care ac ioneaz .
46
AstIel, a doua categorie important de raporturi juridice de
drept administrativ este aceea a rela iilor care se Iormeaz ntre
subiecte de drept care Iac parte din sistemul administra ie pu-
blice si subiecte de drept aIlate n aIara acestui sistem.
n cadrul acestor raporturi, subiectele de drept active vin n
calitate de autorit i administrative ori de servicii publice care
ac ioneaz Iie prin organele lor de conducere, Iie prin Iunc ionarii
lor, n baza atribu iilor conIerite prin lege.
Subiectele de drept pasive vin n rela ii cu aceste autorit i
sau servicii publice datorit unor situa ii de Iapt sau juridice
diIerite: ca cet eni, n Iunc ie de domiciliu sau de resedin , de si-
tuarea bunurilor imobile, de utilizatori ai unor servicii publice etc.
n cadrul acestei categorii de raporturi juridice vom
identiIica raporturi de subordonare si raporturi de utilizare a
serviciilor publice.

4.2.1. Raporturi furiaice ae suboraonare a particularilor
fa ae organele aaministra iei publice
Acest tip de raporturi juridice este cel mai des ntlnit n
cadrul categoriei de raporturi juridice administrative n care unul
dintre subiecte apar ine organelor sistemului administra iei pu-
blice, iar cel lalt subiect este un particular, persoan Iizic sau
persoan juridic , aIlate n aIara acestui sistem.
n acest tip de raporturi juridice, subiectul de drept activ
are o pozi ie supraordonat Ia de subiectul pasiv.
AstIel, autorit ile administra iei publice, pe baza compe-
ten ei ce le-a Iost conIerit prin lege, pot stabili n mod unilateral
drepturi si, respectiv, obliga ii pentru celelalte subiecte ale
raportului juridic administrativ, aflate n afara sistemului admi-
nistra iei publice.
n principiu, n cadrul acestui tip de raporturi juridice
administrative, ac iunea subiectelor de drept active este oIicial ,
declansndu-se din oIiciu, dar se poate declansa si la cererea sau
cu consim mntul celor administra i, atunci cnd legea prevede
acest lucru
34
.

34
Alexandru Negoi , op.cit., p.47.
47
Dup cum am spus, n cadrul acestui tip de raporturi juri-
dice administrative, subiectele de drept active, care Iac parte din
sistemul administra iei publice, ac ioneaz n baza competen ei
ce le-a Iost conIerit prin lege. Pe de alt parte, subiectele
pasive, persoane Iizice sau juridice din aIara sistemului admi-
nistra iei publice au obliga ia de a Iace, de a nu Iace ori de a da,
dar, totodat , au dreptul s pretind subiectelor de drept active s
ac ioneze conIorm legii: n limitele si potrivit competen ei con-
Ierite de aceasta.
Ca o consecin a acestui drept, recunoscut prin art.52 din
Constitu ia republicat , n situa ia n care au Iost v t mate ntr-un
drept ori ntr-un interes legitim, de o autoritate public , ele se pot
adresa organelor competente contra subiectelor de drept active
pentru abuzurile s vrsite, cernd restabilirea legalit ii si repa-
rarea pagubelor, potrivit procedurii contenciosului administrativ
reglementat n momentul de Ia prin Legea nr.554/2004.

4.2.2. Raporturile furiaice ae folosire a serviciilor publice

n cadrul acestui tip de raporturi juridice administrative,
subiectele de drept active ac ioneaz , pe baza si n executarea
legii, ca servicii publice nIiin ate pentru a realiza activit i cu
caracter de presta ie, n scopul satisIacerii unor nevoi de interes
public, iar subiectele pasive au dreptul s pretind executarea
presta iilor respective.
AstIel, n cazul dreptului la nv tur , cet enii au dreptul
s pretind , iar administra ia public este obligat ca, prin insti-
tu iile specializate, s presteze nv mntul general obligatoriu,
n condi ii de gratuitate.
n cadrul altor raporturi de drept administrativ, organele
administra iei publice au dreptul de a aprecia oportunitatea
nIiin rii si realiz rii unor servicii publice, n Iunc ie de
acuitatea si amploarea nevoilor activit ii.

48
4.2.3. Raporturile furiaice ae colaborare ,i participare
a particularilor la reali:area sarcinilor care revin
aaministra iei publice
n cadrul vie ii sociale, ntre particularii persoane Iizice si
juridice, pe de o parte, si organele administra iei publice, pe de
alt parte, se Iormeaz o categorie aparte de raporturi juridice
administrative, si anume raporturi de colaborare si participare la
realizarea unora dintre sarcinile care revin administra iei publice.
AstIel, spre exemplu, pentru realizarea sarcinii constitu ionale
si procedurale de asigurare a respect rii dreptului la ap rare, statul
a organizat prin lege barourile de avoca i si Uniunea Na ional a
Barourilor din Romnia
35
, care colaboreaz cu Ministerul Justi iei
pentru realizarea serviciului public de nI ptuire a justi iei, cu
asigurarea dreptului la ap rare n cazurile obligatorii, Ministerul
Justi iei achitnd onorariile n aceste cazuri.
n alte cazuri, statul, prin organele competente ale admi-
nistra iei publice, acord autoriza ii si acredit ri unor institu ii
particulare de nv mnt superior, care colaboreaz cu institu-
iile administra iei publice pentru realizarea sarcinii privind
realizarea dreptului la nv tur .
n cadrul acestor raporturi de colaborare si participare
exist posibilitatea aplic rii regimului juridic administrativ, Iie
n leg tur cu dobndirea calit ii de membru ntr-o organiza ie
proIesional (spre exemplu, accesul ntr-un barou de avoca i),
Iie n leg tur cu emiterea unor certiIicate, diplome, atestate etc.
(spre exemplu, diplomele de absolvire, de licen , de doctor etc.
eliberate de institu iile particulare de nv mnt). n astIel de
situa ii, ac iunile celor care se consider v t ma i vor Ii de
competen a instan elor de contencios administrativ, ca urmare a
aplic rii regimului juridic de drept administrativ n raporturile
juridice respective.

35
Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea proIesiei de
avocat, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.113
din 6 martie 2001, a Iost modiIicat si completat prin Legea nr.489/2002,
O.U.G. nr.77/2003, O.G. nr.94/2004 si Legea nr.255/2004.
49
5. 5HOD LLOHGUHSWXOXLDGPLQLVWUDWLYFXDOWHUDPXULGHGUHSW
LFXGUHSWXOFRPXQLWDUHXURSHDQ

Dup cum am ar tat, cele mai strnse si multiple leg turi
ale stiin ei dreptului administrativ sunt cele pe care le are cu
stiin a administra iei, dar stiin a dreptului administrativ are, pe
de alt parte, leg turi si cu alte discipline juridice.

5.1. Rela iile dreptului administrativ cu dreptul constitu ional

Att dreptul administrativ, ct si dreptul constitu ional au ca
principal izvor de drept Constitu ia Romniei, numeroase dispozi ii
constitu ionale constituind izvoare ale dreptului administrativ:
- art.3 alin.(3) cu privire la organizarea administrativ a
teritoriului Romniei;
- art.22-57 n ceea ce priveste competen ele organelor
administra iei publice reIeritoare la drepturile si libert ile Iun-
damentale, precum si ndatoririle Iundamentale;
- art.80-101 reIeritoare la Presedintele Romniei;
- art.102-115 privind organizarea, Iunc ionarea si compe-
ten ele Guvernului Romniei si ale primului-ministru;
- art.116-122 privind administra ia public central si local ;
- art.135 privind proprietatea public si privat ;
- art.139 privind impozitele, taxele si alte contribu ii.

5.2. Rela iile dreptului administrativ cu dreptul civil

n ceea ce priveste aceste raporturi, consider m mai important
prezentarea aspectelor care delimiteaz dreptul administrativ de
dreptul civil.
- n cadrul raporturilor de drept administrativ, subiectele se
aIl n marea majoritate a cazurilor n rela ii de subordonare, n
timp ce n cadrul raporturilor civile, acestea sunt pe pozi ie de
egalitate.
- n timp ce n raporturile de drept administrativ se cere ca
cel pu in un subiect de drept s Iac parte din sistemul
50
administra iei publice, n raporturile de drept civil p r ile sunt
persoane Iizice si/sau persoane juridice. n astIel de raporturi,
chiar si organele administra iei publice se maniIest ca persoane
juridice de drept civil, iar nu ca autorit i administrative.
- Dreptul administrativ impune si ap r interesul public, pe
cnd dreptul civil ap r drepturile si interesele legitime ale
persoanei Iizice si juridice de drept privat.
- Actul administrativ are un caracter unilateral, n timp ce
regula actelor civile este bilateralitatea.
- n materia actelor civile, regula este aceea a irevocabilit ii,
n timp ce n dreptul administrativ regula o constituie principiul
revocabilit ii actului administrativ.

5.3. Rela iile dreptului administrativ cu alte discipline juridice

Dreptul administrativ are raporturi cu dreptul penal,
r spunderea administrativ intervenind potrivit legii, cnd nu
intervine r spunderea penal , atunci cnd Iapta comis nu
constituie inIrac iune.
De asemenea, ca o expresie a acestor raporturi, trebuie
amintit institu ia nlocuirii r spunderii penale cu r spunderea
administrativ , potrivit art.18
1
si art.90-91 din Codul penal.
Dreptul administrativ are strnse raporturi cu dreptul pro-
cesual civil materializate, spre exemplu, n prevederile art.47
din O.G. nr.2/2001 privind regimul contraven iilor, potrivit c rora
dispozi iile acestei ordonan e se completeaz cu prevederile
Codului de procedur civil .
De asemenea, potrivit art.28 din Legea nr.554/2004 a con-
tenciosului administrativ, dispozi iile acestei legi se completeaz
cu prevederile Codului de procedur civil .
Dreptul administrativ se aIl n numeroase rela ii cu dreptul
comercial, statul Iiind implicat n organizarea si Iunc ionarea
Camerelor de comer , industrie si agricultur , a Burselor de valori
si a Burselor de m rIuri, a OIiciului pentru registrul comer ului etc.
Dreptul administrativ are strnse leg turi cu dreptul muncii,
organele administra iei publice si controlul administrativ exercitat
51
de acestea avnd un rol important n ceea ce priveste legalitatea
raporturilor de munc . n acest sens, un rol important l joac or-
ganul de specialitate al administra iei guvernamentale, Ministerul
Muncii, Solidarit ii Sociale si Familiei, care are numeroase
atribu ii n domeniul muncii, protec iei muncii si asigur rilor
sociale etc.

5.4. Rela iile dreptului administrativ
cu dreptul comunitar european

ntre dreptul administrativ romn si dreptul comunitar
european a nceput un proces de apropiere si armonizare, mai
ales dup 1993, cnd a Iost adoptat Legea nr.20/1993 pentru
ratificarea Acordului european ce instituie o asociere ntre
Romnia, pe de o parte, si Comunit ile europene si statele
membre ale acestora, pe de alt parte.
Reputatul proIesor Jurgen Schwarze arat c dreptul comu-
nitar este format n primul rnd din norme de drept administrativ,
deoarece vizeaz organizarea si Iunc ionarea institu iilor comu-
nitare, actele emise de acestea si conIormitatea lor cu tratatele de
baz ale comunit ii si reglement rile derivate, iar pe de alt
parte, vizeaz rolul de mijlocitor al administra iilor na ionale n
realizarea politicii comunitare
36
.
Un rol important n apropierea dreptului administrativ romn
de dreptul comunitar, n general, si de dreptul administrativ euro-
pean, n special, l-a avut semnarea de c tre Romnia la Bruxelles
la 1 Iebruarie 1993 a Acordului european de asociere
37
.

36
Jurgen Schwarze, Droit administratif europen, Bruxelles,
1994, p.8.
37
Prin Legea nr.20/1993, publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.73 din 12 aprilie 1993, a fost ratificat Acordul
european instituind o asociere ntre Romnia si Comunit ile Europene
si statele membre ale acestora, semnat la Bruxelles la 1 Iebruarie 1993.
52
Astfel, n art.10-1 al Acordului se reg sesc obliga ii privind
administra ia v milor; n art.34 al Acordului se prevede posi-
bilitatea instituirii unei proceduri administrative avnd drept scop
Iurnizarea de inIorma ii privind tendin a Iluxurilor comerciale
dintre ara noastr si Uniunea European .
De asemenea, n art.69-71 ale Acordului sunt prevederi care
vizeaz armonizarea si compatibilizarea legisla iei romne cu
legisla ia comunitare, ntre altele, n domeniul vamal, financiar-
Iiscal, protec ia consumatorilor, protec ia mediului, protec ia
s n t ii, securitatea social .

5.5. (IHFWHOHDGHU ULL5RPkQLHLOD8QLXQHD(XURSHDQ
vQPDWHULDGUHSWXOXLDGPLQLVWUDWLYLDDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Tratatul de aderare la Uniunea European
38
, semnat de
Romnia la 25 aprilie 2005 la Luxemburg, care va intra n vigoare
la data de 1 ianuarie 2007, va marca Iinalizarea procesului de
armonizare si compatibilizare a legisla iei interne a Romniei cu
legisla ia Uniunii Europene.
nIiin area Comunit ilor Europene
39
si, apoi, a Uniunii
Europene
40
, nu a nsemnat uniIormizarea institu iilor politice,

38
Legea pentru ratiIicarea Tratatului dintre statele membre ale
Uniunii Europene si Republica Bulgaria si Romnia privind aderarea
Republicii Bulgaria si a Romniei la Uniunea European , semnat de
Romnia la Luxemburg la 5 aprilie 2005, a Iost publicat n ,Monitorul
OIicial al Romniei, Partea I, nr.465 din 1 iunie 2005.
39
Comunit ile Europene sunt: Comunitatea European a C rbunelui
si O elului (C.E.C.A.), nIiin at prin Tratatul de la Paris, semnat la 18
aprilie 1951; Comunitatea European a Energiei Atomice (EURATOM)
si Comunitatea Economic European (C.E.E.), nIiin ate prin Tratatul
de la Roma, semnat la 25 martie 1957 (cI. Augustin Fuerea, Institu iile
Uniunii Europene, Bucuresti, 2002, p.14).
40
Tratatul asupra Uniunii Europene, semnat la Maastricht la
7 Iebruarie 1992, intrat n vigoare la 9 mai 1999, denumirea de
Uniunea European nlocuind-o pe aceea a Comunit ilor Europene
(cI. Iaem, p.26).
53
juridice si administrative din statele membre
41
, puternicele tra-
di ii democratice ale acestora respingnd crearea si aplicarea
unui model european uniIormizator.
Desi n privin a administra iei publice au Iost identiIicate
elemente ale unei poten iale schi e de model european
42
,
institu iile politice, juridice si administrative ale statelor membre
si-au p strat identitatea si caracteristicile anterioare ader rii.
Alta a Iost si va Ii situa ia statelor europene care au aderat
sau vor adera la Uniunea European si provin din Iosta zon de
inIluen sovietic , care au Iost organizate pe principiile statului
poli ienesc comunist, pentru care perioadele de preaderare au
nsemnat si, respectiv, nseamn tranzi ia la institu iile statului
de drept si armonizarea legisla iei interne si a institu iilor na io-
nale cu legisla ia si institu iile europene.
Un rol esen ial n elaborarea politicilor de aderare si a strate-
giilor de aplicare a acestora, precum si pentru realizarea politicilor
comune, revine administra iei guvernamentale, n special, si tuturor
structurilor sistemului administra iei publice, n general.
43

n acest context, institu iile Uniunii Europene joac si vor
juca n continuare un rol major si n organizarea si Iunc ionarea
administra iei publice din Romnia, clauze importante
reg sindu-se n Tratatul de aderare la Uniunea European .
AstIel, n ceea ce priveste activitatea executiv , n
Protocolul privind condi iile si aranjamentele reIeritoare la

41
Statele membre ale Uniunii Europene sunt n momentul de Ia :
Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Fran a, Germania, Grecia, Irlanda,
Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Spania si Suedia,
la care s-au ad ugat: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta,
Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria si se vor ad uga Bulgaria si Romnia.
42
Ioan Alexandru, Aaminista ia public . Teorii. Realit i.
Perspective, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001, p.604-615; Ioan
Alexandru, Drept aaministrativ european, Ed. Lumina Lex, Bucuresti,
2005, p.9-10.
43
Emanuel Albu, ,Aaministra ia ministerial ,i institu iile Uniunii
Europene n Aaministra ia ministerial in Romania, Ed. All Beck,
Bucuresti, 2004, p.243 si urm.
54
admiterea Romniei n Uniunea European si n Actul privind
condi iile de aderare a Romniei, exist reglement ri precise
privind libera circula ie a persoanelor, libera circula ie a
serviciilor, libera circula ie a capitalurilor, politica n domeniul
concuren ei, politica n domeniul transporturilor, impozitarea,
mediul n Anexa VII: Lista men ionat la articolul 20 din
protocol: m suri tranzitorii privind Romnia, precum si n
Anexa VII: Lista men ionat la articolul 23 din actul de aderare:
m suri tranzitorii privind Romnia.
Prin art.1 alin.(2) din Tratatul de aderare, Romnia a con-
venit s devin parte la Tratatul de instituire a unei Constitu ii
pentru Europa
44
, situa ie care va avea importante consecin e si n
privin a organiz rii si Iunc ion rii activit ii administrativ-exe-
cutive din Romnia.
AstIel, Constitu ia european dedic importante dispozi ii
cooper rii administrative:
- Politicile si Iunc ionarea Uniunii Partea a III-a, Sec iunea 7;
- Politici si ac iuni interne, Titlul III;
- Domenii n care Uniunea poate decide s conduc o
ac iune de coordonare, de completare sau de sprijin, Capitolul V.
Intrarea n vigoare a Constitu iei europene va nsemna,
totodat , convergen a sistemelor administrative na ionale cu sis-
temul administrativ al Uniunii Europene la care se va ajunge nu
prin impunerea unui model, ci prin ac iunea complex a numerosi
Iactori de convergen .
Limitele cursului de Ia nu permit o abordare mai ampl a
raporturilor dintre administra ia public din Romnia si admi-
nistra ia public a Uniunii Europene si nici a raporturilor dintre
dreptul administrativ romn si dreptul administrativ european,
desi consider m c ar Ii necesar ca n curricula universitar s se
reg seasc o disciplin distinct de studiu al dreptului admi-
nistrativ european.

44
Tratatul de instituire a unei Constitu ii pentru Europa a Iost
semnat la Bruxelles, la 29 octombrie 2004, la ConIerin a reprezen-
tan ilor guvernelor Statelor membre ale Uniunii Europene.
55


CAPITOLUL II
SISTEMUL ORGANELOR
ADMINISTRA IEI PUBLICE

Sec iunea 1
P r ile componente ale organelor administra iei publice

1. 1R LXQHDGHRUJDQDODGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Asa cum am ar tat anterior, no iunea de administra ie public
este abordat de literatura de specialitate si de legisla ia n materie
sub o dubl accep iune: ca activitate si ca sistem de organizare.
Ca activitate, administra ia public nseamn totalitatea
ac iunilor de organizare a execut rii si de executare n concret a
legii n cele mai diIerite domenii ale vie ii sociale si n raport cu
diIeritele comunit i umane care Iormeaz sistemul social.
Ca sistem, administra ia public este Iormat din totalitatea
organelor si institu iilor administrative, structurate din punct de
vedere al competen elor, Iunc ional si teritorial.
Constitu ia din 1991, chiar si dup revizuire, a Iolosit pre-
ponderent no iunea de autorit i ale administra iei publice, auto-
rit i administrative sau autorit i publice, ceea ce s-a transmis si
n reglement rile legale n materie, Iie c este vorba de Legea
nr.90/2001 privind organizarea si Iunc ionarea Guvernului Romniei
si a ministerelor sau Legea nr.215/2001 a administra iei publice
locale, Iie c este vorba de alte acte normative
1
.
Dar, aceeasi Constitu ie Ioloseste si no iunea de organ al
administra iei publice, statund n art.111 alin.(1) c Guvernul si

1
Legea nr.188/1999 privind Statutul Iunc ionarilor publici; O.G.
nr.63/1994 privind actualizarea unor normative de cheltuieli pentru
autorit ile si institu iile publice; O.G. nr.27/2002 privind reglementarea
activit ii de solu ionare a peti iilor; Legea nr.554/2004 privind con-
tenciosul administrativ; etc.;
56
celelalte organe ale administra iei publice, n cadrul controlului
parlamentar al activit ii lor, sunt obligate s prezinte inIor-
ma iile activit ii lor, sunt obligate s prezinte inIorma iile si
documentele cerute de Camera Deputa ilor, de Senat sau de
comisiile parlamentare, prin presedin ii acestora.
Din aceast prevedere constitu ional rezult c Guvernul,
ministerele si celelalte organe de specialitate, subordonate sau
nu acestora, sunt deIinite ca Iiind organe ale administra iei
publice, precum si c toate organele administra iei publice sunt
supuse controlului parlamentar.
No iunea de organ al administra iei publice este Iolosit
ntr-un sens restrictiv, dar si ntr-un sens mai larg.
Folosit n sens restrictiv, no iunea de organ al adminis-
tra iei publice este legat de exerci iul competen ei de organizare
a execut rii legii n regim juridic administrativ, Iiind sinonim
cu aceea de organ de conducere si cu aceea de autoritate public .
AstIel, din acest punct de vedere, exist organe unipersonale,
precum este ministrul n calitatea sa de conduc tor al ministerului,
si organe colegiale, precum este colegiul ministerului, ca organ
consultativ, potrivit prevederilor art.46 alin.(1) si, respectiv, art.52
alin.(1) din Legea nr.90/2001, privind organizarea si Iunc ionarea
Guvernului Romniei si a ministerelor.
Asa cum am spus, no iunea de organ al administra iei pu-
blice n sens restrictiv este sinonim si cu no iunea de autoritate
a administra iei publice, dup cum no iunea generic de organ
este sinonim cu no iunea generic de autoritate, care reprezint
dreptul, mputernicirea de a comanda, de a da dispozi ii sau de a
impune cuiva ascultare
2
.
Este evident c acesta este sensul Iunc ional al no iunii de
autoritate, pentru c , n sens organizatoric, autoritatea este deIinit
de acelasi dic ionar ca Iiind un organ al puterii, competent s ia
m suri si s emit dispozi ii cu caracter obligatoriu.

2
Dic ionarul explicativ al limbii romane, DEX, Editura Academiei
R.S.R., Bucuresti, 1975, p.65.
57
n sens larg, no iunea de organ al administra iei publice
cuprinde si alte componente ale unei structuri administrative,
cum sunt personalul, mijloacele materiale si Iinanciare si per-
sonalitatea juridic , ce se adaug competen ei. n acest sens,
no iunea de organ al administra iei publice este similar cu
aceea de institu ie public .
Dar, no iunea de institu ie public nu este sinonim cu aceea
de organ al administra iei publice pentru c institu iile publice
exist , ntr-adev r, n principal, n sistemul administra iei publice,
si n celelalte sisteme ale puterii de stat, adic n sistemul puterii
legiuitoare si n sistemul puterii judec toresti.
Institu ia public reprezint o colectivitate uman constituit
pe baza si pentru executarea legii, nzestrat cu mijloace materiale
si Iinanciare, cu personalitate juridic si competen , necesare
pentru a putea ac iona n vederea organiz rii execut rii eIective a
legii, integrat n unul dintre sistemele prin care se realizeaz
serviciul public legislativ, serviciul public judiciar sau serviciile
publice administrative, cu scopul ca prin aplicarea legii s se
ob in satisIacerea cerin elor sociale de interes public.
No iunea institu iei publice este mai larg dect no iunea de
organ al administra iei publice, pe care o include. AstIel, toate
organele organele administra iei publice sunt, n acelasi timp, si
institu ii publice, dar nu toate institu iile publice sunt si organe ale
administra iei publice, pentru c , asa cum am amintit, institu ii
publice Iunc ioneaz si n subsistemele celorlalte dou puteri ale
statului: puterea legislativ si puterea judec toreasc .
Cercetarea no iunii si a sistemului administra iei publice va
necesita Iolosirea no iunii de organ al administra iei publice att
n sens restrns, cnd vor fi prezentate organele de conducere a
structurilor sale si competen ele acestora de emitere a actelor
administrative pentru organizarea execut rii si executarea legii,
dar si n sens larg, de institu ie public , atunci cnd vor Ii pre-
zentate p r ile componente ale sistemului administra iei publice.
Abordarea no iunii de organ al administra iei publice din
perspectiva no iunii de institu ie public impune prezentarea n
continuare a p r ilor componente ale acestuia: personalul, mijloa-
cele materiale si Iinanciare, competen a si personalitatea lor juridic .
58
2. 3HUVRQDOXORUJDQHORUDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Resursele umane reprezint elementul cel mai important al
organelor administra iei publice, ca de altIel al oric rei alte
institu ii publice, indiIerent de natura juridic a activit ii pe care
o desI soar . Un organ al administra iei publice, ca de altIel
orice institu ie public sau orice alt organiza ie, nu este altceva
dect suma colectivului uman ce l Iormeaz , care, n cazul
organelor administra iei publice, a Iost constituit pe baza si n
executarea legii, n scopul realiz rii unor activit i publice sau
de interes public, n temeiul legii.
Mai trebuie subliniat c administra ia public este, n Iond,
activitatea unor colective organizate de oameni, desI surat n
raport cu activitatea altor colective de oameni, precum si n
raport cu drepturile si interesele legitime ale cet enilor care se
g sesc la un moment dat pe teritoriul rii sau al unit ii admi-
nistrativ-teritoriale, n cazul administra iei publice locale.
PerIorman ele organelor administra iei publice sunt n
direct leg tur , n primul rnd, cu calitatea oamenilor care
Iormeaz personalul acestora, activitatea administra iei publice
reusind s serveasc interesul general si binele public numai n
m sura n care personalul acelor organe este Iormat din oameni
capabili, competen i, activi, devota i si onesti.
Personalul organelor administra iei publice este Iormat din
demnitari sau nal i Iunc ionari asimila i ai acestora
3
, din
Iunc ionari cu Iunc ii publice de decizie si Iunc ionari cu Iunc ii
publice de execu ie, statutul acestora Iiind reglementat printr-o
lege general
4
, n timp ce restul salaria ilor Iormeaz personalul

3
Vezi anexele 2.1 si 2.2 ale Legii nr.154/1998 privind modul de
stabilire a salariilor din sectorul bugetar si indemniza iile pentru
persoanele care ocup Iunc ii de demnitate public , publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 266 din 16 iulie 1998,
cu modiIic rile si complet rile ulterioare.
4
Legea nr.188/1999 privind Statutul Iunc ionarilor publici,
republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.251 din
22 martie 2004.
59
contractual, cu un statut juridic de drept comun si cu o salarizare
distinct
5
de cea a demnitarilor si a Iunc ionarilor publici.
O prezentare mai detaliat a acestei componente a organelor
administra iei publice excede acestei prezent ri, urmnd c Iie
reluat par ial n cadrul abord rii Iunc iei publice.

3. 0LMORDFHOHPDWHULDOHDOHRUJDQHORUDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH
sunt al doilea element important pentru desI surarea activit ii
acestora si constau, n primul rnd, din cl dirile n care acestea si
au sediile. Preocuparea Guvernului, a ministerelor, preIecturilor,
consiliilor locale sau jude ene, a prim riilor etc. pentru a avea un
sediu ct mai impun tor si are explica ia, pe de o parte, n
asigurarea spa iilor de lucru pentru personalul acestora, dar si
pentru c o arhitectur grandioas este purt toarea unui mesaj de
solemnitate si prestigiu adresat de guvernan i celor guverna i,
administra i.
Pentru desI surarea activit ii propriu-zise, de mare im-
portan sunt: mijloacele auto, mobilierul, rechizitele, dot rile si,
n primul rnd, calculatoarele si re elele de calculatoare, I r de
care o activitate perIormant este de neconceput.
Regimul juridic al acestor mijloace materiale care apar in
propriet ii statului sau unit ilor administrativ teritoriale, n
cazul organelor administra iei publice, diIer dup cum bunurile
respective Iac parte din domeniul privat sau din domeniul public
al acestora.
AstIel, n cazul bunurilor care apar in domeniului privat este
aplicabil regimul juridic de drept comun, n timp ce bunurilor care
apar in domeniului public le este aplicabil regimul juridic pre-
v zut de art.136 alin.(2) - (5) din Constitu ie si de Legea
nr.213/1998
6
.

5
O.U.G. nr.24 din 31 martie 2000, privind sistemul de stabilire a
salariilor de baz pentru personalul contractual din sistemul bugetar,
publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.138 din
31 martie 2000.
6
Legea nr.213/1998 privind proprietatea public si regimul juridic
al acesteia, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I
nr. 448 din 24 noiembrie 1998.
60
n componen a organelor administra iei publice, mijloacele
materiale care apar in domeniului public necesit o abordare
special n raport cu atribu iile pe care le au organele ce
administreaz astIel de bunuri.
AstIel, potrivit art.136 alin.(3) din Constitu ie, bunurile care
Iac parte din domeniul public apar in Iie statului, Iie unit ilor ad-
ministrativ teritoriale si, potrivit alin.(5), acestea sunt inalienabile,
putnd fi date n administrare regiilor autonome si institu iilor
publice, ori pot fi concesionate sau nchiriate.
Componen a domeniului public al statului este dat de
Constitu ie, de Legea nr.213/1998, precum si de alte legi care
declar ca apar innd acestui domeniu si alte bunuri de uz sau
interes public na ional.
Domeniul public al jude elor este alc tuit din bunurile
prev zute n anexa Legii nr.213/1998 si din alte bunuri de uz sau
de interes jude ean, declarate ca atare prin hot rre a consiliului
jude ean, dac nu au Iost declarate prin lege bunuri de uz sau
interes public na ional.
Domeniul public al comunelor si oraselor este alc tuit din
bunurile prev zute n anexa Legii nr.213/1998 si din alte bunuri
de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hot rre
a consiliului local, dac nu au Iost declarate prin lege bunuri de
uz sau interes public na ional sau jude ean.
Art.17 din Legea nr.213/1998 a creat posibilitatea ca
bunuri apar innd domeniului public s poat Ii date n Iolosin
gratuit , pe durat determinat , persoanelor juridice care desI -
soar activit i de bineIacere sau de utilitate public .
Aceeasi posibilitate o reg sim si n dispozi iile art.126 din
Legea nr.215/2001 privind administra ia public local , potrivit
c rora consiliile locale si consiliile jude ene pot da n Iolosin
gratuit , pe termen limitat, bunuri apar innd propriet ii publice
sau private locale ori jude ene, dup caz, persoanelor juridice
I r scop lucrativ, care desI soar activit i de bineIacere sau de
utilitate public .
61
4. 0LMORDFHOH ILQDQFLDUH VDX UHVXUVHOH ILQDQFLDUH cons-
tituie un element Ioarte important n componen a organelor
administra iei publice de care depinde n mare m sur realizarea
activit ii acestora. n lipsa acestor resurse, organele admi-
nistra iei publice s-ar aIla n situa ia de a nu putea pl ti salariile
personalului, de a nu putea Iace investi ii, de a nu putea Iace alte
pl i necesare realiz rii activit ilor curente etc.
Aceste mijloace Iinanciare provin, de regul , de la bugetul
statului, organele administra iei publice avnd calitatea de
ordonatori de credite pe care le folosesc potrivit legii, n cazul
ordonatorilor principali de credite, sau potrivit dispozi iilor
organelor ierarhic superioare, n cazul ordonatorilor secundari
sau ter iari.
De asemenea, resursele Iinanciare ale organelor admi-
nistra iei publice mai pot proveni si din surse extrabugetare, din
presta iile realizate prin activit i cu caracter economic, ori din
re inerea unei cote procentuale din amenzile si conIisc rile
dispuse n cadrul activit ii lor.
ReIeritor la resursele Iinanciare Iolosite pentru realizarea
activit ii lor de c tre organele administra iei publice mai trebuie
ad ugat c utilizarea legal , economic si oportun a acestora
Iace obiectul controlului Iinanciar exercitat de Curtea de Conturi
si de unit ile jude ene ale acesteia, potrivit legii
7
, precum si al
controlului de audit intern si controlului Iinanciar preventiv
8
.

5. 3HUVRQDOLWDWHD MXULGLF L FRPSHWHQ D RUJDQHORU DGPL
QLVWUD LHL SXEOLFH constituie elementul cel mai important pentru
deIinirea acestora.

7
Legea nr.94/1992 privind organizarea si Iunc ionarea Cur ii
de Conturi, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr.116 din 16 martie 2000.
8
O.G. nr.119/1999 privind controlul intern si controlul Iinanciar
preventiv, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr.799 din 12 noiembrie 2003.
62
Competen a organelor administra iei publice este aceea
care le d dreptul acestora s ac ioneze n regim de drept admi-
nistrativ, pe baza si n executarea legii.
n baza competen ei care le este acordat prin lege, orga-
nele administra iei publice Iac acte administrative, opera ii
administrative si opera ii materiale, n realizarea sarcinilor
pentru care au Iost nIiin ate sau care le-au Iost repartizate.
Problema competen ei si a personalit ii juridice este impor-
tant pentru c elementul comun n ntreaga varietate a raporturilor
de drept administrativ este prezen a subiectelor de drept nvestite
cu o anumit competen , n baza c reia acestea particip la
organizarea execut rii si la executarea n concret a legii.
Am deIinit competen a organelor administra iei publice ca
Iiind ansamblul atribu iilor publice conIerite acestora de lege
pentru a ac iona pe baza si n executarea legii, eIectund acte
administrative, opera ii administrative si/sau simple opera ii
materiale.
La rndul s u, atribu ia public este deIinit ca Iiind
nvestirea legal cu anumite prerogative
9
, iar prerogativa
10
ca
reprezentnd dreptul de a lua o anumit decizie si de a ac iona
ntr-un anumit mod, dar si obliga ia de a Iace aceste lucruri.
La rndul s u, capacitatea de drept administrativ nu este
altceva dect un atribut al competen ei, constnd n prerogativa,
dreptul pe care l au subiectele de drept adic organele
administra iei publice de a participa la raporturile de drept
administrativ.
Competen a, privit ca aptitudine a organelor administra iei
publice de a ac iona pe baza si n executarea legii si de a Iace
acte administrative, opera ii administrative si acte materiale n

9
Ilie Iov nas, Drept aaministrativ ,i elemente ale ,tiin ei aami-
nistra iei, Bucuresti, 1977, p.121.
10
Eugen Popa, Capacitatea procesual a autorit ilor ,i insti-
tu iilor publice, n Revista Dreptul nr.12/1999, p.66-72. ConIorm
Dic ionarului ae neologisme, Editura Academiei, Bucuresti, 1978,
p.862, prerogativ autoritate, privilegiu, avantaj, drept acordat cuiva
prin lege sau prin uz.
63
domeniul sau sectorul de activitate pentru care au Iost nIiin ate,
reprezint un element component important al acestora.
Spre exemplu, pot exista un colectiv de oameni (perso-
nalul), precum si mijloace materiale si resurse Iinanciare, dar
aceast alc tuire (structur ) nu va putea Ii un organ al admi-
nistra iei publice dac nu va avea si o competen care s -i Ii
Iost conIerit potrivit legii.
Personalitatea juridic a organelor administra iei publice
necesit o abordare special , n raport de natura raporturilor
juridice la care acestea particip .
n materia personalit ii juridice este nc n vigoare regle-
mentarea cadru dat prin Decretul nr.31/1954 privind persoanele
Iizice si persoanele juridice
11
.
Doctrina juridic civil
12
, plecnd de la interpretarea pre-
vederilor art.24 lit.e) din Decretul nr.31/1954, a re inut n mod
constant c elementele constitutive ale personalit ii juridice sunt:
- existen a unui colectiv cu o organizare de sine st t toare,
ceea ce nseamn o structur intern , organe de conducere, com-
peten a acestora, modul de reorganizare etc., care s -i permit s
participe la raporturile juridice ca un tot unitar;
- un patrimoniu propriu, deosebit de cel al altor persoane
juridice, precum si de cel al persoanelor ce Iormeaz colectivul a
c rui expresie este persoana juridic ;
- un anumit scop, n acord cu interesele generale ale so-
ciet ii, n raport cu care se deIineste capacitatea sa juridic .
n privin a organelor puterii de stat, a organelor centrale si
locale ale administra iei, precum si a celorlalte institu ii, art.26
lit.a) din acelasi Decret prevede c acestea sunt persoane juridice,

11
Decretul Consiliului de Stat nr.31/1954 privitor la persoanele
Iizice si juridice, publicat n Buletinul Oficial nr.8 din 30 ianuarie 1954.
12
Traian Ionascu s.a., Organi:a iile socialiste ca persoane
juridice n Romnia, Bucuresti, 1967, p.5 si urm.; Constantin St tescu,
Drept civil. Persoana fi:ic . Persoana furiaic . Drepturile reale,
Editura Didactic si Pedagogic , Bucuresti, 1970, p.365 si urm.
64
n condi iile legii, dac au un plan de cheltuieli propriu si dreptul
s dispun independent de creditele bugetare acordate.
Pe drept cuvnt s-a spus c lipsa acestor premise echi-
valeaz cu lipsa calit ii de subiect de drept civil, dar nu si cu
lipsa unei capacit i juridice n domeniul altor ramuri de drept,
cum ar Ii dreptul constitu ional sau dreptul administrativ, spre
exemplu
13
.
AstIel, un organ al administra iei, desi lipsit de un buget
propriu sau de dreptul de a dispune independent de aloca iile
bugetare acordate, va putea s aib capacitate de drept admi-
nistrativ, chiar dac , din punct de vedere civil, nu are calitatea de
persoan juridic .
Deci, n materia raporturilor de drept civil, ceea ce primeaz
n cazul unui organ al administra iei publice este personalitatea
juridic , el neputnd s intre n astIel de raporturi dac nu are
buget propriu sau, cel pu in, dreptul de a dispune autonom de
aloca iile bugetare acordate.
Dar, el va putea intra n acele raporturi de drept administrativ
care se vor naste drept consecin e ale exercit rii atribu iilor sale
ce Iormeaz competen a sa stabilit potrivit legii.
Potrivit prevederilor art.28 lit.a) din Decretul nr.31/1954,
organele administra iei de stat se nIiin eaz prin actul de dispo-
zi ie al organului competent al puterii sau administra iei.
Asa cum s-a aIirmat mai sus, indiIerent dac au sau nu per-
sonalitate juridic civil , organele si autorit ile administra iei
publice au o capacitate juridic administrativ care le permite s
intre n raporturi juridice n Iunc ie de atribu iile care Iormeaz
competen a lor legal si s participe n proces n leg tur cu
actele administrative pe care le-au emis ori erau obligate s le
emit si au reIuzat n mod nejustiIicat s o Iac .
n acest sens s-a pronun at n mod constant si Sec ia de
contencios administrativ a naltei Cur i de Casa ie si Justi ie,
interpretnd prevederile art.10 din Legea nr.29/1990 privind
contenciosul administrativ potrivit c rora, primind ac iunea care

13
Constantin St tescu, op. cit., p.393.
65
are ca obiect anularea unui act administrativ, instan a de jude-
cat este obligat s dispun citarea si s cear autorit ii al c rei
act este atacat s -i comunice de urgen acel act, mpreun cu
ntreaga documenta ie care a stat la baza emiterii lui.
Astfel, ntr-o cauz
14
care a avut ca obiect anularea pro-
cesului-verbal ncheiat de inspectorii din cadrul unei direc ii
jude ene a Iinan elor publice si a deciziei emise de Ministerul
Finan elor Publice n solu ionarea contesta iei formulate mpo-
triva procesului-verbal de control, instan a de Iond a solu ionat
procesul n contradictoriu doar cu ministerul, omi nd citarea
autorit ii emitente a procesului-verbal atacat. Aceast omisiune
a atras casarea sentin ei pronun ate si trimiterea pricinii pentru
rejudecarea acesteia n contradictoriu si cu direc ia jude ean
care, n calitatea sa de organ emitent al procesului-verbal atacat,
avea calitate procesual n baza unei capacit i juridice proprii,
chiar dac era o structur I r personalitate juridic n cadrul
Ministerului Finan elor Publice.
n concluzie, putem aIirma c , ntotdeauna, competen a
constituie un element component al organelor administra iei
publice, n timp ce personalitatea juridic poate lipsi din cadrul
elementelor componente ale unora dintre structurile admi-
nistra iei publice, I r ca aceast lips s le mpiedice s intre n
raporturi juridice de drept administrativ si s aib calitate
procesual n Ia a instan elor de contencios administrativ, n
virtutea unei capacit i juridice de drept administrativ conIorm
cu atribu iile ce alc tuiesc competen a special a acestora.
Avnd n vedere prezentarea I cut elementelor organelor
administra iei publice, vom ncheia deIinind organele admi-

14
Theodor Mrejeru, Emanuel Albu, Adrian Vlad, Jurispruaen a
Cur ii Supreme ae Justi ie Contencios aaministrativ 2000, Editura
Monitorul OIicial, Bucuresti, 2001, p. 1161: Decizia nr. 310 din
1 Iebruarie 2000; Theodor Mrejeru, Emanuel Albu, Adrian Vlad,
Jurispruaen a Cur ii Supreme ae Justi ie Contencios aaministrativ
2001, Editura Economic , Bucuresti, 2002, p.744: decizia nr.466 din
6 Iebruarie 2001, precum si deciziile nr.35, nr.468, nr.540 si nr.1025 din
acelasi an.
66
nistra iei publice ca Iiind acele colectivit i umane constituite pe
baza si n executarea legii, dotate cu mijloace materiale si resurse
Iinanciare potrivit legii, avnd capacitate juridic de drept admi-
nistrativ si competen stabilit prin lege pentru a putea ac iona n
vederea organiz rii execut rii si a execut rii n concret a legii si
care se ncadreaz n sistemul administra iei publice
15
.

Sec iunea a 2-a
Structura administra iei publice

1. 1R LXQHDGHVWUXFWXU DDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH
Din punct de vedere etimologic, termenul de structur
provine din dou cuvinte latine
16
: substantivul structura, ae ce
nseamn ornduire, aranjament, construc ie si verbul struo, -ere,
care nseamn a n l a (punnd n ordine una peste alta), a
construi, a dispune, a orndui si a intrat n limba romn prin
Iiliera limbii Iranceze
17
cu semniIica ia de mod de organizare
intern , de alc tuire a unui corp sau a unui sistem
18
.
Problema structurii administra iei publice a Iost abordat n
mod diIerit n literatura de specialitate, Iie ca structur intern a
organelor administra iei publice
19
, Iie ca structur a sistemului
organelor administra iei publice
20
, Iie si ca structur a sistemului,
dar si ca structur intern a organelor administra iei publice
21


15
Alexandru Negoi , op.cit., p.71.
16
Gh.Gu u, Dic ionar latin-romn, edi ia a III a, Bucuresti, 1973,
p. 533.
17
DEX, op.cit., p.901.
18
Larousse ae la langue francaise, Paris, 1977, p.1708.
19
Ilie Iov nas, op.cit., 1977, p.115 si urm.
20
Alexandru Negoi , Stiin a aaministra iei, Editura Didactic si
Pedagogic ,Bucuresti, 1977, p.62 si urm.; idem, op.cit., 1981, p.94 si
urm.; idem, op.cit., 1998, p.55 si urm.
21
Ioan Alexandru, Aaministra ia public , Lumina Lex, 1999,
p.236 si urm.; Mihai T. Oroveanu, op.cit., 1996, p.213 si urm.;
Dumitru Brezoianu, op.cit., 1997, p.38 si urm.
67
2. 6WUXFWXUDLQWHUQ DRUJDQHORUDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Un organ
22
sau o institu ie din administra ia public este
Iormat, asa cum am ar tat anterior, dintr-un colectiv de oameni cu
diverse atribu ii ce Iormeaz competen a acestui organ, precum si
din mijloacele materiale si Iinanciare legale.
Organizarea colectivului de oameni pe diIerite compartimente
de activitate: birouri, servicii, direc ii generale, departamente, etc.,
reprezint structura intern a organului respectiv al adminis-
tra iei publice, numit si aparatul administrativ
23
sau organizarea
intern a acestuia
24
.
Compartimentele unui organ sau unei institu ii a admi-
nistra iei publice sunt grupuri compacte de persoane unite sub o
comand unic , alc tuite n raport cu competen ele acestora, n
scopul realiz rii eIiciente a atribu iilor stabilite.
Dispunerea rela ional a compartimentelor care Iormeaz
structura intern a unui organ sau unei institu ii a administra iei
publice reprezint structura organizatoric sau organigrama
acestora, terminologia Iolosit de actele normative neIiind unitar .
Totusi, pentru ca orice persoan din colectivul organului
respectiv s -si cunoasc rolul, sarcinile si rela iile de supraor-
donare/subordonare si colaborare este necesar ca structura
organizatoric s Iie transpus ntr-un regulament de organizare
si Iunc ionare a institu iei.

22
DEX, 1998, p.727 si Dic ionarul Enciclopeaic, vol.V, Editura
Enciclopedic , Bucuresti, 2004, p. 96, deIinesc no iunea de organ, n
sens juridic, ca Iiind un grup de persoane care ndeplineste o Iunc ie
politic , social , administrativ etc., dar si ca Iiind o institu ie politic ,
social , administrativ etc., reprezentat de aceste persoane. ReIeritor
la originea cuvntului organ, ambele dic ionare Iac trimitere la limba
latin (organum), limba neogreac (rganon), limba Irancez (organe),
limba italian (organo) si limba german (organ).
23
Ioan Alexandru, op.cit., p.244.
24
Mihai T.Oroveanu, op.cit., p.216.
68
3. 6WUXFWXUDVLVWHPXOXLDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Structura sistemului administra iei publice poate Ii cercetat
sub dou aspecte: din punct de vedere Iunc ional si din punct de
vedere teritorial.
Prin structur func ional se n elege organizarea admi-
nistra iei publice ntr-un sistem construit din organe formate n
raport cu domeniile si sectoarele de activitate n care si
desI soar activitatea. Structura Iunc ional exprim num rul de
organe distincte c rora li s-au ncredin at sarcinile administra iei
publice si, totodat , exprim repartizarea sarcinilor administra iei
publice pe elementele componente ale acesteia.
Din acest punct de vedere, exist organe ale administra iei
publice care au Iost create cu o competen material general ,
care si desI soar activitatea n toate domeniile si sectoarele
vie ii sociale, cum este Guvernul, spre exemplu.
Desi se aIirm c si organele administra iei locale, consiliile
locale si consiliile jude ene, au o competen general raportat la
unitatea administrativ-teritorial n care Iunc ioneaz , acestea nu
au, ns , competen e n unele domenii importante, n care compe-
ten a Guvernului este exclusiv : domeniile rela iilor diplomatice,
ap r rii na ionale, siguran ei etc.
Tot din punct de vedere al structurii Iunc ionale, exist si
organe de specialitate care sunt subordonate organelor cu
competen general si si desI soar activitatea potrivit unei
competen e materiale proprii, limitat la domeniul sau sectorul
de activitate pentru care au fost nfiin ate. AstIel, asemenea
organe sunt ministerele si alte organe centrale ale administra iei
publice, care Iunc ioneaz si n unit ile administrativ-teritoriale
prin serviciile publice deconcentrate, denumite generic direc ii
generale, direc ii, inspectorate, oIicii, administra ii, comisii etc.
Structura Iunc ional a sistemului administra iei publice
reprezint organizarea acestuia n raport cu sarcinile pe care le
realizeaz . AstIel, pentru ndeplinirea sarcinilor de organizare si
conducere sunt nIiin ate si Iunc ioneaz ministere, secretariate,
agen ii, autorit i etc., guvernamentale, precum si autorit i
69
administrative autonome, preIecturi, prim rii etc., iar pentru
realizarea sarcinilor de presta ie vor exista regii autonome,
institu ii social-culturale etc.
n leg tur cu aspectul Iunc ional al structurii administra iei
publice se pun, pe de o parte, problema determin rii dimensiunii
optime a sistemului si, pe de alt parte, problema autonomiei
Iunc ionale a organelor componente ale sistemului administra iei
publice.
n privin a primei probleme, asa cum s-a ar tat, exist o
leg tur determinant ntre sarcinile sistemului administra iei
publice si competen ele acestuia. Un num r mai mare de sarcini
pentru administra ia public va duce la ampliIicarea si diversi-
Iicarea structurilor sistemului administra iei publice.
Dar, n privin a cresterii num rului structurilor sistemului
administra iei publice sau reorganiz rii acestora, organele puterii
politice Parlamentul si Guvernul vor decide n raport cu o
serie de Iactori, determinan i Iiind cei politici.
A doua problem este aceea a construc iei sistemului admi-
nistra iei publice pe principiul autonomiei Iunc ionale, potrivit
c ruia p r ile componente ale sistemului, n limitele atribu iilor
si compartimentelor organizatorice, si desI soar activitatea n
mod autonom din punct de vedere Iunc ional.
Dup cum se observ , structura Iunc ional a sistemului
administra iei publice este legat strns de elementul teritorial al
acestuia, Iiind de neconceput ca acesta s Iunc ioneze I r o
implantare teritorial .
Prin structur teritorial se n elege organizarea sis-
temului administra iei publice n raport cu teritoriul statului si al
unit ilor administrativ-teritoriale, constituind, ntr-o viziune
tradi ional , temeiul mp r irii organelor administra iei publice
n organe centrale si organe locale, dup raza teritorial n care
pot ac iona.
Terminologia de organe centrale este Iolosit nu numai de
legisla ia n materie, dar si de literatura de specialitate, evocnd,
pe de o parte, c organele n discu ie sunt competente pe ntregul
teritoriu al rii, dar si c , pe de alt parte, aceste organe au o
conducere central , care se realizeaz de la centru.
70
Astfel, n categoria acestor organe este Guvernul, care are
o competen material general pe care o realizeaz pe ntregul
teritoriu al rii, exercitnd controlul general al administra iei
publice, dar exist si ministerele, precum si celelalte organe cen-
trale ale administra iei publice aIlate n subordinea Guvernului
sau ministerelor, care au o competen material limitat la un
domeniu sau sector de activitate, dar pe care o exercit , de
asemenea, pe ntregul teritoriu al rii, Iie direct, Iie prin orga-
nele deconcentrate n unit ile administrativ-teritoriale.
Deci, n cazul organelor centrale ale administra iei, exerci-
tarea competen ei, pe ntregul teritoriu al rii si asupra ntregii
popula ii, se poate realiza n mod direct, I r existen a unor
structuri n unit ile administrativ-teritoriale, precum Ministerul
AIacerilor Externe, Ministerul Integr rii Europene,ori Iostul
Minister pentru Rela iile cu Parlamentul sau Iostul Minister al
InIorma iilor Publice
25
.
Dar, n aceast privin , regula este aceea c exercitarea
competen ei pe ntregul teritoriu al rii asupra ntregii popula ii
se realizeaz prin structuri teritoriale, deconcentrate, subordonate
organelor centrale precum inspectoratele jude ene de poli ie si
preIecturile subordonate Ministerului Administra iei si Internelor,
ori direc iile jude ene subordonate Ministerului Finan elor Publice,
Ministerului S n t ii, Ministerului Muncii, Solidarit ii Sociale
si Familiei, etc.
Din cele ar tate mai sus rezult c o prim problem care
trebuie relevat n leg tur cu structura teritorial a sistemului
administra iei publice este aceea a aeconcentr rii.
Terminologia constitu ional si a legisla iei n materie,
anterioar revizuirii Constitu iei din 1991, era aceea de servicii
publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe

25
Cele dou ministere au Iost desIiin ate, cu ocazia modiIic rii
structurii si componen ei Guvernului, prin Hot rrea Parlamentului
nr.16 din 19 iunie 2003, si O.U.G. nr.64/2003 pentru stabilirea unor
m suri privind nIiin area, reorganizarea sau Iunc ionarea unor
structuri n cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a
altor organe de specialitate ale administra iei publice centrale.
71
centrale din unit ile administrativ teritoriale. Este meritul
literaturii de specialitate care, prelund no iunea de servicii
deconcentrate din doctrina Irancez
26
, a impus-o Comisiei de
revizuire a Constitu iei, care a adoptat-o pentru noul text al
Constitu iei.
Pe drept cuvnt se subliniase n doctrina romneasc
27

Iaptul c terminologia de servicii publice descentralizate era
nestiin iIic , deoarece descentralizarea administrativ nseamn
construc ia pe plan local a unei administra ii autonome Ia de
administra ia central , n timp ce deconcentrarea administrativ
reprezint deplasarea n teritoriu a administra iei publice centrale.
O a doua problem legat de structura teritorial a sis-
temului administra iei publice este aceea a aescentrali: rii ,i
autonomiei locale.
Asa cum rezult din prevederile art.120 din Constitu ie si
din legisla ia ulterioar subsecvent acestui text constitu ional,
n unit ile administrativ-teritoriale, administra ia public se
realizeaz prin organe care Iunc ioneaz pe baza principiului
deconcentr rii serviciilor publice si sunt structurile la care ne-am
reIerit mai sus, precum si prin organe care Iunc ioneaz pe baza
principiilor descentraliz rii si autonomiei locale, acestea Iiind
consiliile locale, primarii si consiliile jude ene.
Din punct de vedere politic, descentralizarea administrativ
pe baza principiului autonomiei locale este o expresie a democra iei
si a statului de drept prin care se creeaz posibilitatea pentru

26
Ren Chapus, Droit aaministratif general, Editions Montchrestien,
1994, Tome 1, p.188 si urm.; Jacqueline Morand-Deviller, Cours ae
aroit aaministrativ, 5e, Editions, Montchrestien, E.J.A., Paris, 1977,
p.100; serviciile publice exterioare ministerelor au Iost numite servicii
deconcentrate dup reIorma administrativ din anul 1992 din Fran a. CI.
Larousse ae la langue francaise, 1977, p.374, a aeconcentra este
Iaptul de a delega reprezentan ilor guvernului din teritoriu dreptul de a
lua decizii care pn atunci Iuseser rezervate puterii centrale.
27
Alexandru Negoi , op.cit., p.62.
72
colectivit ile locale de a participa la gestiunea problemelor
speciIice unit ii administrativ-teritoriale respective.
Din punct de vedere administrativ, descentralizarea este o
modalitate de organizare a rezolv rii unor probleme locale de
c tre organele administrative locale, I r transIerul vreunui
atribut al puterii politice centrale.
Autonomia local a Iost deIinit de legiuitor
28
ca Iiind
dreptul si capacitatea eIectiv a autorit ilor administra iei publice
locale de a solu iona si de a gestiona, n numele si n interesul
colectivit ilor locale pe care le reprezint , treburile publice, n
condi iile legii.
Literatura de specialitate
29
a prezentat si analizat elementele
componente ale administra iei locale, acestea Iiind:
- existen a unei colectivit i locale, ceea ce nseamn c
trebuie s existe o comunitate de persoane, de locuitori ai unit ii
administrativ-teritoriale respective, care s aib interese si nevoi
speciIice, particulare, n raport cu cele ale ntregii colectivit i
na ionale;
- organele de conducere trebuie s Iie locale n sensul c
trebuie s Iie alese de colectivitatea local respectiv , iar nu s
Iie numite de la centru;
- organele administra iei locale trebuie s dispun de o
competen legal proprie pentru a decide liber n rezolvarea
problemelor locale, care s le conIere o autonomie Ia de
organele centrale ale administra iei publice;
- trebuie s existe un control al organelor centrale ale
administra iei publice asupra activit ii organelor locale ale
administra iei publice. Este vorba de controlul de tutel admi-
nistrativ pe care Guvernul l exercit prin preIect si care
vizeaz numai legalitatea actelor, nu si oportunitatea acestora,
deosebindu-se prin aceasta de controlul ierarhic, ntre preIect si
organele locale ale administra iei publice neexistnd raporturi de
subordonare ierarhic .

28
Art.3 alin.(1) din Legea nr.215/2001 a administra iei publice
locale.
29
Ioan Alexandru, op.cit., p.236 si urm.
73
n concluzie, atunci cnd vom g si ntrunite elementele
enumerate mai sus, ne vom aIla n Ia a unor institu ii si organe
ale administra iei publice locale, ceea ce ne va ajuta s le
delimit m de celelalte institu ii si organe ale administra iei
publice din teritoriul administrativ.
Din punct de vedere juridic, expresia structurii Iunc ionale
a sistemului administra iei publice este dat de competen a
material a organelor administra iei publice, n timp ce expresia
juridic a structurii teritoriale a sistemului administra iei publice
este reprezentat de competen a teritorial a acelorasi organe.


Sec iunea a 3-a
Sarcinile sistemului administra iei publice

1. 1R LXQHDGHVDUFLQLDOHVLVWHPXOXLDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

n literatura de specialitate
30
, sarcinile administra iei publice
au Iost deIinite ca ndatoriri ce revin sistemului administra iei
publice privind nI ptuirea valorilor si transpunerea lor n realitate
n cadrul sistemului social global. Aceste valori, obiective, scopuri
ale sistemului social global sunt formulate, n cadrul sistemului
politic, de c tre puterea politic , astIel c sarcinile sistemului
administra iei publice au o puternic deriva ie politic , sistemul
administra iei publice neavnd sarcini proprii, ci numai sarcini
derivate din scopurile Iixate n legi de c tre puterea politic .
AstIel, programul politic al partidului/coali iei de partide
care a cstigat alegerile parlamentare va Ii preluat ntr-un pro-
gram de guvernare ce va Ii aprobat de Parlamentul n care de ine
majoritatea si se va concretiza n legile ce vor fi adoptate n
perioada mandatului respectiv, ct si n celelalte m suri luate de
guvernul Iormat de acelasi partid/coali ie de partide.
Din aceast perspectiv , sarcinile sistemului administra iei
publice au Iost deIinite ca Iiind ansamblul necesit ilor sociale,

30
Alexandru Negoi , op. cit., p. 52.
74
obiectiv determinate, evaluate politic si consacrate prin norme
juridice, Iundamentnd ra iunea de a Ii a acestui sistem
31
.
Avnd o pronun at dependen de puterea politic , sarcinile
sistemului administra iei publice vor avea semniIica ii si impli-
ca ii diIerite de la un regim politic la altul, chiar de la un guvern la
altul, desi interesul general al unei colectivit i si, respectiv,
scopul Iinal al puterii politice sunt aceleasi: ordinea de drept si
bun starea material si spiritual a colectivit ii.
Ordinea de drept este starea de legalitate, de echilibru si de
pace social n organizarea si desI surarea activit ii publice
ntr-un stat si const n respectarea tuturor normelor de compor-
tare general , a regulilor de convie uire social , de ap rare a
cet enilor si a integrit ii lor, a drepturilor legitime ale acestora,
precum si a propriet ii private si publice.
Sarcinile sistemului administra iei publice, no iune speci-
Iic stiin ei administra iei, si reg seste corespondentul juridic n
atribu iile structurilor componente ale sistemului administra iei
publice, stabilite prin actul de nIiin are si/sau organizare si
Iunc ionare.
La rndul lor, atribu iile stabilite prin lege sau pe baza legii
n favoarea structurilor sistemului administra iei publice Ior-
meaz , n ansamblul lor, competen a structurilor respective.
Cresterea sarcinilor sistemului administra iei publice n
epoca actual se datoreaz , pe de o parte, sporirii complexit ii
vie ii sociale si, pe de alt parte, diversiIic rii si nmul irii
cerin elor oamenilor, gradul de realizare a acestora depinznd n
mod direct de mijloacele administra iei publice si de gradul de
adaptare si organizare a sistemului.
n realitate, resursele umane, materiale si Iinanciare se
organizeaz n raport cu sarcinile care urmeaz s Iie ndeplinite,
astIel c scopul urm rit constituie criteriul activit ii si orga-
niz rii administra iei publice.
Acesta este si motivul pentru care, n permanen , se pro-
cedeaz la adaptarea sistemului administra iei publice la sarcinile

31
Antonie Iorgovan, op. cit., edi ia a III-a, vol. 1, p. 269.
75
ce i-au fost date, adaptarea constnd ntr-un eIort continuu de
organizare ra ional si eIicient a ntregului sistem si a subsis-
temelor componente, urm rindu-se astIel realizarea optim a
sarcinilor administra iei publice n raport cu mai multe criterii:
geograIic, cronologic, al Iinalit ii, al consecin elor juridice etc.
Din punct de vedere geograIic, n Iunc ie de teritoriul pe
care se realizeaz , sunt sarcini ndeplinite de structurile centrale
ale sistemului administra iei publice, pe ntregul teritoriu al rii,
precum si sarcini locale, care sunt ndeplinite de organele locale
ale administra iei din unit ile administrativ-teritoriale.
AstIel, ministerele, ca structuri ale sistemului administra iei
publice ministeriale, vor realiza sarcinile de importan general
pe ntreg teritoriul na ional, n timp ce primarii si consiliile locale
vor aduce la ndeplinire sarcinile locale, limitate la unitatea
administrativ-teritorial n care au Iost alesi.
Din punct de vedere al analizei cronologice, proIesorul
Irancez de stiin a administra iei Ronald Drago distinge ntre
misiunea (sarcina) de inIormare, care constituie punctul de
plecare al oric rei ac iuni administrative, misiunea de studiu a
problemelor, misiunea de preg tire a deciziilor, misiunea de
executare si adaptare a deciziilor la interesele generale ale
colectivit ii
32
.
Din punct de vedere al Iinalit ii
33
, sarcinile administra iei
publice sunt mp r ite n sarcini politico-administrative, sarcini
economice si sarcini social-culturale, clasiIicare care coincide cu
clasiIicarea ministerelor dup natura activit ii pe care o
realizeaz , I cut de al i autori
34
n:
- ministere cu activitate politico-administrativ : Ministerul
AIacerilor Externe, Ministerul Administra iei si Internelor,
Ministerul Ap r rii Na ionale, Ministerul Justi iei;

32
Ronald Drago, Les missions de l'administration, Trait de
science aaministrative, Paris, Monton, 1980, p.71-72.
33
Mihai T. Oroveanu, op. cit., p.210-211.
34
I. Vntu, M.Anghene, M Str oanu, Organele aaministra iei ae
stat in Republica Socialist Romania, Editura Academiei, Bucuresti,
1971, p. 172.
76
- ministere cu activitate economic : Ministerul Economiei
si Comer ului, Ministerul Agriculturii, P durilor si Dezvolt rii
Rurale, Ministerul Transporturilor etc.;
- ministere cu activitate social-cultural : Ministerul S n t ii,
Ministerul Muncii, Solidarit ii Sociale si Familiei, Ministerul
Educa iei si Cercet rii etc.
Din punct de vedere al consecin elor juridice, un autor
35

distinge ntre sarcinile de decizie sau de dispozi ie, care sunt
speciIice ministerelor, altor organe centrale ale administra iei
publice etc. si sarcinile de execu ie, care revin, n special, regiilor
autonome, institu iilor social-culturale etc.
Acelasi autor, pornind de la aceast mp r ire a sarcinilor
administra iei publice, procedeaz la o clasiIicare a organelor
administra iei publice n organe de decizie si organe de execu ie.
AstIel, Ministerul S n t ii, Ministerul Educa iei si Cercet rii,
Ministerul Administra iei si Internelor etc. sunt organe de decizie,
n timp ce unit ile medico-sanitare, unit ile de nv mnt,
unit ile de poli ie etc. sunt organe de execu ie.
Dar, pornind de la con inutul administra iei publice ca
activitate, proIesorul Alexandru Negoi mparte n dou mari
grupe sarcinile care revin sistemului administra iei publice si
care au importan sistemului administra iei publice: sarcini de
conducere si organizare si sarcini de presta ie, dup natura
dispozitiv sau prestatoare a activit ii de organizare si executare
n concret a legii
36
.

2. 6DUFLQLOHGHFRQGXFHUHLRUJDQL]DUH
Sarcinile de conducere si organizare ale sistemului admi-
nistra iei publice deriv din Iunc ia puterii de stat de a reglementa
activitatea membrilor societ ii. SpeciIicul acestor sarcini const
n ac iunile cu caracter dispozitiv prin care structurile sistemului
administra iei publice organizeaz executarea si execut n con-
cret legile n cele mai diIerite domenii de activitate social n care
ac ioneaz statul.

35
Dumitru Brezoianu, Drept aaministrativ ,i autorit i publice
n Romnia, Editura Metropol, Bucuresti, 1995, p. 44.
36
Alexandru Negoi , op. cit., p.53.
77
Sarcinile de conducere si organizare, care revin sistemului
administra iei publice, raportate la activit ile dispozitive prin
care se organizeaz executarea si se execut legile, presupun o
serie ntreag de sarcini de preg tire a ac iunilor, de inIormare si
documentare, de planiIicare, de decizie si de control.
Realizarea sarcinilor de conducere si organizare este re-
zultatul Iolosirii eIiciente a mijloacelor materiale, a resurselor
umane si a resurselor Iinanciare necesare pentru asigurarea
execut rii legii.
Sarcinile de conducere si organizare revin mai ales minis-
terelor, altor organe centrale ale administra iei publice, precum si
autorit ilor constitu ionale ale administra iei publice locale.

3. 6DUFLQLOHGHSUHVWD LH

Sarcinile de presta ie ale sistemului administra iei publice
deriv din Iunc ia statului de a asigura membrilor societ ii
moderne cele mai diverse servicii pentru satisIacerea nevoilor
tot mai diversiIicate ale acestora.
Unele dintre sarcinile de presta ie ale sistemului admi-
nistra iei publice sunt de interes na ional, precum sunt sarcinile
de reprezentare diplomatic .
Alte sarcini sunt de interes local si vizeaz satisIacerea unor
nevoi materiale si spirituale ale membrilor colectivit ilor locale,
precum asisten a social , medical , scolarizarea copiilor etc.
37



Sec iunea a 4-a
Serviciile publice

1. 1R LXQHDGHVHUYLFLXSXEOLF

Administra ia public n accep iunea de activitate este
Iormat din ansamblul activit ilor juridice si opera iunilor
materiale aIlate n responsabilitatea autorit ilor publice care au

37
Alexandru Negoi , op. cit., p. 54.
78
drept scop satisIacerea interesului general al colectivit ii, prin
organizarea execut rii si executarea n concret a legii.
Ansamblul acestor activit i juridice si materiale este
constituit, pe de o parte, din activit i executive cu caracter de
dispozi ie si, pe de alt parte, din activit i executive cu caracter
de presta ie.
Presta iile, ca Iorme ale activit ii administrative prin care
sunt satisI cute interesele generale ale unei colectivit i, sunt
strns legate de no iunea de serviciu public, n accep iunea de
activitate.
Dar, no iunea de serviciu public are o dubl accep iune,
ntocmai ca si no iunea de administra ie public . AstIel, pe de o
parte, prin serviciul public se n elege o structur organizatoric ,
un organism social si, pe de alt parte, prin serviciu public se
n elege activitatea cu caracter de presta ie pe care o realizeaz
respectivul organism
38
.
Analiza no iunii de serviciu public, att n accep iunea de
activitate, ct si n accep iunea de structur organizatoric , pre-
zint interes pentru tema acestei lucr ri, sistemul administra iei
publice ministeriale prezentndu-se si ca un ansamblu de subsis-
teme de servicii publice din domeniile si ramurile de activitate
ale vie ii sociale, Iiecare ministru Iiind si seIul tuturor serviciilor
publice din ministerul pe care l conduce.
n perioada interbelic
39
, serviciul public era deIinit ca
Iiind acea activitate a autorit ilor publice pentru satisIacerea
unei nevoi de interes general, care este att de important nct
trebuie s Iunc ioneze n mod regulat si continuu.
n aceeasi perioad , un alt autor
40
deIinea serviciul public ca
Iiind un organism administrativ, creat de stat, jude sau comun ,

38
Alexandru Negoi , op. cit., p.48; Ioan Alexandru, op. cit.,
p. 290.
39
E.D. Tarangul, Tratat de drept administrativ romn, Cern u i,
1944, p. 5.
40
Paul Negulescu, Tratat ae arept aaministrativ, vol.I, edi ia
a IV-a, Bucuresti, 1934, p. 123.
79
cu o competen si puteri determinate, cu mijloace Iinanciare
procurate din patrimoniul general al administra iei publice, pus la
dispozi ia publicului pentru a satisIace n mod regulat si continuu
o nevoie cu caracter general, c reia ini iativa privat nu ar putea
s -i dea dect o satisIac iune incomplet si intermitent .
Ast zi
41
, serviciul public este deIinit ca Iiind acea orga-
niza ie de stat sau a colectivit ii locale, nIiin at de autorit ile
competente, cu scopul de a asigura satisIacerea unor cerin e ale
membrilor societ ii, n regim de drept administrativ sau civil, n
procesul de executare a legii.
n prezent, no iunea de serviciu public o ntlnim, n primul
rnd, n Constitu ie: art. 120, art.122 si art.123 alin.(2) reIerindu-se
la serviciile publice locale, serviciile publice de interes jude ean si
la serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte
organe centrale, n unit ile administrativ-teritoriale
42
.
De asemenea, n Iosta lege a administra iei publice locale
43
,
si n actuala Lege nr.215/2001 a administra iei publice locale
44

sunt reglementate serviciile publice ale comunei si ale orasului,
serviciile publice de interes jude ean, precum si n Legea
nr.340/2004 n ceea ce priveste atribu iile preIectului n calitate de
conduc tor al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si
ale celorlalte autorit i ale administra iei publice centrale de spe-
cialitate organizate la nivelul unit ilor administrativ-teritoriale
45
.
Potrivit acestor reglement ri legale, serviciul public este
prestat Iie de o autoritate a administra iei publice n mod direct
(exemplu: serviciul de eliberare a actelor de identitate, care se
presteaz de poli ie n exclusivitate) sau prin intermediul unei
persoane juridice organizat de aceasta (exemplu: Iurnizarea energiei

41
Ioan Alexandru, op. cit., p.291.
42
Este vorba de Constitu ia din anul 1991, revizuit si republicat .
43
Legea nr.69/1991, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.238 din 28 noiembrie 1991.
44
Publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.204
din 23 aprilie 2001.
45
Legea nr.340/2004 privind institu ia preIectului, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.658 din 21 iulie 2004.
80
termice se face prin regii autonome aflate n subordinea consiliilor
locale), ori prin intermediul unor persoane juridice autorizate de
autorit ile administrative publice (exemplu: serviciul public de
s n tate prestat si de unit i medicale particulare sau serviciul
public de nv mnt prestat si de unit i particulare etc.).
Este evident c reIeririle I cute mai sus privesc doar servi-
ciile publice administrative, literatura de specialitate
46
distingnd,
ca servicii publice, serviciul public de legiferare, Iormat din
Camera Deputa ilor si Senat, serviciul public judiciar, Iormat
din sistemul instan elor judec toresti judec torii, tribunale, Cur i
de apel si nalta Curte de Casa ie si Justi ie, si serviciul public
administrativ, Iormat din ansamblul organismelor administrative
care au drept scop realizarea sarcinilor puterii executive.
Pentru a ne aIla n prezen a unor servicii publice sunt
necesare urm toarele condi ii:
- satisIacerea cerin elor membrilor societ ii;
- nIiin area lor s se Iac prin acte de autoritate;
- activitatea lor s se desI soare n realizarea autorit ii de
stat, personalul lor avnd calitatea de Iunc ionari publici;
- au personalitate juridic , avnd toate drepturile si obliga-
iile speciIice acestui statut.
Mijloacele lor materiale sunt asigurate preponderent din
subven ii bugetare, dar si din venituri extrabugetare.

2. QILLQ DUHDLGHVILLQ DUHDVHUYLFLLORUSXEOLFH

nIiin area serviciilor publice este determinat , n primul
rnd, de cresterea si diversiIicarea necesit ilor generale ale
colectivit ii si de obliga ia statului de a le satisIace n condi ii
ct mai bune.
AstIel, spre exemplu, dup anul 1990, cnd problemele
speciIice ale persoanelor cu handicap nu au mai putut Ii ascunse

46
Valentin I. Pris caru, Tratat de drept administrativ romn,
Partea general , Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1993, p.119; Ioan
Alexandru, op. cit., p.290.
81
si nici ignorate ca n perioada comunist , Guvernul a Iost nevoit
s nIiin eze un organism specializat care s organizeze si s
realizeze serviciul public care s aib ca obiect satisIacerea
intereselor speciIice ale acestei categorii de persoane. Este vorba
de Secretariatul de Stat pentru Handicapa i, nIiin at prin
H.G. nr.1161/1990
47
, organ de specialitate al administra iei
publice centrale, avnd ca sarcini coordonarea, ndrumarea si
controlul activit ii de ocrotire social a persoanelor cu handicap,
n scopul recuper rii, integr rii socio-proIesionale si asigur rii
protec iei sociale a acestora.
nIiin area serviciilor publice este determinat si de cres-
terea continu a rolului statului n via a societ ii. Spre exemplu,
serviciile publice organizate sub Iorma ministerelor au avut o
tendin general de multiplicare.
Din punct de vedere juridic, serviciile publice se nIiin eaz
prin lege, precum ministerele, prin hot rre a Guvernului, n
cazul organelor de specialitate din subordinea acestuia, prin
ordin al ministrului, n cazul organelor de specialitate din
subordinea ministerelor, ori prin hot rri ale consiliilor jude ene
sau ale consiliilor locale, n cazul serviciilor publice de interes
jude ean si, respectiv, local.
Reorganizarea si, respectiv, desIiin area serviciilor publice
se Iac de c tre aceleasi organe ale administra iei publice si prin
acte de acelasi nivel cu acelea prin care au Iost nIiin ate.

3. &ODVLILFDUHDVHUYLFLLORUSXEOLFH

Literatura de specialitate mparte serviciile publice n raport
de Iorma de organizare
48
, n raport de obiectul de activitate
49
si n
raport de gradul lor de extensie
50
.

47
H.G. nr. 1161/1990 privind atribu iile, organizarea si Iunc io-
narea Secretariatului de Stat pentru Handicapa i, publicat n ,Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 1149 din 2 noiembrie 1990.
48
Ioan Alexandru, op. cit., p. 292 si urm.
49
Valentin Pris caru, op. cit., p. 125 si urm.
50
Antonie Iorgovan, op. cit., vol. II, p. 184.
82
Dup forma de organizare, serviciile publice se mpart n
trei categorii:
- organe ale administra iei publice;
- institu ii publice;
- regii autonome, societ i si companii na ionale de interes
public.
Serviciile publice care func ioneaz sub form de
organe ale administra iei publice:
- se nIiin eaz , reorganizeaz si desIiin eaz prin lege sau
pe baza legii de c tre Parlament, Guvern, ministere, consiliile
jude ene, consiliile locale;
- se nIiin eaz pentru satisIacerea unor interese speciale ale
membrilor societ ii. AstIel spre exemplu, Ministerul S n t ii si
direc iile jude ene de s n tate public satisIac interesul general de
asigurare a s n t ii membrilor societ ii;
- au asigurate mijloacele materiale si Iinanciare necesare
Iunc ion rii lor din bugetul de stat si, respectiv, din bugetele locale;
- desI soar activitatea, de regul , n mod gratuit si din oIiciu;
- sunt ncadrate cu personal de specialitate n activitatea
pentru care au Iost nIiin ate;
- desI soar activitatea n mod continuu si ritmic, dup
programe aduse la cunostin a publicului;
- n vederea realiz rii activit ii pentru care au Iost nIiin ate,
adopt sau emit acte administrative.
Din tr s turile caracteristice, prezentate mai sus, rezult c
serviciile publice care Iunc ioneaz sub Iorma organelor ad-
ministra iei publice constituie o categorie distinct de servicii
publice prin care statul si exercit suveranitatea sa Ia de to i
membrii societ ii.
Serviciile publice care func ioneaz sub form de
institu ii publice:
- se nIiin eaz , reorganizeaz si desIiin eaz prin lege sau
potrivit legii, de c tre Parlament, Guvern, ministere si celelalte
organe de specialitate ale administra iei publice centrale, precum
si de c tre consiliile jude ene si locale;
- sunt nIiin ate pentru satisIacerea unor interese generale
de specialitate ale membrilor societ ii. AstIel, pentru asigurarea
83
s n t ii popula iei Iunc ioneaz institute, policlinici, spitale,
sanatorii, s.a., iar pentru inIormarea membrilor societ ii Iunc-
ioneaz Societatea Na ional de Radio si Societatea Na ional
de Televiziune, ca institu ii publice de interes na ional;
- au, n principal, asigurate mijloacele materiale si Iinanciare
de la bugetul de stat si de la bugetele locale, dar si din venituri
proprii ob inute din activitatea pe care o desI soar ;
- si desI soar activitatea Iie gratuit, Iie cu plat prin
ncasarea unor taxe sau tarife;
- sunt ncadrate cu personal de specialitate n activitatea pe
care o desI soar ;
- desI soar o activitate continu si n mod ritmic, dup
programe aduse la cunostin a celor interesa i;
- numai unele dintre ele emit acte administrative sub Iorm
de diplome de absolvire, certiIicate medicale, atestate etc.;
- de regul , activitatea lor se desI soar la cererea celor
interesa i.
Serviciile publice care func ioneaz sub form de regii
autonome, societ i yi companii na ionale de interes public:
- se nIiin eaz , reorganizeaz si desIiin eaz prin hot rri
ale guvernului sau ale consiliilor jude ene si, respectiv, ale
consiliilor locale;
- se nIiin eaz pentru satisIacerea unor interese de spe-
cialitate ale membrilor societ ii, prin realizarea unor activit i
materiale, de ordin economic;
- mijloacele materiale si Iinanciare le sunt asigurate din
venituri proprii, precum si din subven ii bugetare;
- desI soar activitatea la cerere, contra cost si dup
programe aduse la cunostin a celor interesa i.
Dup obiectul lor de activitate, serviciile publice se
mpart n:
- Serviciile publice care au ca obiect p strarea ordinii
publice si ap rarea na ional , care sunt realizate de Ministerul
Administra iei si Internelor, Ministerul Justi iei si Ministerul
Ap r rii Na ionale si prin unit ile lor deconcentrate n teritoriu.
84
- Serviciile publice care au ca obiect activit ile Iinanciare si
Iiscale, realizate de Ministerul Finan elor Publice si prin unit ile
lor deconcentrate n teritoriu.
- Serviciile publice care au ca obiect nv mntul si
cercetarea, realizate de Ministerul Educa iei si Cercet rii si prin
unit ile publice deconcentrate n teritoriu.
- Serviciile publice care au ca obiect asigurarea social si
s n tatea colectivit ii se realizeaz prin Ministerul Muncii,
Solidarit ii Sociale si Familiei, Ministerul S n t ii si prin
unit ile lor deconcentrate n teritoriu.
- Serviciile publice care au ca obiect satisIacerea intereselor
de art si cultur se realizeaz prin Ministerul Culturii si Cultelor
si unit ile sale din teritoriu.
- Serviciile publice care au ca obiect satisIacerea intereselor
economice care sunt realizate de Ministerul Economiei si
Comer ului, Ministerul Transporturilor, Construc iilor si Turismului,
Ministerul Comunica iilor si Tehnologiei InIorma iei, Ministerul
Agriculturii, P durilor si Dezvolt rii Rurale, Ministerul Mediului
si Gospod ririi Apelor si prin unit ile lor deconcentrate n teri-
toriu, precum si prin companiile si societ ile na ionale de interes
public aflate n subordinea lor.
Din punct de vedere al gradului de extensie, sunt servicii
de importan na ional , organizate la scara ntregului teritoriu
na ional de c tre Parlament, Guvern si ministere, precum si
servicii locale, de importan jude ean , municipal , or se-neasc
sau comunal , organizate la nivelul unit ilor administrativ-
teritoriale de c tre consiliile jude ene, respectiv, consiliile locale
municipale, or senesti sau comunale.

Sec iunea a 5-a
Sistemul organelor administra iei publice

1.1R LXQHDVLVWHPXOXLRUJDQHORUDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Prin sistem al organelor administra iei publice se n elege
totalitatea organelor care realizeaz administra ia public , ca
85
activitate de organizare a execut rii si de executare n concret a
legii, prin care se asigur Iunc ionalitatea acestui sistem
51
.
Ceea ce leag , n primul rnd, sistemul administra iei
publice este natura activit ii pe care o realizeaz organele
componente, si anume activitatea de administra ie public ,
elementul ce d coeren acestui sistem.
n al doilea rnd, aplicarea regimului de drept administrativ,
rela iilor care se Iormeaz n realizarea activit ii de organizare a
execut rii si de executare a legii, constituie modalitatea prin care
se asigur coeren a sistemului administra iei publice n Iunc io-
nalitatea sa.
AstIel, raporturile de drept administrativ, care se Iormeaz
n cadrul sistemului administra iei publice, constituie coloana
vertebral pe care se sprijin si se structureaz sistemul orga-
nelor administra iei publice.
Dar, sistemul organelor administra iei publice constituie, la
rndul s u, un subsistem n cadrul sistemului global al puterii
statului, asa cum acesta a Iost stabilit prin Constitu ie, pe
criteriul separa iei celor trei puteri: legislativ , executiv si jude-
c toreasc , c rora le corespunde cte un subsistem de organe ale
statului de drept.
Caracteristic sistemului organelor administra iei publice este
Iaptul c p r ile sale componente sunt structurate ntr-o construc ie
ierarhic , pe baza raporturilor de supraordonare si subordonare, n
capul sistemului aflndu-se Guvernul, care, potrivit prevederilor
art.102 alin.(1) din Constitu ie, exercit conducerea general a
administra iei publice.

2. &ULWHULLOHGHRUJDQL]DUHDVLVWHPXOXLRUJDQHORU
DGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

Potrivit opiniei proIesorului Ioan Alexandru
52
, sistemul
organelor administra iei publice se organizeaz pe baza a dou
criterii: criteriul teritorial si criteriul Iunc ional.

51
Alexandru Negoi , op.cit., p.72.
52
Ioan Alexandru, op. cit., p.240 si urm.
86
Criteriul teritorial, potrivit c ruia sistemul se strucutureaz
din punct de vedere al competen ei teritoriale, existnd:
- organe centrale, cnd competen a lor se ntinde asupra
ntregului teritoriu al rii, cum sunt Guvernul, ministerele si
celelalte organe centrale ale administra iei publice;
- organe locale, cnd competen a lor se ntinde numai
asupra unei unit i administrativ-teritoriale, cum sunt consiliile
locale, primarul, consiliile jude ene.
Criteriul func ional, potrivit c ruia sistemul organelor
administra iei publice se structureaz din punct de vedere al
competen ei materiale, existnd:
- organe cu competen general , care exercit , realizeaz
administra ia public n toate domeniile de activitate, cum sunt
Guvernul, consiliile jude ene, consiliile locale;
- organe de specialitate ale administra iei publice, care
realizeaz administra ia public n domenii distincte de acti-
vitate, cum sunt ministerele si celelalte structuri componente ale
administra iei ministeriale
53
.

3. 3 U LOHFRPSRQHQWHDOHVLVWHPXOXLDGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

n sistemul organelor administra iei publice, p r ile sale
componente au calitatea de organe ale administra iei publice n
sensul de institu ie public , dar si ca organ prin care Iunc ioneaz
institu ia public si prin care se realizeaz sarcinile administra iei
publice
54
.
Dup cum vom vedea n continuare, sistemul administra iei
publice cuprinde o mare varietate de organe, care prezint ,
Iiecare n parte, particularit i de denumire, de organizare, de
natur juridic , dar au toate n comun activitatea de organizare a
execut rii si executarea n concret a legii, prin care se exprim
speciIicul administra iei publice.

53
Emanuel Albu, Aaministra ia ministerial in Romania, Editura
All Beck, Bucuresti, 2004, p.177 si urm.
54
Alexandru Negoi , op. cit., p.73.
87
Potrivit proI. Antonie Iorgovan
55
, ct si altor autori, prima
component a puterii administrativ-executive este Presedintele
Romniei, care are, prin Constitu ie, valen e triple: de seI al
statului, de seI al executivului al turi de Guvern, de garant al
Constitu iei si mediator ntre puterile statului.
Dar, n conformitate cu opinia reputatului proIesor
Alexandru Negoi
56
, mp rt sit si de al i autori importan i,
Guvernul este ns si expresia puterii executiv-administrative a
statului si constituie, prin natura activit ii pe care o desI soar ,
elementul de coeren al ntregului sistem al administra iei
publice, asupra c ruia exercit conducerea general a acestuia,
potrivit art.102 alin.(1) din Constitu ie.
Deci, Guvernul nu este numai un organ prin care ac ioneaz
puterea executiv a statului, dar este si un organ al sistemului
administra iei publice n sensul de institu ie public ce dispune de
elementele componente speciIice acestor institu ii.
Totodat , n sistemul administra iei publice intr ministerele
si celelalte organe ale administra iei publice de specialitate prin
care se realizeaz sarcinile ce revin statului, dintre care unele se
subordoneaz Guvernului sau ministerelor, iar altele au un statut
de autorit i administrative autonome Ia de Guvern, dar care au
rela ii de subordonare n raport cu Parlamentul, ori numai cu una
dintre Camere.
De asemenea, n cadrul sistemului administra iei publice se
cuprinde administra ia public local , organizat n unit ile admi-
nistrativ-teritoriale: consiliile locale, primarii, consiliile jude ene.
n sIrsit, din sistemul administra iei publice Iac parte si
diIerite institu ii social-culturale si unit i economice prin care
se realizeaz diverse presta iuni, pe baza si n executarea legii,
prin care sunt satisI cute nevoile membrilor societ ii.

55
Antonie Iorgovan, op. cit., vol. I, p.281 si urm.; Ioan Santai,
Drept aaministrativ ,i ,tiin a aaministra iei, vol.I, Editura Risoprint,
Cluj-Napoca, 2004, p.277 si urm.; Mircea Preda, Autorit ile aami-
nistra iei publice, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002, p.13 si urm.
56
Alexandru Negoi , op.cit.; Ioan Alexandru, op. cit., p.330 si urm.
88


CAPITOLUL III
AUTORIT ILE CENTRALE

Sec iunea 1
Preyedintele Romniei

1. Aatura institu iei preziden iale

Institu ia seIului de stat si are originea n istoria umanit ii
si a organiz rii statale a societ ii, colectivit ile umane avnd
ntotdeauna un seI, desemnat dup criterii care au variat de la o
epoc la alta, precum si de la o comunitate la alta.
Evolu ia institu iei statului excede cadrul disciplinei
dreptului administrativ
1
, astIel c vom ncerca s stabilim natura
politico-juridic a acesteia n contextul nostru constitu ional al
separa iei puterilor n stat si al rolului de mediator al Presedintelui
Romniei.
n literatura de specialitate
2
s-a exprimat chiar opinia c
Presedintele Romniei ar reprezenta cea de-a patra putere n stat,
ceea ce contrazice teoria lui Montesquieu cu privire la separa ia
celor trei ramuri ale suveranit ii: puterea legislativ , puterea
executiv si puterea judec toreasc .
Aceast opinie este contrar si Constitu iei Romniei,
republicat , care la art.1 alin.(4) prevede n mod expres c statul
se organizeaz potrivit principiului separa iei si echilibrului
puterilor legislativ , executiv si judec toreasc n cadrul
democra iei constitu ionale.

1
Institu ia seIului de stat Iormeaz obiectul de studiu pentru
dreptul constitu ional, astIel c abordarea de Ia va ncerca s se
limiteze la aspectele administrative ale acesteia.
2
Dumitru Brezoianu, op.cit., p.7.
89
Dup ce principiul separa iei puterilor a nceput s Iunc-
ioneze, s-a considerat n mod constant
3
c Presedintele
Romniei, ca seI al statului, este totodat unul din seIii puterii
executive, al turi de Guvern, precum si garantul Constitu iei, al
independen ei na ionale, al unit ii si integrit ii teritoriale a rii
si mediator ntre puterile statului, precum si ntre stat si societate.
Acesta este unul dintre paradoxurile Constitu iei romne,
care a acordat Presedintelui Romniei, unul dintre cei doi capi ai
puterii executiv-administrative, rolul de mediator ntre puterile
statului: puterea legislativ , puterea executiv si puterea
judec toreasc , chemate s Iunc ioneze pe principiul separa iei
si echilibrului puterilor, n conIormitate cu prevederile art.1
alin.(4) din Constitu ie.

2. Atribu iile generale ale Preyedintelui Romniei

Atribu iile Presedintelui Romniei sunt clasiIicate din punct
de vedere al autorilor de drept constitu ional
4
n:
- atribu ii privind legiIerarea;
- atribu ii privind organizarea si Iunc ionarea puterilor publice;
- atribu ii privind alegerea, Iormarea, avizarea Iorm rii,
numirea sau revocarea unor autorit i publice;
- atribu ii n domeniul ap r rii rii si asigur rii ordinii publice;
- atribu ii n domeniul politicii externe;
- alte atribu ii, precum conIerirea decora iilor si titlurilor de
onoare, acordarea gra ierii individuale, acordarea gradelor de
maresal, de general, de amiral si, respectiv, chestor de poli ie.
Sunt autori de drept administrativ
5
care clasiIic atribu iile
Presedintelui Romniei din punct de vedere al sarcinilor, din
punct de vedere al subiectelor Ia de care acestea se exercit ,

3
Antonie Iorgovan, op.cit., vol. I, p.290.
4
Ioan Muraru, Drept constitu ional ,i institu ii politice, Editura
Actami, Bucuresti, 1998, p.446-447.
5
Antonie Iorgovan, op. cit., vol.I, p.297-298.
90
din punct de vedere al Irecven ei exercit rii lor, din punct de
vedere al procedurii de realizare sau din punct de vedere al
Iormelor tehnico-juridice prin care se realizeaz .
Consider m, ns , c din punct de vedere al cursului de
drept administrativ si stiin a administra iei prezint importan
prezentarea atribu iilor Presedintelui Romniei legate de activi-
tatea executiv-administrativ a statului, r mnnd ca specialistii
n drept constitu ional s se ocupe de celelalte atribu ii ale
Presedintelui Romniei.

3. Atribu iile Preyedintelui Romniei ca yef al Executivului

Aceast categorie de atribu ii este Iormat din acele prero-
gative care nu intr n sIera reprezent rii politice si nici n sIera
constitu ional-legislativ , dar nici n sIera raporturilor cu alte
autorit i publice, precum Parlamentul, justi ia, Curtea Consti-
tu ional etc., aceste atribu ii executiv-administrative avnd
temeiul n prevederile constitu ionale, potrivit c rora Presedintele
Romniei este unul din cei doi seIi ai puterii executive, dar cu
atribu ii destul de limitate
6
.
AstIel, n raporturile cu Guvernul, Presedintele Romniei
are urm toarele atribu ii:
- desemnarea candidatului pentru Iunc ia de prim-ministru;
- numirea Guvernului pe baza votului de ncredere acordat
de Parlament;
- revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, n caz
de remaniere;
- consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente si
de importan deosebit ;

6
Faptul c atribu iile executive constitu ionale sunt mai limitate
n raport cu cele ale primului-ministru, nu i-a mpiedicat pe presedin ii
de dup anul 1990 s se maniIeste si s Iie recepta i de opinia public
drept de in tori ai unor prerogative mult mai importante, datorit
folosirii unor prghii politice.
91
- participarea la sedin ele Guvernului n care se dezbat
probleme de interes na ional privind politica extern , ap rarea
rii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru,
n alte situa ii.
O alt categorie de atribu ii pe care Presedintele Romniei
le are ca seI al executivului este aceea a atribu iilor pe care le
poate exercita n cazuri excep ionale:
- n calitate de comandant al Ior elor armate, poate declara
mobilizarea par ial sau total , cu aprobarea prealabil sau, n
cazuri excep ionale, ulterioar a Parlamentului (art.92 alin.(1)
din Constitu ie);
- n aceeasi calitate, n caz de agresiune armat ndreptat
mpotriva rii, ia m suri pentru respingerea acesteia (art.92
alin.(3) din Constitu ie);
- potrivit legii, instituie starea de asediu sau starea de
urgen n ntreaga ar sau n unele unit i administrativ-
teritoriale, urmnd ca n cel mult 5 zile s solicite Parlamentului
ncuviin area m surii (art.93 din Constitu ie).
Presedintele Romniei are o serie de atribu ii n domeniul
politicii externe (art.91 din Constitu ie):
- ncheie tratate interna ionale n numele Romniei, ne-
gociate de Guvern, si le supune spre ratiIicare Parlamentului
Romniei ntr-un termen rezonabil;
- la propunerea Guvernului, acrediteaz si recheam repre-
zentan ii diplomatici ai Romniei;
- la propunerea Guvernului, aprob nIiin area, desIiin area
sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
- primeste acreditarea reprezentan ilor diplomatici ai altor
state n Romnia.

4. Actele Preyedintelui Romniei

n scopul exercit rii prerogativelor care i sunt stabilite prin
Constitu ie si prin alte legi, Presedintele Romniei are la dispo-
zi ie Administra ia preziden ial , care este o institu ie public , cu
92
personalitate juridic , Iormat din servicii publice puse la dispo-
zi ia acestuia, pentru ndeplinirea atribu iilor sale
7
. Institu ia
Administra iei Preziden iale are sediul n municipiul Bucuresti,
la Palatul Cotroceni.
n literatura de specialitate
8
se Iace distinc ie ntre actele
politice ale presedintelui (mesaje, declara ii, apeluri etc.) si actele
juridice la care se reIer art.100 din Constitu ie.
AstIel, potrivit art.100 alin.(1) din Constitu ie, n exercitarea
atribu iilor sale, Presedintele Romniei emite decrete care se
public n ,Monitorul OIicial, nepublicarea atr gnd inexisten a
lor din punct de vedere juridic.

5. Regimul yi natura decretelor emise
de Preyedintele Romniei

n conIormitate cu dispozi iile art.100 alin.(2) din Constitu ie,
primul-ministru contrasemneaz decretele emise de presedinte:
- n exercitarea atribu iilor de politic extern privind tri-
miterea tratatelor spre ratiIicare Parlamentului, acreditarea si
rechemarea reprezentan ilor diplomatici, aprobarea nIiin rii,
desIiin rii sau schimb rii rangului misiunilor diplomatice;
- pentru declararea mobiliz rii par iale sau totale a Ior elor
armate;
- pentru luarea m surilor de respingere a agresiunii armate
ndreptate mpotriva rii;
- pentru instituirea st rii de asediu sau a st rii de urgen ;
- pentru conIerirea decora iilor si titlurilor de onoare;
- pentru acordarea gradelor de maresal, de general, de amiral
si de chestor de poli ie;
- pentru acordarea gra ierii individuale.

7
Iegea nr.47/1994 privind serviciile din subordinea Presedintelui
Romniei, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr. 210 din 25 aprilie 2001.
8
Antonie Iorgovan, op. cit., vol.I, p.320; Ioan Santai, op. cit.,
vol.I, p.284.
93
n ceea ce priveste caracterul lor, n literatura de specia-
litate a Iost exprimat opinia c decretele preziden iale au
ntotdeauna un caracter individual
9
, dar si opinia c acestea pot
avea si caracter normativ
10
.
ntr-adev r, consider m, al turi de cel de-al doilea autor, c
este greu de sus inut caracterul individual al decretelor prin care
presedintele reglementeaz situa ii privind declararea st rii de
urgen sau a st rii de asediu si care oblig autorit ile administra-
tive centrale si/sau locale s ia m suri de punere n executare.
Sunt, ntr-adev r, acte administrative cu caracter individual
decretele de numire sau de eliberare din Iunc ii publice, emise
de Presedintele Romniei n cazurile prev zute de lege.
Tot n leg tur cu natura juridic a decretelor emise de
Presedintele Romniei, trebuie amintit c acestea au Iost
caliIicate ca acte administrative supuse controlului instan elor de
contencios administrativ
11
, cu excep iile enumerate de Iegea
contenciosului administrativ
12
.
AstIel, potrivit art.5 alin.(1) lit.a) din Iegea nr.554/2004,
nu pot fi atacate n contencios administrativ decretele emise de
Presedintele Romniei care privesc raporturile sale cu Parlamentul:
- decretul pentru desemnarea candidatului pentru Iunc ia de
prim-ministru;
- decretul de numire a Guvernului sau a unor membri ai
Guvernului n caz de remaniere.
Potrivit art.5 alin.(3), pot Ii atacate decretele emise pentru
aplicarea regimului st rii de r zboi, al st rii de asediu sau al
st rii de urgen , dar numai pentru exces de putere.

9
Antonie Iorgovan, op. cit., vol. I, p.322.
10
Ioan Santai, op. cit., vol.I, p.284.
11
Antonie Iorgovan, op. cit., vol.I, p.322; Radu Carp, Reflec ii pe
marginea statutului furiaic al aecretelor emise ae Pre,eaintele Romaniei,
n ,Revista de Drept Public nr.4/2004, p.13 si urm.
12
Iegea contenciosului administrativ, nr.554/2004, publicat n
Monitorul oficial al Romniei, Partea I, nr.1154 din 7 decembrie 2004.
94
Excesul de putere este deIinit de art.2 alin.(1) lit.m) din
Iegea nr.554/2004 ca Iiind exercitarea dreptului de apreciere,
apar innd autorit ilor administra iei publice, prin nc lcarea
drepturilor si libert ilor Iundamentale ale cet enilor, prev zute
de Constitu ie sau de lege.
De asemenea, nu pot fi atacate n contencios administrativ
nici actele administrative prin care Presedintele Romniei si
exercit atribu iile privind realizarea politicii externe.

6. R spunderea Preyedintelui Romniei

n conIormitate cu dispozi iile art.84 alin.(2) coroborat cu
art.72 alin.(1) din Constitu ie, Presedintele Romniei se bucur
de imunitate doar n ceea ce priveste opiniile politice exprimate
n exercitarea mandatului.
Dar, n leg tur cu modul de exercitare a atribu iilor,
r spunderea Presedintelui Romniei poate Ii angajat din punct
de vedere politic, n condi iile art.95 din Constitu ie pentru
s vrsirea unor Iapte grave prin care se ncalc prevederile legii
Iundamentale.
Propunerea de suspendare din Iunc ia de Presedinte al
Romniei poate Ii ini iat de cel pu in o treime din num rul
deputa ilor si senatorilor; ea este adus la cunostin a prese-
dintelui si, dup consultarea Cur ii Constitu ionale, este supus
dezbaterii Camerei Deputa ilor si Senatului n sedin comun ,
care o adopt cu votul majorit ii deputa ilor si senatorilor n
Iunc ie.
n situa ia n care propunerea de suspendare din Iunc ie este
aprobat , n cel mult 30 de zile, se va organiza un reIerendum
pentru demiterea presedintelui.
R spunderea penal a Presedintelui Romniei este statuat
de dispozi iile art.96 din Constitu ie.
AstIel, Camera Deputa ilor si Senatul, n sedin comun ,
cu votul a cel pu in dou treimi din num rul deputa ilor si
senatorilor, pot hot r punerea sub acuzare pentru nalt tr dare a
Presedintelui Romniei.
95
Nici Constitu ia si nici reglement rile subsecvente nu au
dat l muriri si nici indicii n leg tur cu con inutul no iunii de
nalt tr dare, acesta Iiind l sat la aprecierea majorit ii speciale
de dou treimi din num rul deputa ilor si senatorilor care
hot r sc punerea sub acuzare a Presedintelui Romniei prin
exprimarea unui vot politic.
F r a mai da alte detalii de ordin procesual penal, art.96
alin.(4) din Constitu ie stabileste competen a de judecat a naltei
Cur i de Casa ie si Justi ie si c , la data r mnerii deIinitive a
hot rrii de condamnare, presedintele este demis de drept.
Este evident c , n lipsa unei legi care s reglementeze
r spunderea penal a Presedintelui Romniei, sunt aplicabile
dispozi iile Codului penal si ale Codului de procedur penal , cu
complet rile corespunz toare aplicabile celorlalte categorii de
demnitari care se bucur de imunitate.
AstIel, dup Iaza politic a punerii sub acuzare pentru nalt
tr dare, va urma n mod obligatoriu o Iaz de urm rire penal
eIectuat de Parchetul de pe lng nalta Curte de Casa ie si
Justi ie, pentru care hot rrea celor dou Camere ale Parlamentului
reprezint doar actul de sesizare.
n urma eIectu rii urm ririi penale, este posibil ca Parchetul
de pe lng nalta Curte de Casa ie si Justi ie s emit rechizito-
riul prin care va sesiza nalta Curte de Casa ie si Justi ie Sec ia
penal , dup cum este posibil, teoretic, ca sesizarea cu punerea
sub acuzare pentru nalt tr dare s nu se concretizeze n nici una
dintre inIrac iunile de gen din Codul penal si s se ajung la o
solu ie de neurm rire sau de scoatere de sub urm rire penal .
Mai trebuie men ionat c , potrivit art.96 alin.(3) din
Constitu ie, de la data punerii sub acuzare de c tre cele dou
Camere ale Parlamentului, presedintele este suspendat de drept
pn la data demiterii sale.
Constitu ia nu prevede, dar consecin a juridic a adopt rii
unei solu ii de netrimitere n judecat de c tre Parchetul de pe
lng nalta Curte de Casa ie si Justi ie, ori de achitare, pronun at
de nalta Curte de Casa ie si Justi ie, va Ii aceea a ncet rii
suspend rii din Iunc ie a Presedintelui Romniei.
96
ncheiem prin a reaminti c , potrivit prevederilor art.84
alin.(2), coroborate cu cele ale art.72 alin.(1) din Constitu ie,
imunitatea acordat presedintelui este doar pentru Iaptele care au
leg tur cu exercitarea mandatului de Presedinte al Romniei si
c , pentru celelalte Iapte ar trebui s r spund , din punct de
vedere legal, ca orice cet ean, potrivit principiului nscris n
art.16 alin.(1) din Constitu ie, conIorm c ruia cet enii sunt egali
n Ia a legii.

Sec iunea a 2-a
Guvernul

1. Rolul Cuvernului

Art.102 alin.(2) din Constitu ie precizeaz c Guvernul,
potrivit programului s u de guvernare acceptat de Parlament
asigur realizarea politicii interne si externe a rii si exercit
conducerea general a administra iei publice.
Art.1 alin.(1) din Iegea nr.90/2001
13
deIineste Guvernul ca
Iiind autoritatea public a puterii executive, care Iunc ioneaz pe
baza votului de ncredere acordat de Parlament si care asigur
realizarea politicii interne si externe a rii si exercit
conducerea general a administra iei publice.
Deci, potrivit Constitu iei din 1991 si legii sale organice,
Guvernul are, n primul rnd, un rol politic, concepnd programul
s u de guvernare si Iixnd liniile de Ior ale politicii interne si
externe pe durata mandatului pe care l solicit Parlamentului,
precum si asigurnd realizarea politicii interne si externe,
potrivit programului de guvernare care a Iost acceptat de
Parlament prin acordarea votului de ncredere.
Prin aceasta, Guvernul este, n primul rnd, o institu ie
politic , Iiind emana ia partidului sau coali iei de partide care a
Iormat majoritatea parlamentar si si-a asumat Iormarea sa.

13
Iegea nr.90/2001 privind organizarea si Iunc ionarea Guvernului
Romniei si a ministerelor, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.164 din 2 aprilie 2001.
97
Rolul politic al Guvernului decurge, pe de o parte, din
originea sa parlamentar , Iiind o expresie a intereselor politice
ale majorit ii parlamentare si, pe de alt parte, din subordonarea
ac iunilor sale, programului s u de guvernare acceptat de Parlament.
Programul de guvernare reprezint un act politic care
apar ine Guvernului, n privin a c ruia si asum obliga ia
exclusiv de realizare, precum si responsabilitatea exclusiv ,
acceptarea programului de c tre Parlament avnd doar semni-
Iica ia sus inerii politice pentru realizarea obiectivelor acestuia
pe durata mandatului acordat.
n al doilea rnd, Guvernul are un rol administrativ,
exercitnd conducerea general a administra iei publice, potrivit
programului s u de guvernare acceptat de Parlament.
Realizarea rolului administrativ, constnd n exercitarea
conducerii generale a administra iei publice, impune existen a
unor raporturi de drept administrativ ntre Guvern, ca institu ie
administrativ , si oricare alt structur apar innd sistemului
administra iei publice. AstIel, unele vor Ii raporturi de subordo-
nare - n cazul structurilor apar innd administra iei ministeriale,
altele vor Ii raporturi de colaborare - n cazul structurilor
autonome apar innd administra iei publice centrale, iar altele
vor Ii raporturi de colaborare si tutel administrativ - n cazul
organelor apar innd administra iei publice locale.
Deci, Guvernul este nu numai o institu ie politic , ci si o
institu ie administrativ care reprezint vrIul sistemului admi-
nistra iei publice, Ia de care exercit o conducere general .
De aceea, consider m c , pentru a pune n eviden rolul
politic si rolul administrativ al Guvernului, precum si caracterul
de institu ie politic , dar si de institu ie administrativ , Guvernul
trebuie deIinit ca institu ie politic a puterii executive, care
Iunc ioneaz n baza votului de ncredere acordat de Parlament
si organul suprem al administra iei publice care, potrivit pro-
gramului s u de guvernare, asigur realizarea politicii interne si
externe a rii si exercit conducerea general a administra iei
publice.
98
2. Sarcinile Cuvernului

In raport cu cele dou roluri ale Guvernului: politic si
administrativ, se circumscriu si sarcinile acestuia, a c ror nde-
plinire are ca Iinalitate realizarea programului s u de guvernare.
Este adev rat c art. 1(2) din Iegea nr.90/2001 privind
organizarea si Iunc ionarea Guvernului Romniei si a ministe-
relor prezint si un al treilea rol pe care l-ar avea Guvernul, si
anume acela de a asigura Iunc ionarea echilibrat si dezvoltarea
sistemului na ional economic si social, precum si racordarea
acestuia la sistemul economic mondial n condi iile promov rii
intereselor na ionale, dar este evident c , n realitate, este vorba
de sarcinile economice si sociale ale Guvernului, care deriv din
Iunc ia economico-social a statului.
Art.1(5) din aceeasi lege, sub denumirea de Iunc ii enumer
alte sarcini pe care Guvernul trebuie s le ndeplineasc pentru
realizarea programului s u de guvernare:
- sarcina de a asigura elaborarea strategiei de punere n
aplicare a programului de guvernare;
- sarcina de a asigura elaborarea cadrului normativ si insti-
tu ional necesar realiz rii obiectivelor strategice;
- sarcina de a asigura administrarea propriet ii publice si
private a statului si gestionarea serviciilor pentru care statul este
responsabil;
- sarcina de a asigura, n numele statului romn, repre-
zentarea pe plan intern si extern;
- sarcina de a asigura urm rirea si controlul aplic rii si
respect rii reglement rilor n domeniul ap r rii, ordinii publice si
siguran ei na ionale, precum si n domeniile economic si social si
al Iunc ion rii institu iilor si organismelor care si desI soar acti-
vitatea n subordinea sau sub autoritatea Guvernului.
Sarcinile Guvernului, din punct de vedere al con inutului,
sunt sarcini generale, care privesc toate domeniile de activitate
ale vie ii sociale, spre deosebire de ministere si celelalte organe
de specialitate din subordinea sa, care ndeplinesc sarcini spe-
ciIice pentru realizarea interesului general special din domeniul
de activitate n care Iunc ioneaz Iiecare.
99
Din punct de vedere al ntinderii teritoriale, Guvernul
ndeplineste sarcini na ionale, pe ntregul teritoriu al rii, spre
deosebire de consiliile jude ene, spre exemplu, care ndeplinesc
sarcini locale, de interes local n unitatea administrativ-terito-
rial respectiv .
n raport cu natura activit ii administrative a Guvernului,
acesta ndeplineste sarcini de conducere si organizare, prin
ac iuni cu caracter dispozitiv prin care este organizat execu-
tarea legilor si se execut legile n toate domeniile de activitate
ale vie ii sociale.
Aceste sarcini sunt realizate de Guvern fie n mod direct
prin actele administrative pe care le adopt , Iie n mod indirect
prin actele administrative adoptate sau emise de toate organele
de specialitate ale administra iei publice ministeriale aIlate n
subordinea sa.

3. Atribu iile Cuvernului

Asa cum am mai spus, expresia juridic a sarcinilor unui
organ al administra iei publice este reprezentat de ansamblul
atribu iilor conIerite prin actul de nIiin are si/sau organizare
n Iunc ie de rolul politic si de rolul administrativ, precum si
n raport cu sarcinile sale, Guvernul si ndeplineste atribu iile
legale n scopul realiz rii politicii interne si externe a rii si al
conducerii generale a administra iei publice, potrivit programului
s u de guvernare.
Articolul 11 din Iegea nr.90/2001 privind organizarea si
Iunc ionarea Guvernului Romniei si a ministerelor prezint
principalele sale atribu ii, care pot Ii grupate n raport cu rolul si
sarcinile Guvernului.
O prim categorie este aceea a atribu iilor prin care
Guvernul si exercit rolul politic, asigurnd realizarea politicii
interne si externe a rii, atribu ii speciIice guvern rii, deosebite
de cele care sunt speciIice administra iei.
O a doua categorie este Iormat din atribu iile privind
conducerea general a administra iei publice si, n primul rnd, a
100
administra iei ministeriale, subordonat direct sau indirect
Guvernului.
AstIel, Guvernul va conduce, ndruma, coordona si controla
activitatea organelor din sistemul administra iei ministeriale,
putnd anula actele acestora care sunt neconIorme cu legea sau cu
hot rrile si ordonan ele acestuia, ori sunt inoportune.
De asemenea, va nIiin a, cu avizul Cur ii de Conturi, or-
gane de specialitate, n subordinea sa direct , necesare realiz rii
sarcinilor sale.
n ceea ce priveste administra iile neministeriale, Guvernul
exercit un control de tutel prin reprezentan ii s i n jude e :
preIec ii, n cazul administra iei locale , ori are atribu ii potrivit
c rora intr doar n raporturi de colaborare, n cazul organelor
administra iei publice centrale autonome.
Totodat , va coopera cu organismele sociale interesate n
ndeplinirea atribu iilor sale.
Atribu iile legate de sarcina pe care Guvernul o are pentru
elaborarea cadrului normativ si institu ional necesar realiz rii
obiectivelor strategice Iormeaz o categorie separat .
AstIel, Guvernul ini iaz proiecte de legi si le supune
aprob rii Parlamentului, adopt ordonan e n condi iile art.115 din
Constitu ia din 1991 si emite hot rri pentru organizarea exe-
cut rii legilor.
O alt categorie este aceea a atribu iilor legate de sarcinile
economice, Iinanciare si sociale, privind aprobarea strategiei si
programelor de dezvoltare economic a rii pe ramuri, domenii si
sectoare de activitate, cele privind executarea bugetului de stat, a
bugetului asigur rilor sociale de stat, a bugetelor Iondurilor spe-
ciale, cele privind administrarea propriet ii publice si private a
statului, precum si cele privind realizarea programelor de protec ie
social , de protec ie a mediului si asigurarea echilibrului ecologic.
O categorie aparte de atribu ii este legat de ap rarea
ordinii de drept, a linistii publice si a siguran ei cet eanului si
de respectare a drepturilor si libert ilor acestuia, de asigurare a
capacit ii de ap rare si de nzestrare a Ior elor armate.
101
O alt categorie de atribu ii ale Guvernului sunt cele legate
de realizarea politicii externe a rii, care vizeaz prioritar inte-
grarea Romniei n structurile europene si euroatlantice.
AstIel, Guvernul va negocia si va ncheia , direct sau prin
intermediul ministrilor ori al celorlal i conduc tori ai organelor
administra iei ministeriale, conven ii si alte n elegeri interna-
ionale, la nivel guvernamental sau departamental, caz n care
acordul respectiv va intra n vigoare dup aprobarea lui de c tre
Guvern.

4. Statutul Cuvernului

Statutul Guvernului este deIinit de dispozi iile constitu ionale
si de prevederile legale privind Iormarea sa, statutul membrilor
Guvernului, structura, organizarea intern , atribu iile si Iunc io-
narea sa, actele Guvernului, r spunderea membrilor s i.

4.1. Formarea Guvernului

Formarea Guvernului sau procedura de nvestitur , regle-
mentat de art. 103 si de art.85 alin.(1) din Constitu ia din 1991,
se desI soar n patru Iaze succesive, n care actorii politici
principali sunt Presedintele Romniei, candidatul pentru Iunc ia
de prim-ministru si Parlamentul :
- prima Iaz este acea n care Presedintele Romniei pro-
cedeaz la consultarea partidului care are majoritatea absolut n
Parlament ori, dac nu exist o asemenea majoritate, a partidelor
reprezentate n Parlament, n leg tur cu propunerile pentru
Iunc ia de prim-ministru;
- n Iaza urm toare, n urma consult rilor din Iaza prece-
dent , Presedintele Romniei va desemna un candidat la Iunc ia
de prim-ministru;
- n Iaza a treia, candidatul la Iunc ia de prim-ministru, ntr-un
interval de zece zile de la desemnare va ntocmi/definitiva lista
Guvernului si programul s u de guvernare;
102
- n Iaza urm toare, n cadrul aceluiasi termen de zece zile
de la desemnare, candidatul pentru Iunc ia de prim-ministru va
cere votul de ncredere al Parlamentului asupra programului s u
de guvernare si a ntregii liste a Guvernului;
- n Iaza a cincea, programul si lista Guvernului sunt dez-
b tute, n sedin comun , de Camera Deputa ilor si Senat, care
acord ncrederea cu votul majorit ii deputa ilor si senatorilor,
adoptnd o hot rre comun n acest sens;
- n ultima Iaz , Presedintele Romniei, pe baza votului de
ncredere acordat de Parlament, numeste Guvernul, emi nd un
decret n acest sens.
Din punctul de vedere al cursului de drept administrativ si
stiin a administra iei, prezint importan Iaptul c prin hot rrea
Camerei Deputa ilor si Senatului, n sedin a comun , programul
prezentat de candidatul pentru Iunc ia de prim-ministru devine
programul de guvernare al Guvernului respectiv, n care sunt
stabilite direc iile principale de ac iune privind realizarea politicii
interne si externe a rii, precum si sarcinile acestuia privind con-
ducerea general a administra iei publice.
De asemenea, prezint importan si Iaptul c prin aceeasi
hot rre de acordare a ncrederii se aprob componen a Guvernului
si structura acestuia n ceea ce priveste num rul ministerelor,
precum si a domeniilor de activitate n care acestea vor Iunc iona.
Implicit, Parlamentul stabileste, prin hot rrea de acordare a
ncrederii, care sunt domeniile de activitate ale c ror servicii
publice nu este necesar s Iie conduse de ministri sau de ministri
delega i.
Aceeasi importan o prezint si decretul prin care
Presedintele, n baza hot rrii prin care Parlamentul si-a acordat
ncrederea, numeste Guvernul n componen a propus de candi-
datul pentru Iunc ia de prim-ministru si acceptat de Parlament.
Prin acest act politic, Presedintele Romniei gireaz sau cel pu in
consimte c politica intern si extern a rii se va realiza potri-
vit programului de guvernare si de Guvernul n componen a n
care a I cut numirile, acesta urmnd s exercite si conducerea
general a administra iei publice, pe perioada mandatului acordat.
103
4.2. Durata mandatului Guvernului

Iimita maxim a mandatului Guvernului este dat de durata
mandatului Parlamentului care i-a acordat votul de ncredere,
acceptndu-i lista si programul de guvernare propuse de can-
didatul la Iunc ia de prim-ministru.
AstIel, potrivit prevederilor art.110 alin.(1) din Constitu ia
din 1991, Guvernul si exercit mandatul pn la data valid rii
alegerilor parlamentare generale, ceea ce nu coincide cu consta-
tarea rezultatelor alegerilor si atribuirea mandatelor, ci cu validarea
mandatelor deputa ilor si senatorilor de Iiecare camer n parte,
moment n care se consider c Parlamentul poate Iunc iona din
punct de vedere constitu ional si regulamentar.
n mod excep ional, durata maxim a mandatului unui
Guvern poate coincide si cu data demiterii sale, care potrivit
prevederilor art.110 alin.(2) din Constitu ie survine la data
retragerii de c tre Parlament a ncrederii acordate ca urmare a
adopt rii unei mo iuni de cenzur , cu votul majorit ii deputa-
ilor si senatorilor sau atunci cnd primul-ministru se aIl n
imposibilitate de a-si exercita atribu iile mai mult de 45 de zile
ori si-a pierdut calitatea de membru al Guvernului.
n leg tur cu problema demiterii Guvernului ca urmare a
revoc rii din Iunc ie a primului-ministru, trebuie men ionat c ,
urmare a revizuirii Constitu iei din 1991, Presedintele Romniei
nu-l mai poate revoca pe primul-ministru, asa cum s-a ntmplat
la sIrsitul anului 1999.

4.3. Componen a Guvernului yi statutul membrilor s i

Componen a Guvernului este precizat din punct de
vedere constitu ional de art.102 alin.(3) din Constitu ia din 1991,
unde se arat c Guvernul este alc tuit din prim-ministru, ministri
si al i membri stabili i prin lege organic .
Potrivit art.3, n Iorma ini ial , din Iegea nr.90/2001 privind
organizarea si Iunc ionarea Guvernului Romniei si a ministerelor,
104
Guvernul este alc tuit din primul-ministru si ministri, ad ugndu-se,
prin Iegea nr. 23/2004
14
, c din Guvern pot Iace parte si ministri
de stat, precum si ministri-delega i, cu ns rcin ri speciale pe
lng primul-ministru, prev zu i n lista Guvernului prezentat
Parlamentului pentru acordarea votului de ncredere.
Iegat de problema componen ei Guvernului, un aspect care
trebuie prezentat este acela al num rului membrilor si al ra iunilor
care determin un num r mai mare sau mai mic, aspect evitat de
majoritatea autorilor Iie si pentru diIicultatea identiIic rii unor
explica ii stiin iIice.
O istorie a guvernelor instalate dup Unirea din 1859 si
pn n zilele noastre ne-ar permite s constat m c num rul
membrilor acestora a variat de la o epoc istoric la alta, de la un
regim politic la altul si chiar de la un guvern la altul, tendin a
general Iiind aceea de crestere a num rului lor.
AstIel, primele guverne instalate dup 24 ianuarie 1862,
cnd Unirea Principatelor a Iost recunoscut pe plan interna ional,
iar Domnul Alexandru Ioan Cuza a dispus contopirea structurilor
celor dou administra ii ministeriale, au avut 7 membri, la acea
dat Iunc ionnd regula ca Presedintele Consiliului de Ministri s
conduc si un departament ministerial.
Dup Marea Unire din 1918, componen a guvernelor a
cunoscut modiIic ri importante prin crearea unor Iunc ii de
ministri I r portoIolii sau ministri de stat, ct si prin cresterea
num rului ministrilor cu portoIolii.
n perioada dictaturii regale 1938-1940, guvernele au avut
cte 13-14 membri si la Iel n perioada urm toare 1940-1944,
cnd Presedintele Consiliului de Ministri era si Conduc torul
statului.
Num rul membrilor guvernelor a cunoscut o adev rat
explozie n perioada dictaturii comuniste, ultimul Guvern din 1989

14
Iegea nr.23/2004 pentru modiIicarea si completarea Iegii
nr.90/2001 privind organizarea si Iunc ionarea Guvernului Romniei
si a ministerelor, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr. 187 din 3 martie 2004.
105
avnd nu mai pu in de 47 de membri, plus presedintele Consi-
liului de Ministri.
Primul Guvern Iormat ca urmare a primelor alegeri dup
evenimentele din decembrie 1989 a avut un num r de 22 de
membri, ntre care 3 ministri de stat, un ministru asistent al
primului-ministru si doi secretari de stat, membri ai Cabinetului.
Urm torul Guvern a avut 21 de membri, ntre care un ministru
delegat pentru buget, veniturile statului si controlul Iinanciar, n
cadrul Ministerului Economiei si Finan elor, si un secretar de stat
membru al Cabinetului, care coordona Departamentul Stiin ei la
Ministerul nv mntului si Stiin ei.
Guvernul aprobat la 20 noiembrie 1992 a avut un num r de
22 de membri, iar Guvernul aprobat la 11 decembrie 1996 a avut
28 de membri, pentru ca Guvernul instalat la data de 21 decembrie
1999 s -si reduc num rul la 19 membri.
Guvernul Iormat dup alegerile parlamentare din noiem-
brie 2000 a avut 27 de membri, iar Guvernul actual Iormat dup
alegerile din anul 2004, are, al turi de primul-ministru, 3 ministri
de stat, 15 ministri si 6 ministri delega i.
Guvernul Iormat n urma alegerilor generale de la sIrsitul
anului 2004 are n componen a sa 25 de ministri, din care Iac
parte: primul-ministru, 3 ministri de stat, 6 ministri delega i si
15 ministri cu portoIolii ministeriale.
Statutul membrilor Guvernului este conIerit de totalitatea
dispozi iilor constitu ionale si a reglement rilor legale reIeritoare
la condi iile pentru Iunc ia de membru al Guvernului, incompati-
bilit ile acestei Iunc ii, durata mandatului si ncetarea Iunc iei de
membru al Guvernului.
Condi iile legale pentru func ia de membru al Guver-
nului sunt enumerate de art.2 din Iegea nr.90/2001 privind
organizarea si Iunc ionarea Guvernului Romniei si a ministe-
relor, si anume condi ia de a avea cet enia romn si domiciliul
n ar , de a se bucura de exerci iul drepturilor electorale, de a nu
Ii suIerit condamn ri penale si de a nu se aIla n unul dintre
cazurile de incompatibilitate.
106
Evident c aceste condi ii legale sunt condi iile minime si
necesare, n timp ce condi iile suIiciente sunt doar cele politice,
n privin a c rora nici un autor nu s-a ncumetat s le enumere.
Ar mai trebui men ionat c , n cazul unor ministere, s-au
ncet enit anumite tradi ii, reIerindu-ne la guvernele demo-
cratice dinainte de 1945 si la cele de dup 1990 , adic ministrul
justi iei s Iie un jurist, ministrul culturii s Iie un om de cultur ,
ministrul nv mntului s Iie un cadru universitar, ministrul
s n t ii s Iie medic etc., desi este unanim acceptat c orice
ministru trebuie s Iie, nainte de toate, un politician versat si un
bun administrator.
Incompatibilit ile func iei de membru al Guvernului
sunt reglementate, n principal, prin art.105 din Constitu ie,
potrivit c ruia Iunc ia de membru al Guvernului este incom-
patibil cu exercitarea altei Iunc ii publice de autoritate, cu
excep ia celei de deputat sau senator, precum si cu exercitarea
unei Iunc ii de reprezentare proIesional salarizat n cadrul
organiza iilor cu caracter comercial.
Art.4 din Iegea nr.90/2001 privind organizarea si Iunc io-
narea Guvernului Romniei si a ministerelor a reluat si precizat
incompatibilit ile, desi art. 104(2) din Constitu ia din 1991 pre-
vedea c doar alte incompatibilit i se stabilesc prin lege organic .
AstIel, art.4 din aceast lege prevede c Iunc ia de membru
al Guvernului este incompatibil cu:
a) exercitarea altei Iunc ii publice de autoritate, cu excep ia
celei de deputat sau senator;
b) exercitarea unei Iunc ii de reprezentare proIesional
salarizat n cadrul organiza iilor cu scop comercial;
c) exercitarea de acte de comer , cu excep ia vnz rii sau
cump r rii de ac iuni ori alte titluri de valoare;
d) exercitarea Iunc iei de administrator ori cenzor la so-
ciet ile comerciale sau de reprezentant al statului n adun rile
generale ale unor asemenea societ i ori de membru al con-
siliilor de administra ie ale regiilor autonome, companiilor
na ionale si societ ilor na ionale.
107
e) exercitarea unei Iunc ii publice n serviciul unei organi-
za ii str ine, cu excep ia acelor Iunc ii prev zute n acordurile si
conven iile la care Romnia este parte.
n materia incompatibilit ii Iunc iei de membru al Guvernului
se impun dou observa ii pe care le vom prezenta n continuare.
Crearea posibilit ii ca un membru al Guvernului s Iie si
deputat sau senator, ori invers, ca un deputat sau senator s Iie si
membru al Guvernului, constituie, cel pu in, o nc lcare a
principiului separa iei puterilor n stat, Iiind necontestat c
parlamentarii apar in puterii legislative, iar membrii Guvernului
apar in puterii executive.
Argumentul c puterile statului trebuie s colaboreze nu
este n m sur s justiIice cumulul celor dou Iunc ii de c tre
aceeasi persoan .
A doua observa ie este aceea c multitudinea cazurilor de
incompatibilitate enumerate de legisla ia actual nu este n
m sur s conving c voin a puterii politice a Iost aceea de a
crea un real regim de incompatibilit i pentru Iunc ia de membru
al Guvernului, asa cum a I cut-o n cazul magistra ilor, pentru
care legisla ia n materie a prev zut clar, concis si neechivoc, c
Iunc ia de judec tor si procuror este incompatibil cu orice alt
Iunc ie public sau privat , cu excep ia Iunc iilor didactice din
nv mntul superior
15
.
n sprijinul celor dou observa ii de mai sus este ediIi-
catoare solu ia Constitu iei Fran ei care, n articolul 23, a
prev zut c Iunc iile membrilor Guvernului sunt incompatibile
cu exercitarea oric rui mandat parlamentar, a oric rei Iunc ii de
reprezentare proIesional si a oric rui serviciu public sau
activit i proIesionale, ceea ce demonstreaz c solu iile legale
sunt ntotdeauna consecin ele voin ei puterii politice.

15
Art. 125 alin.(3) din Constitu ie; Art.101 din Iegea nr.161/2003
privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei n exercitarea
demnit ilor publice, a Iunc iilor publice si n mediul de aIaceri,
prevenirea si sanc ionarea corup iei; art.6 alin.(1) din Iegea nr.304/2004
privind organizarea judiciar , republicat .
108
Aceeasi solu ie, a incompatibilit ii Iunc iei de membru al
Guvernului cu aceea de parlamentar se reg seste si n SUA,
precum si n alte 25 de state
16
, ceea ce ne nt reste convingerea
c solu ia Constitu iei si legisla iei subsecvente acesteia este
conIorm cu interesele puterii politice din Romnia, iar nu cu
experien a statelor cu cea mai avansat democra ie din lume.
Durata mandatului unui membru al Guvernului se
ntinde, din punct de vedere teoretic, pe durata mandatului
acordat de Parlament Guvernului, dar poate lua sIrsit oricnd,
ca urmare a ncet rii Iunc iei de membru al Guvernului.
Potrivit prevederilor articolului 106 din Constitu ie, Iunc ia
de membru al Guvernului nceteaz n urma demisiei, a revoc rii,
a pierderii drepturilor electorale, a st rii de incompatibilitate, a
decesului, precum si n cazul prev zut de Iegea nr.90/2001 al
demiterii, n condi iile articolului 8 alin.(2), adic atunci cnd a
Iost condamnat penal printr-o hot rre judec toreasc deIinitiv
sau averea sa a Iost declarat , n tot sau n parte, ca Iiind dobndit
n mod ilicit, printr-o hot rre judec toreasc irevocabil .
Revocarea din Iunc ia de membru al Guvernului are loc, po-
trivit art. 7 din aceeasi lege, n caz de remaniere guvernamental ,
la propunerea primului-ministru, prin decret al presedintelui,
conIorm dispozi iilor art. 85(2) din Constitu ia din 1991.
Temeiul posibilit ii acordate primului-ministru de Consti-
tu ie si de legea amintit s poat propune presedintelui rii
revocarea unuia sau altuia dintre ministri si are temeiul n
mprejurarea c numirea respectiv s-a I cut tot la propunerea
sa, singurul criteriu Iiind aa nutum, care trebuie s Iunc ioneze
si n sens invers.
Teoretic, potrivit prevederilor art.112 alin.(2) din Consti-
tu ie, asa cum a Iost completat cu ocazia revizuirii, mandatul unui
membru al Guvernului poate nceta n urma unei mo iuni simple
care a vizat activitatea acestuia, iar Parlamentul si-a exprimat
pozi ia n sensul retragerii ncrederii acordate cu ocazia votului de

16
Ioan Muraru, op.cit., p.437.
109
nvestitur . Pn n acest moment o astIel de situa ie nu a survenit
n activitatea guvernelor postdecembriste.
Demiterea unui membru al Guvernului mai poate surveni,
n condi iile articolului 8(2) din legea amintit , prin decret al
presedintelui, la propunerea primului-ministru, n cazul n care a
intervenit condamnarea penal printr-o hot rre judec toreasc
deIinitiv sau averea sa a Iost declarat , n tot sau n parte, ca
Iiind dobndit n mod ilicit, printr-o hot rre judec toreasc
irevocabil .

5. Func ionarea yi actele Cuvernului

5.1. Func ionarea Guvernului

Iegea nr.90/2001 consacr Sec iunea a 6-a Iunc ion rii
Guvernului, dezvoltnd principiile constitu ionale reIeritoare la
desI surarea activit ii Guvernului.
Fiind organ cu structur colegial , Guvernul si realizeaz
activitatea Iunc ionnd n sedin e, care sunt convocate si conduse
de primul-ministru, s pt mnal sau ori de cte ori este nevoie.
n cadrul sedin elor Guvernului se dezbat probleme ale
politicii interne si externe a rii, precum si aspecte privind con-
ducerea general a administra iei publice, adoptndu-se m surile
corespunz toare.
n situa iile n care se dezbat probleme de interes na ional
privind politica extern , ap rarea rii, asigurarea ordinii publice,
Presedintele Romniei poate decide s participe la sedin ele
Guvernului, dar poate participa si n alte situa ii, Iiind invitat de
c tre primul-ministru. n toate situa iile cnd particip , Presedintele
Romniei va conduce sedin ele Guvernului.
Ia sedin ele Guvernului pot participa, n calitate de invi-
ta i, conduc tori ai unor organe de specialitate din subordinea
Guvernului ori a ministerelor sau ai unor organe administrative
autonome, precum si orice alte persoane a c ror prezen se
apreciaz a Ii util , la solicitarea primului-ministru.
110
Potrivit art.7 alin.(1) din Iegea nr.90/2001, cvorumul necesar
pentru sedin ele Guvernului este Iormat din majoritatea mem-
brilor s i, iar hot rrile si ordonan ele se adopt prin consensul
celor prezen i, iar n lipsa consensului decide primul-ministru.
n leg tur cu aceste dispozi ii sunt necesare cteva obser-
va ii l muritoare si, respectiv, critice.
O prim observa ie este determinat de mprejurarea,
cunoscut Ioarte bine de cei implica i ori, cel pu in, interesa i
dintr-un motiv sau altul, a particip rii secretarilor de stat la
sedin ele Guvernului, desi prevederile constitu ionale si dis-
pozi iile legale con in reglement ri neechivoce, att n ceea ce
priveste componen a Guvernului, ct si n ceea ce priveste
competen ele si atribu iile secretarilor de stat.
AstIel, asa cum am mai ar tat, potrivit art.102 alin.(3) din
Constitu ie, Guvernul este alc tuit din primul-ministru, ministri
si al i membri stabili i prin lege organic , iar art.3 din Iegea
nr.90/2001 detaliaz c Guvernul este alc tuit din primul-ministru
si din ministri, precum si din ministri de stat si ministri delega i,
cu ns rcin ri speciale pe lng primul-ministru.
De asemenea, potrivit art.108(1) din Constitu ie, Guvernul
adopt hot rri si ordonan e, n prezen a majorit ii membrilor s i
si prin consensul membrilor prezen i, conIorm art.27 alin.(1) din
Iegea nr.90/2001, hot rrile si ordonan ele Iiind contrasemnate
de ministrii care au obliga ia punerii lor n aplicare, potrivit art.27
alin.(3) din aceeasi lege si art.108(4) din Constitu ie.
Or, secretarii de stat nu sunt membri ai Guvernului pentru a
putea avea un vot deliberativ pe care s si-l exprime n scopul
ob inerii consensului si nu pot nici contrasemna hot rrile si
ordonan ele, neIiind ministri.
Oricum, n legisla ia actual nu am identiIicat o prevedere
care s permit unui ministru s dea mandat unui secretar de stat
s exercite drepturile si s -si asume obliga iile care deriv din
calitatea de membru al Guvernului si s -l ndrept easc astIel s
participe la sedin ele Guvernului.
Pe de alt parte, participnd la sedin ele Guvernului, lund
parte la dezbateri, sus innd proiectele de legi, de hot rri, de
111
ordonan e etc. ini iate sau avizate de ministerul pe care l repre-
zint si, mai departe, acordndu-si votul si contrasemnnd actele
adoptate, secretarul de stat ar trebui s devin r spunz tor politic
si/sau juridic pentru actele sale.
Or, potrivit art.109 alin.(1) din Constitu ie si art.1 alin.(2)
din Iegea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial
17

numai membrii Guvernului r spund politic n solidar pentru
activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.
De asemenea, n cazul secretarilor de stat nu sunt incidente
nici prevederile reIeritoare la r spunderea ministerial pentru
fapte penale, ntruct potrivit art.7 din aceeasi lege, acestea se
aplic numai Iaptelor s vrsite de membrii Guvernului aIla i n
exerci iul Iunc iei lor.
Concluzia acestei prime observa ii este c practica guverna-
mental a particip rii secretarilor de stat la sedin ele Guvernului,
cu consecin a exprim rii votului si contrasemn rii actelor adoptate,
este neconstitu ional si nelegal , actele adoptate si contrasemnate
n aceste condi ii putnd Ii atacate n Ia a instan elor de con-
tencios constitu ional sau administrativ, dup caz.
Apreciem c , n situa iile n care ministrul, din diIerite
motive, nu poate participa la o sedin a Guvernului, el poate
desemna pe unul din secretarii de stat s asiste la sedin pentru a
transmite punctul de vedere al ministrului si, pentru a-l inIorma
pe acesta, dup sedin , n leg tur cu m surile dispuse de Guvern
cu privire la problemele viznd ministerul respectiv.
n nici un caz, ntr-o astIel de situa ie, secretarul de stat nu-si
va putea exprima votul n locul ministrului si, cu att mai pu in,
nu va putea contrasemna actele adoptate de Guvern si semnate de
primul-ministru
18
.

17
Iegea nr.115 din 28 iunie 1999 a Iost republicat n ,Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr.334 din 20 mai 2002, n temeiul
art., II din Iegea nr.253/2002 privind modiIicarea si completarea
Iegii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerial .
18
O simpl r sIoire a colec iei ,Monitorului OIicial al Romniei,
Partea I, ne va oIeri dimensiunea acestei practici guvernamentale,
indiIerent de guvernele care s-au succedat dup 1990.
112
A doua observa ie priveste modalitatea de adoptare a ordo-
nan elor si hot rrilor Guvernului, anume aceea a consensului
membrilor prezen i, iar n cazul n care nu se realizeaz con-
sensul hot r ste primul-ministru.
n primul rnd, adoptarea unor acte prin consensul mem-
brilor organului colegial este speciIic adopt rii unor acte politice,
or ordonan ele si hot rrile Guvernului sunt acte juridice.
n al doilea rnd, prerogativa acordat primului-ministru de
a hot r n cazul nerealiz rii consensului reprezint puteri neli-
mitate n Iavoarea acestuia, dar si o nc lcare a prevederilor
art.108(1) din Constitu ie potrivit c rora ordonan ele si hot -
rrile sunt adoptate de Guvern, iar nu de primul-ministru.
O astIel de modalitate de adoptare a acestor acte poate
duce la situa ia paradoxal n care o ordonan sau o hot rre a
Guvernului s poat Ii adoptat ca urmare a sus inerii proiectului
de c tre ini iator si de c tre primul-ministru, n ciuda opunerii
tuturor celorlal i membri ai Guvernului
19
.

5.2. Actele juridice ale Guvernului

n activitatea sa, Guvernul se maniIest prin acte politice
(programul de guvernare, asumarea r spunderii, declara ii poli-
tice etc.) si prin acte juridice. Evident c , din punctul de vedere
al acestui curs, ne vom ocupa exclusiv de actele juridice pe care
Guvernul le adopt n activitatea sa.
Pentru realizarea sarcinilor si ndeplinirea atribu iilor sale,
Guvernul adopt , pe baza si n executarea legii, acte normative
de reglementare a rela iilor sociale din diverse domenii de acti-
vitate, precum si acte administrative cu caracter normativ, prin
care organizeaz executarea legii, si acte cu caracter individual,
prin care aplic n mod direct dispozi iile legale la diIerite cazuri
concrete.
Potrivit art.108 alin.(1) din Constitu ie si art. 27(1) din
Iegea nr. 90/2001, Guvernul adopt hot rri si ordonan e.

19
Emanuel Albu, op.cit., p.102-107.
113
Hot rrile sunt adoptate de Guvern pentru organizarea
execut rii legilor, n cazul hot rrilor cu caracter normativ, ori
pentru executarea n concret a legilor, n cazul hot rrilor cu
caracter individual.
Hot rrile Guvernului sunt adoptate atunci cnd legea
prevede n mod expres acest lucru, n vederea aplic rii sale Iiind
nevoie de norme suplimentare, ori cnd Guvernul apreciaz c
acest lucru este necesar n vederea organiz rii execut rii sau a
execut rii n concret a legii.
Prin hot rre, Guvernul va realiza astIel o reglementare
secundar a rela iilor sociale, Ia de reglementarea primar
I cut de lege.
De asemenea, hot rrile adoptate vor constitui actul esen ial
prin care Guvernul si va realiza rolul administrativ de a exercita
conducerea general a administra iei publice.
Ordonan ele sunt adoptate de guvern n temeiul pre-
vederilor art.115 din Constitu ie, Iie n baza unei legi speciale de
abilitare, Iie n situa ii extraordinare a c ror reglementare nu
comport sub nici o Iorm amnarea.
Potrivit prevederilor constitu ionale, Guvernul va putea
adopta ordonan e n domenii care Iac obiectul de reglementare al
legilor organice si nu va putea adopta ordonan e de urgen n
domeniul legilor constitu ionale sau prin care s Iie aIectat
regimul institu iilor Iundamentale ale statului, drepturile, li-
bert ile si ndatoririle prev zute de Constitu ie, drepturile
electorale sau care s vizeze m suri de trecere silit a unor
bunuri n proprietate public .
Problema num rului ordonan elor adoptate de guvernele de
dup intrarea n vigoare a Constitu iei din 1991
20
constituie o

20
Astfel, n perioada 1993-2004, au Iost adoptate aproape 1300 de
ordonan e de urgen , din care 1155 n perioada 1997-2003, din care
aproape 600 numai n ultimii patru ani; n aceeasi perioad au Iost
adoptate peste 1000 de ordonan e n baza unor legi de abilitare, din care
850 n perioada 1997-2004, din care 345 numai n ultimii patru ani; n
perioada 1990-2003, guvernele au adoptat cca 18100 de HG din care
peste 6000 numai n ultimii patru ani, majoritatea Iiind cu caracter
normativ.
114
tem preIerat a autorilor constitu ionalisti si a politicienilor din
opozi ie, precum si a diversilor analisti politici care o prezint ca
pe un atentat al Guvernului la statutul constitu ional al Parla-
mentului, de unic autoritate legiuitoare a rii.
Din punctul de vedere al dreptului administrativ si al stiin ei
administra iei, num rul mare de ordonan e si de hot rri, majo-
ritatea cu multiple modiIic ri si complet ri, constituie un exces de
reglementare care aIecteaz coeren a actului de conducere
general a administra iei publice din partea Guvernului pentru c
plurimae leges, pessima respublica
21
, legea, n sensul larg de
reglementare, avnd rolul de stabilizare a rela iilor sociale.
22

Procedura adopt rii ordonan elor si hot rrilor este regle-
mentat prin Regulamentul privind procedurile pentru depunerea
proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului
23
adoptat
n temeiul art.26 alin (2) teza Iinal din Iegea nr.90/2001 si art. 80
din Iegea nr.24/2000 privind normele de tehnic legislativ
pentru elaborarea actelor normative
24
.
Potrivit prevederilor acestui Regulament, proiectele hot r-
rilor si ordonan elor pot Ii ini iate de ministere si alte organe de
specialitate ale administra iei publice centrale si de preIecturi,
precum si de consiliile jude ene si Consiliul General al Municipiului
Bucuresti, acestea din urm prin Ministerul Administra iei si
Internelor.
Hot rrile si ordonan ele, precum si celelalte acte normative
se ini iaz , se elaboreaz , se adopt si se aplic n conIormitate cu
prevederile Constitu iei Romniei, cu dispozi iile Iegii nr. 24/2000
si cu dispozi iile Regulamentului la care ne-am reIerit mai sus.

21
Cel mai mare r u pentru republic este num rul Ioarte mare de
legi (Tacitus).
22
Hannah Arendt, Cri:ele republicii, Humanitas, Bucuresti,
1999, p.86.
23
H.G. nr.50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si
prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.71 din 20 ianuarie 2005.
24
Iegea nr.24/2000, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 139 din 31 martie 2000.
115
Hot rrile si ordonan ele sunt adoptate de Guvern n con-
di iile prezentate anterior si sunt semnate de primul-ministru si
contrasemnate de ministrii care au obliga ia punerii lor n
executare, dup care sunt transmise de Secretariatul General al
Guvernului la Monitorul Oficial pentru publicare, nepublicarea
atr gnd inexisten a hot rrii sau ordonan ei respective, potrivit
prevederilor art.108 alin(4) din Constitu ie, art.27 alin(3) din
Iegea nr.90/2001 si art.10 din Iegea nr.24/2000 privind normele
de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative.
De men ionat c , n privin a hot rrilor Guvernului, art.108
alin(4) ultima tez din Constitu ie si art. 27 alin(3) ultima tez
din Iegea nr.90/2001 prev d excep ia nepublic rii hot rrilor cu
caracter militar, care se comunic numai institu iilor interesate.
n privin a hot rrilor si ordonan elor adoptate de Guvern
consider m c este necesar prezentarea problemei controlului
exercitat asupra acestora.
Hot rrile Guvernului care vat m un drept recunoscut de
lege pot Ii atacate n Ia a instan elor de contencios administrativ
de c tre persoanele Iizice sau juridice care se consider v t mate,
potrivit prevederilor Iegii nr.554/2004 privind contenciosul
administrativ
25
.
n cauzele aIlate pe rolul instan elor de contencios admi-
nistrativ, Secretariatul General al Guvernului, ca reprezentant al
Guvernului, a sus inut n mod constant c hot rrile cu caracter
normativ adoptate de Guvern ar Ii exceptate de la controlul de
legalitate, punct de vedere mp rt sit la un moment dat
26
, dar

25
Iegea nr.554/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.1154 din 7 decembrie 2004.
26
n Decizia nr.932 din 9 mai 1996 a Cur ii Supreme de Justi ie,
Sec ia contencios administrativ, nepublicat , s-a motivat c , pentru a
putea constitui obiect al ac iunii n contenciosul administrativ potrivit
prevederilor Iegii nr.29/1990, actul administrativ de autoritate trebuie
s vat me drepturi recunoscute de lege n Iavoarea persoanelor Iizice
sau juridice si c o astIel de condi ie este ndeplinit numai n cazul
actelor administrative cu caracter individual, emise pe baza si n
aplicarea unui act administrativ cu caracter normativ.
116
abandonat n ultima perioad de Curtea Suprem de Justi ie
27
,
actualmente nalta Curte de Casa ie si Justi ie.
ReIeritor la Ordonan ele adoptate de guvern, art. 146 lit.d)
din Constitu ie, asa cum a Iost modiIicat si completat prin Iegea
de revizuire, prevede competen a Cur ii Constitu ionale de a
hot r asupra excep iilor de neconstitu ionalitate privind legile si
ordonan ele, ridicate n Ia a instan elor judec toresti sau de
arbitraj comercial, ori ridicate direct de Avocatul Poporului.
n literatura de specialitate a Iost sus inut un punct de
vedere interesant
28
, potrivit c ruia ordonan ele, pn la aprobarea
lor prin lege, ar avea natura juridic a actelor administrative si
c , n m sura n care vat m un drept recunoscut de lege ori un
interes legitim, o ordonan a Guvernului poate Ii atacat pentru
neconstitu ionalitate n Ia a instan elor de contencios administrativ.
Curtea Suprem de Justi ie s-a pronun at n mod constant
c ordonan ele nu sunt acte administrative, ci acte legislative,
care nu sunt supuse controlului instan elor de contencios, dar o
posibilitate inedit a Iost introdus prin noua reglementare a
Legii nr.554/2004, care, n art.9, prevede c persoana v t mat
ntr-un drept al s u ori ntr-un interes legitim prin ordonan e sau
dispozi ii din ordonan e poate introduce ac iune la instan a de
contencios administrativ, nso it de excep ia de neconstitu-
ionalitate.
Instan a de contencios administrativ, dup pronun area
Cur ii Constitu ionale, repune cauza pe rol si va acorda termen,

27
Decizia nr.3848 din 11 dec. 2002, n Theodor Mrejeru,
Emanuel Albu, Adrian Vlad, Curtea Suprem ae Justi ie, Contencios
Aaministrativ, 2002, Editura Iumina Iex, Bucuresti ,2003, p.126,
instan a suprem motivnd c dispozi iile art.1 din Iegea nr.29/1990
privind contenciosul administrativ nu Iac distinc ie ntre actele
administrative cu caracter individual si cele cu caracter normativ,
astIel c ac iunea Iormulat de o persoan v t mat printr-o hot rre a
Guvernului cu caracter normativ nu este inadmisibil .
28
Antonie Iorgovan, op. cit., vol. I, p. 406-408.
117
cu citarea p r ilor, numai dac ordonan a sau o dispozi ie a
acesteia a Iost declarat neconstitu ional .
n caz contrar, instan a va respinge ac iunea ca inadmisibil
pe Iond.

6. Primul-Ministru

Asa cum am mai spus, dup evenimentele din decembrie
1989, clasa politic de la acea vreme a optat pentru titulaturile
de Guvern si prim-ministru in loc ae Consiliu ae Mini,tri si
Pre,eainte al Consiliului ae Mini,tri, denumiri pe care Romnia
le adoptase nc de la primul guvern de dup Unirea din 1859.
AstIel, din dorin a detas rii de denumirile statului comunist,
au Iost abandonate denumiri ale unor institu ii care d inuiau de
aproape un secol si jum tate.
Constitu ia din 1991 consacr art.107 statutului politic si
juridic al primului-ministru, prev znd sarcinile politice si admi-
nistrative ale acestuia si situa ia interimatului Iunc iei.
Ca urmare a situa iei petrecute n decembrie 1999, cu
ocazia revizuirii Constitu iei, a Iost introdus un alineat nou,
alin.(2), care prevede in terminis c Presedintele Romniei nu-l
poate revoca pe primul-ministru.
Iegea nr.90/2001 reglementeaz statutul primului-ministru
n Sec iunea a 4-a, prev znd, de la nceput, c el conduce
Guvernul si coordoneaz activitatea membrilor acestuia, cu res-
pectarea atribu iilor care le revin, potrivit nvestiturii acordate de
Parlament.
Atribu iile primului-ministru sunt, n primul rnd, n
leg tur cu sarcinile politice ale Guvernului:
- prezint Camerei Deputa ilor sau Senatului rapoarte si
declara ii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu
prioritate (art.107(1) teza a II-a din Constitu ie si art.16(1) teza I
din Iegea nr.90/2001);
- r spunde la ntreb rile ori interpel rile care i sunt
adresate de deputa i sau senatori (art.16(1) teza a II-a din Iegea
nr.90/2001);
118
- propune Presedintelui Romniei revocarea si numirea
unor membri ai Guvernului (art.85(2) din Constitu ie);
- l invit pe Presedintele Romniei, cnd apreciaz c
prezen a sa este necesar , s participe la sedin ele Guvernului
(art.87(1) din Constitu ie).
Ia aceste atribu ii se adaug cele legate de realizarea
sarcinii de reprezentare a Guvernului n rela iile cu Parlamentul,
cu Presedintele Romniei, nalta Curte de Casa ie si Justi ie,
Curtea Constitu ional , Curtea de Conturi, Consiliul Iegislativ,
Ministerul Public, alte autorit i si institu ii publice, partide si
alian e politice, sindicate si alte organiza ii neguvernamentale,
precum si n rela iile interna ionale.
De asemenea, se adaug atribu iile legate de calitatea sa de
vicepresedinte al Consiliului Suprem de Ap rare a rii.
O categorie separat de atribu ii sunt cele care deriv din
sarcinile sale de conducere sau coordonare a structurilor din
sistemul administra iei ministeriale, n virtutea c rora numeste
si, respectiv, elibereaz din Iunc ii:
- conduc torii organelor de specialitate din subordinea
Guvernului, cu excep ia celor care au calitatea de membru al
Guvernului si care sunt numi i de Presedintele Romniei;
- secretarul general si secretarii generali adjunc i ai Guvernului;
- personalul din cadrul Cancelariei Primului-Ministru;
- secretarii de stat;
- alte persoane care ndeplinesc Iunc ii publice, n cazurile
prev zute de lege.
Alte atribu ii ale primului-ministru sunt legate de contra-
semnarea decretelor emise de presedintele rii, n cazurile
prev zute de Constitu ie, de semnarea actelor emise de Guvern,
de constituirea unor comisii, consilii si comitete interministe-
riale pentru rezolvarea unor probleme operative, precum si de
alte atribu ii prev zute de Constitu ie sau legi, ori care decurg
din rolul si sarcinile Guvernului.
119
De asemenea, primul-ministru coordoneaz , n mod direct
sau prin Cancelaria Primului-Ministru, un num r de 22 de organe
de specialitate apar innd administra iei guvernamentale
29
.
Pentru ndeplinirea atribu iilor prezentate mai sus, primul-
ministru emite acte juridice administrative numite decizii.
Statutul politic si juridic al primului-ministru a Iost con-
turat de dispozi iile constitu ionale si de prevederile legale, dar,
ntotdeauna, a depins de statura politic a persoanei respective,
de sprijinul politic al partidului care l-a sus inut, de pozi ia sa n
cadrul partidului respectiv, de jocurile politice din cadrul
coali iilor de guvernare si, n mod special, de raporturile cu
presedin ii rii.

29
Potrivit art.3 alin.(1) din O.U.G. nr.11/2004 privind stabilirea
unor m suri de reorganizare n cadrul administra iei publice centrale,
primul-ministru coordoneaz n mod direct: Autoritatea Na ional de
Reglementare n Domeniul Energiei, Autoritatea Na ional de
Reglementare n Domeniul Gazelor Naturale, Oficiul de Stat pentru
Inven ii si M rci, Agen ia Na ional pentru Resurse Minerale,
Administra ia Na ional a Rezervelor de Stat, OIiciul Central de Stat
pentru Probleme Speciale, OIiciul Registrului Na ional al InIorma iilor
Secrete de Stat, Autoritatea Na ional pentru Reglementarea si
Monitorizarea Achizi iilor Publice.
Potrivit art.3 alin.(2) din aceeasi ordonan de urgen , primul-
ministru coordoneaz , prin Cancelaria Primului-Ministru: Autoritatea
Na ional de Reglementare n Comunica ii, Autoritatea Na ional de
Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospod rie Comunal ,
Comisia Na ional pentru Controlul Activit ilor Nucleare, Autoritatea
pentru Privatizare si Administrarea Participa iilor Statului, Autoritatea
pentru ValoriIicarea Activelor Bancare, Agen ia Veterinar si pentru
Siguran a Alimentelor, OIiciul Na ional de Prevenire si Combatere a
Sp l rii Banilor, Autoritatea Na ional pentru Protec ia Consumatorilor,
Agen ia Romn pentru Investi ii Str ine, Agen ia Na ional pentru
Sport, Agen ia Na ional pentru ntreprinderi Mici si Mijlocii si
Coopera ie, Agen ia Nuclear , Autoritatea Na ional pentru Tineret,
Inspectoratul de Stat n Construc ii.
120
7. Aparatul de lucru al Cuvernului

Iegea nr.37/1990 privind organizarea si Iunc ionarea Guver-
nului Romniei nu amintea de existen a unui aparat de lucru al
Guvernului, cu toate c era evident c acesta exista si Iunc iona.
Hot rrea Guvernului nr.860/1992 privind structura Guver-
nului Romniei este primul act normativ care se reIer la aparatul
de lucru al Guvernului.
Legea nr.90/2001 n art.20, completat de art.2 din OUG
nr.64/2003, enumer structurile ce Iunc ioneaz n cadrul acestuia:
- Aparatul de lucru al primului-ministru;
- Secretariatul General al Guvernului;
- Departamentul pentru Rela ii cu Parlamentul;
- Departamentul pentru Analiz Institu ional si Social ;
- Departamentul pentru Rela ii Interetnice;
- Departamentul pentru Romnii de Pretutindeni;
- Departamentul Purt torului de Cuvnt al Guvernului si
Rela ii cu Presa.
Potrivit art. 20 din Iegea nr. 90/2001, asa cum a Iost modi-
Iicat prin Iegea nr.23/2004, aparatul de lucru al Guvernului este
alc tuit din Cancelaria Primului-Ministru, Secretariatul General
al Guvernului, departamente si alte asemenea structuri organi-
zatorice cu atribu ii speciIice.
n momentul de Ia , n cadrul aparatului de lucru al
Guvernului Iunc ioneaz :
- Cancelaria Primului-Ministru;
- Secretariatul General al Guvernului;
- Departamentul pentru Rela ia cu Parlamentul;
- Departamentul pentru Rela ii Interetnice;
- Departamentul pentru Dialog Social;
- Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea
activit ilor din domeniul economic;
- Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordonarea
activit ilor din domeniile culturii, nv mntului si integr rii
europene;
121
- Aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coor-
donarea activit ilor din domeniile mediului de aIaceri si
ntreprinderilor mici si mijlocii.
Aparatul de lucru al Guvernului rezultat n urma modi-
Iic rii Iegii nr.90/2001 este o structur hibrid , cu dou structuri
cu personalitate juridic : Cancelaria Primului-Ministru si Secre-
tariatul General al Guvernului, care nu-si reg sesc dect separat
corespondentul n statele democra iilor apusene.
AstIel, Guvernul SUA are o Cancelarie a Casei Albe (White
House Office)
30
, n timp ce Guvernul Fran ei are un Secretariat
General al Guvernului, care constituie o adev rat maison ae
Premier ministre
31
.
Prevederile legale la care ne-am reIerit nu deIinesc natura
juridic a aparatului de lucru al Guvernului, dar avnd n vedere
natura juridic a structurilor care Iunc ioneaz n cadrul s u,
rezult c aparatul de lucru al Guvernului este o structur
organizatoric intern care nu are competen proprie si, deci,
nici capacitate juridic proprie.
De Iapt, aparatul de lucru al Guvernului nu are nici
activitate proprie, deoarece activitate, competen si, eventual,
capacitate juridic au doar structurile sale componente.

7.1. Cancelaria Primului-Ministru este deIinit de art. 21
din Iegea nr.90/2001 si de art.3 lit.a) din H.G. nr. 404/2004 ca
Iiind o structur cu personalitate juridic , condus de seIul
Cancelariei, care are rang de ministru, Iiind coordonat direct de
c tre primul-ministru.
De men ionat c , n perioada anterioar acestor regle-
ment ri, n aparatul de lucru al primului-ministru, structur din
cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a Iunc ionat o structur
cu aceeasi denumire: cancelaria primului-ministru, care nu avea,

30
Ioan Alexandru, op. cit., p.351.
31
Jacqueline Morand-Devellier, Cours ae aroit aaministratif,
5
e
dition, Montchrestien, E.J.A., Paris, p.89.
122
ns , personalitate juridic si nici buget propriu, iar seIul acesteia
nu avea rang de ministru.
n cazul Cancelariei Primului-ministru, art. 1 alin.(1) din
OUG nr. 11/2004 a prev zut c organizarea si Iunc ionarea acesteia
se stabilesc prin decizia primului-ministru, desi organizarea si
Iunc ionarea celorlalte structuri cu personalitate juridic din
cadrul aparatului de lucru al Guvernului (Secretariatul General
al Guvernului, Departamentul pentru Rela ia cu Parlamentul) si
chiar I r personalitate juridic (Departamentul pentru Rela ii
Interetnice) sunt reglementate prin hot rri ale Guvernului.
Potrivit art. 2 alin.(1) din O.U.G. nr.11/2004 privind stabi-
lirea unor masuri de reorganizare n cadrul administra iei publice
centrale, Cancelaria Primului-Ministru a preluat:
- patrimoniul si personalul aIerente Corpului de Control al
Guvernului, care se desIiin eaz ;
- Departamentul pentru Analiz Institu ional si Social ,
structur n aparatul de lucru al Guvernului, I r personalitate
juridic ;
- Departamentul Purt torului de Cuvnt al Guvernului si
Rela ii cu Presa, structur n aparatul de lucru al Guvernului,
I r personalitate juridic ;
- OIiciul pentru gestionarea rela iilor cu Republica Moldova,
structur I r personalitate juridic n cadrul Secretariatului
General al Guvernului;
- Unitatea de management a proiectului pentru implemen-
tarea si monitorizarea programului ce se va conveni cu Banca
Interna ional pentru Reconstruc ie si Dezvoltare (BIRD) n
cadrul viitorului mprumut de ajustare programatic (PAI) -
UMP-PAI, nIiin at prin Hot rrea Guvernului 856/2003 pentru
nIiin area Unit ii de management a proiectului privind reIorma
administra iei publice;
- Biroul rela ii cu publicul din cadrul Agen iei pentru
Strategii Guvernamentale;
- Corpul de consilieri ai primului-ministru, Compartimentul
pentru monitorizarea marilor programe de interes na ional
cuprinse n Programul de guvernare, Aparatul tehnic al corpului
123
de consilieri, cabinetul primului-ministru, Cancelaria primului-
ministru, Compartimentul documente secrete si Compartimentul
care asigur protocolul primului-ministru - din cadrul Iostului
aparat de lucru al primului-ministru.
De asemenea, conIorm art.2 alin.(2) din aceeasi Ordonan
de urgen , din structura Cancelariei Primului-Ministru Iace
parte si aparatul de lucru al ministrului delegat pentru controlul
implement rii programelor cu Iinan are interna ional si urm -
rirea aplic rii acquis-ului comunitar.
Atribu iile Cancelariei Primului-Ministru si ale seIului
acesteia, stabilite prin decizie a primului-ministru
32
, demonstreaz
c aceast structur organizatoric , care are personalitate juridic
si buget propriu, are toate caracteristicile unui adev rat minister,
rolul si atribu iile sale neIiind speciIice unei simple cancelarii.
AstIel, Cancelariei Primului-Ministru i-au Iost conIerite
atribu ii pentru nI ptuirea sarcinilor din domeniul politicilor
publice si implement rii de programe viznd:
- nt rirea capacit ii administrative a primului-ministru;
- coordonarea procesului de Iormulare a politicilor publice;
- coordonarea procesului de integrare a Romniei n Uniunea
European etc.

7.2. Secretariatul Ceneral al Cuvernului

Potrivit reglement rii cadru - art.22 din Iegea nr.90/2001,
Guvernul are un Secretariat General care Iace parte din aparatul
de lucru al Guvernului si are, ca sarcini principale, asigurarea

32
Decizia privind organizarea si Iunc ionarea Cancelariei
Primului-Ministru nu a Iost publicat , desi este vorba de un act admi-
nistrativ cu caracter normativ care, potrivit prevederilor art.10 din
Iegea nr.24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru
elaborarea actelor normative, trebuia publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, excep ie I cnd doar reglement rile din domeniile
de ap rare, ordine public si siguran na ional .
124
derul rii opera iunilor tehnice aIerente actelor de guvernare si
rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice si
tehnice ale activit ii Guvernului, pe de o parte, precum si
reprezentarea Guvernului n Ia a instan elor judec toresti, pe de
alt parte.
n momentul de Ia , organizarea si Iunc ionarea Secre-
tariatului General al Guvernului sunt reglementate prin H.G.
nr.157/2005
33
, care l deIineste ca Iiind o structur din aparatul
de lucru al Guvernului, cu personalitate juridic , avnd rolul
prev zut de art.22 alin.(2) din Iegea nr.90/2001 si preluat si n
art.1 din O.U.G. nr. 292/2000 privind reorganizarea si Iunc io-
narea Secretariatului General al Guvernului, si anume de a
asigura derularea opera iunilor tehnice aIerente actelor de guver-
nare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice
si tehnice ale activit ii Guvernului, precum si reprezentarea
acestuia n Ia a instan elor de judecat .
De asemenea, este prezentat ca Iiind elementul de leg tur
si de stabilitate a guvern rii.
Dintre atribu iile principale enumerate de art.3 din HG
nr.157/2005 amintim pe cele legate de:
urm rirea modului de realizare a programului de guvernare,
precum si urm rirea ndeplinirii de c tre organele admi-
nistra iei ministeriale a m surilor si sarcinilor care rezult
din actele normative;
preg tirea si organizarea sedin elor Guvernului;
asigurarea respect rii procedurilor pentru supunerea pro-
iectelor de acte normative spre adoptare Guvernului;
organizarea, s pt mnal, a ntlnirilor de lucru cu reprezen-
tan i, la nivel de secretar de stat, ai ministerelor si ai celorlalte
autorit i publice, n vederea corel rii punctelor de vedere ale
acestora n leg tur cu proiectele de acte normative ce
urmeaz a Ii supuse Guvernului spre adoptare;

33
H.G. nr.157/2005 pentru organizarea si Iunc ionarea Secreta-
riatului General al Guvernului a Iost publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr. 204 din 10 martie 2005.
125
asigurarea reprezent rii Guvernului n Ia a instan elor
judec toresti;
urm rirea ndeplinirii de c tre ministere si celelalte organe
de specialitate ale administra iei publice centrale a m surilor
si a sarcinilor rezultate din actele normative si din sedin ele
Guvernului;
elaborarea proiectului de buget pentru aparatul de lucru al
Guvernului si executarea acestui buget;
organizarea unor evenimente si maniIest ri, desI surate la
nivelul Guvernului;
asigurarea, n domeniul s u de activitate, a rela iei cu
Parlamentul si cu ministerele;
elaborarea sau avizarea, dup caz, a proiectelor de acte
normative n domeniul s u de activitate;
dezvoltarea unui mecanism pentru coordonarea procesului
de elaborare si implementare a politicilor publice;
coordonarea activit ilor unit ilor care Iunc ioneaz sub
autoritatea sa.
De men ionat c Secretariatul General al Guvernului va
ndeplini orice alte atribu ii care rezult din acte normative sau
au Iost stabilite de c tre primul-ministru prin decizie.
Asa cum am mai spus, Secretariatul General al Guvernului
este condus de un ministru, care este ajutat de unul sau mai
mul i secretari de stat si subsecretari de stat, numi i prin decizie
a primului-ministru, are calitatea de ordonator principal de
credite pentru aparatul de lucru al Guvernului, cu excep ia
Cancelariei Primului-Ministru.
n exercitarea atribu iilor care i revin, ministrul emite
ordine si instruc iuni, n condi iile legii.
Structura organizatoric a Secretariatului General al
Guvernului nu a Iost stabilit prin hot rrea pentru organizarea
si Iunc ionarea sa, ci se aprob prin decizie a primului-ministru,
urmnd s cuprind direc ii generale, direc ii, servicii, birouri si
compartimente, dup caz.
n plus, H.G. nr.157/2005 prevede c n subordinea Secreta-
riatului General al Guvernului Iunc ioneaz OIiciul Na ional
126
pentru Cultul Eroilor, organ de specialitate al administra iei
publice centrale, cu personalitate juridic , nIiin at prin Iegea
nr. 379/2003 privind regimul mormintelor si operelor comemorative
de r zboi, condus de un director numit prin ordin al ministrului
pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului.
Totodat , Secretariatul General al Guvernului ndeplineste
atribu iile prev zute de lege pentru ministerul de resort Ia
de Regia Autonom ,Administra ia Patrimonial a Protocolului
de Stat.
De asemenea, n cadrul structurii organizatorice a Secre-
tariatului General al Guvernului, se organizeaz si Iunc ioneaz
unit i de management al proiectului, stabilite prin ordin al
ministrului, pentru managementul proiectelor Iinan ate prin
mprumuturi externe.

7.3. Departamentele din cadrul aparatului
de lucru al Cuvernului

Potrivit art. 20 din Iegea nr.90/2001, privind organizarea si
Iunc ionarea Guvernului Romniei si a ministerelor, pe lng
Cancelaria Primului-Ministru si Secretariatul General al Guver-
nului, aparatul de lucru al Guvernului mai este alc tuit si din
departamente, precum si alte asemenea structuri organizatorice
cu atribu ii speciIice stabilite prin hot rre a Guvernului.
Departamentul este deIinit de art.23 alin.(1) din aceeasi
lege, ca Iiind o structur organizatoric I r personalitate juri-
dic si I r unit i n subordine, subordonat primului-ministru,
avnd rolul de coordonare si sintez , n domenii de interes
general, n conIormitate cu atribu iile Guvernului.
Potrivit alineatelor urm toare ale acestui text de lege,
nIiin area, modul de organizare si Iunc ionare, precum si atri-
bu iile departamentului se aprob prin hot rre a Guvernului,
departamentul fiind condus de un demnitar care, n exercitarea
atribu iilor ce i revin, emite ordine cu caracter individual.
127
n momentul de Ia , conIorm art.1 din O.U.G. nr.11/2004 si
art.3 din H.G. nr.404/2004, pe lng Cancelaria Primului-Ministru
si Secretariatul General al Guvernului, n cadrul aparatului de
lucru al Guvernului mai Iunc ioneaz Departamentul pentru
Rela ia cu Parlamentul si Departamentul pentru Rela ii Interetnice,
precum si aparatul de lucru al ministrului de stat pentru coordo-
narea activit ilor din domeniile ap r rii na ionale, integr rii
europene si justi ie, ultimele dou Iiind structuri organizatorice
I r personalitate juridic .
Dintre acestea, consider m c este demn de interes pre-
zentarea Departamentului pentru Rela ia cu Parlamentul, odiseea
postdecembrist a acestei structuri guvernamentale Iiind un
exemplu elocvent de maniIestare sinuoas a intereselor politice
ale partidului sau coali iei aIlate la putere.
Departamentul pentru Rela ia cu Parlamentul a Iost
nIiin at, ca urmare a desIiin rii Ministerului pentru Rela ia cu
Parlamentul, prin O.U.G. nr.64/2003, ca o structur cu perso-
nalitate juridic , n cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a
c rui organizare si Iunc ionare este reglementat prin H.G.
nr.177/2005
34
, avnd rolul de a asigura buna desI surare a
raporturilor constitu ionale ale Guvernului cu Parlamentul.
Art.2 din H.G. nr.177/2005 enumer Iunc iile de strategie,
de reglementare si de reprezentare pe care Departamentul pentru
Rela ia cu Parlamentul le ndeplineste pentru asigurarea bunei
desI sur ri a raporturilor constitu ionale dintre Guvern si
Parlament, iar la art.3 sunt enumerate atribu iile principale ale
departamentului , pentru realizarea rolului s u.
Atribu iile principale ale acestui departament sunt n
leg tur cu programul legislativ al Guvernului, ca parte a pro-
gramului de guvernare, cu rela iile Guvernului cu Parlamentul n
materia ntreb rilor, interpel rilor, mo iunilor, controlului parla-
mentar etc.

34
H.G. nr.177/2005 privind organizarea si Iunc ionarea Departa-
mentului pentru Rela ia cu Parlamentul, publicat n ,Monitorul OIicial
al Romniei, Partea I, nr.209 din 11 martie 2005.
128
8. Alte structuri ale Cuvernului

8.1. Organele de specialitate din subordinea Guvernului
n conformitate cu prevederile art.11 lit.e) din Legea
nr.90/2001, Guvernul conduce si controleaz activitatea ministe-
relor si a celorlalte organe de specialitate din subordinea sa.
Asa cum am mai spus, administra ia ministerial , organi-
zat pe domenii si sectoare de activitate, este realizat nu numai
de ministere, ci si de alte organe, care nu au statutul de ministere
si la care art.116(2) din Constitu ie se reIer cu termenul de alte
organe ae specialitate care se pot organiza n subordinea
Guvernului, Iormulare care apare si n art. 11 lit.d) din legea
amintit mai sus.
Aceste organe, din punct de vedere al competen ei mate-
riale, sunt organe de specialitate ca si ministerele, asem nndu-se
cu acestea si din punct de vedere al competen ei teritoriale,
exercitndu-si atribu iile pe ntreg teritoriul na ional, Iiind, ca si
ministerele, organe na ionale sau organe centrale, dup termino-
logia legisla iei n vigoare.
Aceste organe de specialitate pot Ii nIiin ate de Guvern n
condi iile art.117(2) din Constitu ie numai cu avizul Cur ii de
Conturi si numai dac legea prevede aceast competen .
Potrivit art.11 lit.o) din Iegea nr.90/2001, Guvernul poate
nIiin a organe de specialitate n subordinea sa, cu avizul prealabil
al Cur ii de Conturi.
Nici dispozi iile constitu ionale si nici prevederile legale de
mai sus nu precizeaz care este caracterul avizului Cur ii de
Conturi, n literatura de specialitate exprimndu-se aprecierea c
ar Ii vorba de un aviz conIorm
35
, desi Curtea de Conturi nu este
un organ ierarhic superior Guvernului
36
.

35
Mircea Preda, Autorit ile aaministra iei publice, edi ia a II-a,
Iumina Iex, Bucuresti, 2002, p.116-117.
36
Valentin I. Pris caru, Tratat de drept administrativ romn,
Partea general , Iumina Iex, Bucuresti, 1993, p.264, potrivit c ruia
avizele conIorme se cer de la organele ierarhic superioare ori de la
cele egale n rang.
129
Asa cum am ar tat mai sus, n conformitate cu prevederile
art.11 lit.e) din Iegea nr.90/2001, Guvernul conduce si contro-
leaz activitatea organelor de specialitate aIlate n subordinea sa.
Num rul si statutul acestor organe de specialitate n
subordinea Guvernului au variat de la un guvern la altul, dup
criterii si reguli greu de identiIicat.
n momentul de Ia , n subordinea Guvernului Iunc io-
neaz un num r de 30 organe de specialitate si alte institu ii
apar innd administra iei ministeriale, dup cum urmeaz :
A. Agen ii:
1. Agen ia Na ional pentru Resurse Minerale
37

2. Agen ia Romn pentru Investi ii Str ine
38

3. Agen ia pentru Strategii Guvernamentale
39

4. Agen ia pentru ntreprinderi Mici si Mijlocii si Coope-
ra ie
40

5. Agen ia Na ional pentru Sport
41

6. Agen ia Nuclear
42

7. Agen ia Veterinar si pentru Siguran a Alimentelor
43


37
Iegea nr.85/2003 (Monitorul Oficial al Romniei (M.O.) nr.197
din 27 martie 2003), modiIicat prin Iegea nr.237/2004 (M.O. nr. 553
din 22 iunie 2004) si H.G. nr.756/2003 (M.O. nr.494 din 9 iulie 2003).
38
Iegea nr.390/2002 (M.O. nr.443 din 24 iunie 2002), cu modi-
Iic rile si complet rile ulterioare, si H.G. nr.752/2003 (M.O. nr.494
din 9 iulie 2003).
39
H.G. nr.406/2004 (M.O. nr.267 din 26 martie 2004).
40
H.G. nr.753/2003 (M.O. nr.494 din 9 iulie 2003), cu modiIic rile
si complet rile ulterioare.
41
H.G. nr.759/2003 (M.O. nr.497 din 9 iulie 2003), cu modiIic rile
si complet rile ulterioare.
42
O.G. nr.7/2003 (M.O. nr.59 din 1 Iebruarie 2003), aprobat cu
modiIic ri si complet ri prin Iegea nr.321/2003 (M.O. nr.509 din 15
iulie 2003) si H.G. nr.1425/2003 (M.O. nr.904 din 17 decembrie 2003).
43
O.G. nr.42/2004 (M.O. nr.94 din 31 ianuarie 2004), - aprobat
cu modiIic ri prin Iegea nr.215/2004 (M.O. nr.531 din 14 iunie 2004),
cu modiIic rile ulterioare, si H.G. nr.308/2004 (M.O. nr.243 din
19 martie 2004), cu modiIic rile si complet rile ulterioare.
130
8.Agen ia Na ional pentru Romi
44


B. Autorit i:
9. Autoritatea Na ional de Reglementare n Comunica ii
45

10. Autoritatea Na ional de Reglementare n Domeniul
Serviciilor de Gospod rie Comunal
46

11. Autoritatea Na ional de Reglementare n Domeniul
Gazelor Naturale
47

12. Autoritatea pentru ValoriIicarea Activelor Statului
48

13. Autoritatea Na ional de Reglementare n Domeniul
Energiei
49

14. Autoritatea Na ional pentru Protec ia Consumatorilor
50



44
O.U.G. nr.78/2004 (M.O. nr.969 din 21 octombrie 2004), modi-
Iicat prin O.U.G. nr.140/2004 (M.O. nr. 1.280 din 30 decembrie 2004),
aprobat cu modiIic ri prin legea nr.7/2005 (M.O. nr. 183 din 3 martie
2005) si H.G. nr.1703/2004 (M.O. nr.984din 26 octombrie 2004), cu
modiIic rile si complet rile ulterioare.
45
O.U.G. nr.79/2002 (M.O. nr.457 din 27 iunie 2002), aprobat cu
modiIic ri prin Iegea nr.591/2003 (M.O. nr.791 din 30 octombrie
2002), cu modiIic rile si complet rile ulterioare, si H.G. nr.880/2002
(M.O. nr.660 din 5 septembrie 2002).
46
Iegea nr.326/2001 (M.O. nr.359 din 4 iulie 2001), cu mo-
diIic rile si complet rile ulterioare, H.G. nr.373/2002 (M.O. 272 din
23 aprilie 2002), cu modiIic rile si complet rile ulterioare.
47
Iegea nr.351/2004 (M.O. nr.679 din 28 iulie 2004).
48
OUG nr.51/1998, republicat (M.O. nr.948 din 24 decembrie 2002),
- O.U.G. nr.23/2004 (M.O. nr.359 din 23 aprilie 2004), aprobat cu mo-
diIic ri prin Iegea nr.360/2004 (M.O. nr.838 din 10 septembrie 2004).
49
Iegea nr.318/2003 (M.O. nr.511 din 16 iulie 2003).
50
O.G. nr.21/1992, republicat (M.O. nr.75 din 23 martie 1994),
cu modiIic rile si complet rile ulterioare, O.U.G. nr.64/2003 (M.O.
nr.464 din 29 iunie 2003), H.G. nr.755/2003 (M.O. nr.490 din 8 iulie
2003), cu modiIic rile si complet rile ulterioare.
131
15. Autoritatea Na ional pentru Tineret
51

16. Autoritatea Na ional pentru Reglementarea si Monito-
rizarea Achizi iilor Publice
52

C. Oficii:
17. OIiciul Romn pentru Adop ii
53

18. OIiciul Registrului Na ional al InIorma iilor Secrete de
Stat
54

19. OIiciul Na ional pentru Prevenirea si Combaterea Sp l rii
Banilor
55

20. Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor
56

21. OIiciul de Stat pentru Inven ii si M rci
57

22. OIiciul Central de Stat pentru Probleme Speciale
58


51
O.U.G. nr.11/2004 (M.O. nr.266 din 25 martie 2004), cu mo-
diIic rile si complet rile ulterioare, H.G. nr.384/2005 (M.O. nr. 395
din 10 mai 2005).
52
O.U.G. nr.74/2005 (M.O. nr. 572 din 4 iulie 2005), H.G.
nr.895/2005 (M.O. nr. 751 din 18 august 2005), H.G. nr.1259/2005
(M.O. nr. 952 din 26 octombrie 2005).
53
Iegea nr.274/2004 (M.O. nr.557 din 23 iunie 2004), cu mo-
diIic rile si complet rile ulterioare, H.G. nr.1433/2004 (M.O. nr.869
din 23 septembrie 2004), cu modiIic rile si complet rile ulterioare.
54
O.U.G. nr.153/2002 (M.O. nr.826 din 15 noiembrie 2002),
aprobat prin Iegea nr.101/2003 (M.O. nr.207 din 31 martie 2003).
55
Iegea nr.656/2002 (M.O. nr.904 din 12 decembrie 2002), cu
modiIic rile si complet rile ulterioare, H.G. nr.479/2002 (M.O. nr.382
din 5 iunie 2002), cu modiIic rile si complet rile ulterioare.
56
Iegea nr.8/1996 (M.O. nr.60 din 26 martie 1996), cu modi-
Iic rile si complet rile ulterioare, O.U.G. nr.64/2003 (M.O. nr.464 din
29 iunie 2003), H.G. nr.758/2003 (M.O. nr.492 din 8 iulie 2003).
57
Iegea nr.64/1991, republicat (M.O. nr.752 din 15 octombrie
2002), cu modiIic rile ulterioare, O.U.G. nr.64/2003 (M.O. nr.464 din
29 iunie 2003), H.G. nr.573/1998 (M.O. nr.345 din 11 septembrie 1998).
58
Iegea nr.477/2003 (M.O. nr.824 din 20 noiembrie 2003),
H.G. nr.111/2004 (M.O. nr.132 din 13 Iebruarie 2004).
132
D. Comisii:
23. Comisia Na ional pentru Controlul Activit ilor Nu-
cleare
59

24. Comisia Na ional de Prognoz
60

E. Alte institu ii:
25. Administra ia Na ional a Rezervelor de Stat
61

26. Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolu ionarilor
din Decembrie 1989
62

27. Institutul Na ional de Statistic
63

28. Institutul Na ional pentru Memoria Exilului Romnesc
64

29. Consiliul Na ional pentru Combaterea Discrimin rii
65

30. Inspectoratul de Stat n Construc ii
66


59
Iegea nr.111/1996, republicat (M.O. nr.78 din 18 Iebruarie
1998), cu modiIic rile ulterioare, H.G. nr.1627/2003 (M.O. nr.69 din
27 ianuarie 2004), cu modiIic rile ulterioare.
60
H.G. nr.757/2003 (M.O. nr.490 din 8 iulie 2003).
61
Iegea nr.82/1992, republicat (M.O. nr.354 din 11 decembrie
1997), O.U.G. nr.99/2001 (M.O. nr.350 din 29 iunie 2001), aprobat
cu modiIic ri prin Iegea nr.248/2002 (M.O. nr.304 din 9 mai 2002).
62
H.G. nr.760/2003 (M.O. nr.492 din 8 iulie 2003), modiIicat
prin H.G. nr.1235/2004 (M.O. nr.740 din 17 august 2004).
63
O.G. nr.9/1992, republicat (M.O. nr.75 din 23 martie 1994),
cu modiIic rile si complet rile ulterioare, H.G. nr.957/2005 (M.O.
nr. 810 din 7 septembrie 2005).
64
H.G. nr.656/2003 (M.O. 417 din 13 iunie 2003), cu modi-
Iic rile si complet rile ulterioare, O.U.G. nr.64/2003 (M.O. nr.464 din
29 iunie 2003).
65
O.G. nr.137/2000 (MO nr.431 din 2 septembrie 2000), apro-
bat cu modiIic ri prin Iegea nr.48/2002 (M.O. nr.69 din 31 ianuarie
2002), cu modiIic rile si complet rile ulterioare, H.G. nr.1194/2001
(M.O. nr.792 din 12 decembrie 2001), cu modiIic rile si complet rile
ulterioare.
66
O.G. nr.63/2001 (MO nr.536 din 1 septembrie 2001), aprobat
cu modiIic ri prin Iegea nr.707/2001 (M.O. nr.785 din 11 decembrie
2001), cu modiIic rile si complet rile ulterioare, Decizia primului-
ministru nr.397/2005 (M.O. nr.708 din 5 august 2005).
133
Analiza prevederilor legale reIeritoare la nIiin area, orga-
nizarea si Iunc ionarea acestor organe de specialitate, altele
dect ministerele, permite identiIicarea urm toarelor caracte-
ristici generale:
- nIiin area acestora, organizarea si statutul lor, rangul
Iunc iilor celor care le conduc ar trebui s Iie determinate de
necesitatea rezolv rii sarcinilor administra iei ministeriale, de
complexitatea si varietatea acestora, de interesul unei bune
organiz ri a activit ii de executare a legii de c tre alte structuri
organizatorice dect ministerele;
- din punct de vedere al competen ei materiale, aceste
organe au o competen specializat , raportat la domeniul sau
sectorul de activitate pentru care au Iost nIiin ate, Iiind astIel
organe de specialitate ale administra iei publice;
- din punct de vedere al statutului juridic, aceste organe au
personalitate juridic , precum si capacitatea juridic de drept
administrativ de a emite acte administrative si de a intra n
raporturi juridice potrivit competen ei legale;
- n ceea ce priveste competen a teritorial , aceste organe
si exercit atribu iile si si desI soar activitatea pe ntregul
teritoriu na ional, Iiind astIel organe na ionale, centrale ale
administra iei publice;
- reIeritor la dinamica modiIic rilor care survin n
denumirile, statutul si structura organizatoric a acestor organe,
rezult c este cu mult mai mare dect n cazul ministerelor,
astIel c reIacerea retrospectiv a traiectoriei unora dintre aceste
organe se realizeaz cu mare diIicultate
67
;

67
AstIel, spre exemplu, Agen ia pentru Strategii Guvernamentale
a Iost nIiin at prin O.U.G. nr.64/2003, prin preluarea activit ii de
strategie de la Iostul Minister al InIorma iilor Publice, a c rui
activitate Iusese organizat prin H.G. nr.13/2001, prin preluarea
activit ii Iostului Departament pentru Comunicare, care Iusese
nIiin at conIorm prevederilor H.G. nr.182/2000, prin reorganizarea
Departamentului Purt torului de Cuvnt al Guvernului si Rela iilor cu
Presa si a Departamentului InIorma iilor Publice, din subordinea
134
- unele dintre aceste organe au Iost nIiin ate si organizate
cu inten ia declarat ca Iunc ionarea lor s Iie limitat n timp,
urmnd s -si nceteze activitatea odat cu realizarea sarcinilor
care au impus nIiin area lor, dar experien a guvernamental a
demonstrat nu numai c existen a lor a dep sit limita de timp
estimat ini ial, dar acestea si-au sporit structura organizatoric ,
precum si statutul lor si al conduc torilor lor
68
;
- denumirea generic a acestor structuri ale administra iei
ministeriale, Iolosit de Constitu ia din 1991 si preluat de
legisla ia subsecvent n materie, este aceea de alte organe de
specialitate ale administra iei publice centrale, dar, asa cum
s-a v zut din prezentarea anterioar , acestea sunt denumite de
actele normative de nIiin are si/sau de organizare si Iunc ionare,
ca Iiind, Iie agen ii, Iie autorit i, Iie oIicii, comitete, comisii sau
institute etc., neexistnd elemente explicite din care s rezulte
preIerin a pentru o denumire sau alta;
- Iaptul c n actele normative de organizare si Iunc ionare
ale acestor structuri ale administra iei publice ministeriale se

primului-ministru, a c rui organizare si Iunc ionare era reglementat ,
la data respectiv , prin H.G. nr.42/1998 publicat n ,Monitorul OIicial
al Romniei, Partea I, nr.56 din 9 februarie 1998, fiind condus de un
ministru-delegat pe lng primul-ministru pentru inIorma ii publice.
68
AstIel, pentru problemele victimelor evenimentelor din
decembrie 1989, ini ial, prin H.G. nr.399/1991, a Iost nIiin at un
subsecretariat de stat, condus de un subsecretar de stat, care, prin H.G.
nr.220/1995, a fost transformat n Secretariatul de Stat pentru
Problemele Revolu ionarilor din Decembrie 1989, care Iunc ioneaz si
n momentul de Ia , condus de un secretar de stat.
De asemenea, prin Iegea nr.58/1991 pentru privatizarea
societ ilor comerciale, a Iost nIiin at Fondul Propriet ii de Stat, care
urma s Iunc ioneze o perioad de 7 ani, dar prin O.U.G. nr.296/2000
aceast institu ie public a devenit Autoritatea pentru Privatizare si
Administrarea Participa iilor Statului, cu un statut asem n tor celui al
unui minister, conduc torul s u Iiind membru al Guvernului, ca
ministru al acestei Autorit i.
135
speciIic , n cazul unora, c Iunc ioneaz ca organe de specia-
litate ale administra iei publice centrale (spre exemplu: Institutul
Na ional de Statistic , Institutul Na ional pentru Memoria Exilului
Romnesc, Consiliul Na ional pentru Combaterea Discrimin rii
etc.) si, n cazul altora, c Iunc ioneaz ca institu ii publice (spre
exemplu: Autoritatea Na ional de Reglementare n Domeniul
Energiei, Autoritatea Na ional de Reglementare n Domeniul
Gazelor Naturale, Comisia Na ional pentru Controlul Activit ii
Nucleare etc.), nu au o justiIicare stiin iIic , organele de specia-
litate ale administra iei publice centrale avnd statutul de institu ii
publice. Precizarea c unele dintre aceste structuri Iunc ioneaz ca
servicii publice sub Iorma institu iilor publice si are explica ia n
mprejurarea c resursele Iinanciare necesare desI sur rii activit ii
provin nu numai din aloca ii bugetare, ci si din venituri proprii;
- statutul juridic al conduc torilor acestor organe de specia-
litate este dat de rangul Iunc iei acestora, acela de secretar de stat,
unii purtnd chiar aceast titulatur (Secretariatul de Stat pentru
Problemele Revolu ionarilor din Decembrie 1989), al ii pe aceea
de presedinte (Agen ia pentru Strategii Guvernamentale), al ii pe
aceea de director general (OIiciul Registrului Na ional al InIor-
ma iilor Secrete de Stat) etc., ct si de Iaptul c to i sunt numi i si,
respectiv, elibera i, revoca i sau destitui i din Iunc ii, dup caz,
prin decizie a primului-ministru;
- ca regul general , atribu iile, organizarea si Iunc ionarea
acestor organe de specialitate ale administra iei ministeriale
aflate n subordinea Guvernului, respectiv a primului-ministru,
sunt reglementate prin hot rri ale Guvernului
69
.

69
Potrivit prevederilor art.11 lit.o) din Iegea nr.90/2001,
Guvernul nIiin eaz , cu avizul Cur ii de Conturi, organe de specialitate
n subordinea sa, ceea ce trebuie interpretat n sensul c le nIiin eaz
prin hot rri, care constituie actul administrativ speciIic competen ei
sale primare.
Totusi, cu titlu de exemplu, ar t m c OIiciul Registrului Na ional
al InIorma iilor Secrete de Stat a Iost organizat si Iunc ioneaz n baza
O.U.G. nr.153/2002, Comitetul Romn pentru Adop ii a Iost nIiin at
prin O.U.G. nr.25/1997 etc.
136
8.2. Structuri consultative yi interministeriale ale Cuvernului

Asa cum am ar tat n sec iunea consacrat primului-ministru,
acesta poate, n conformitate cu prevederile art.18 alin.(1) din
Iegea nr.90/2001, s constituie, prin decizie, consilii, comisii si
comitete interministeriale, n scopul rezolv rii unor probleme
operative.
Ia rndul s u, Guvernul, potrivit prevederilor art.12 alin(1)
din aceeasi lege, pentru rezolvarea unor probleme din compe-
ten a sa, poate constitui organisme cu caracter consultativ.
Pe de alt parte, potrivit alin.(2) din acelasi articol al legii,
Guvernul mai poate constitui consilii, comisii si comitete intermi-
nisteriale, n scopul elabor rii, integr rii, corel rii si monitoriz rii
de politici.
n privin a consiliilor, comisiilor si comitetelor intermi-
nisteriale constituite prin decizie a primului-ministru, nu putem
aprecia care este statutul juridic al acestora, prevederile Iegii
nr.90/2001 necon innd reIeriri la acest aspect, iar deciziile prin
care acestea au Iost nIiin ate si s-au reglementat organizarea si
Iunc ionarea nu apar publicate n Monitorul Oficial al Romniei,
considerndu-se, probabil, c aceste acte administrative ar avea
caracter individual si c , astIel, publicarea lor nu este obligatorie.
n aceast situa ie, putem si noi, al turi de al i cercet tori ai
problemei
70
, presupune c aceste consilii, comisii si comitete
interministeriale ar avea caracterul unor structuri organizatorice
interne, de lucru, ale Guvernului.
n ceea ce priveste a doua situa ie, asa cum am ar tat mai
sus, este vorba de structuri nIiin ate si organizate prin hot rri
ale Guvernului n dou cazuri diIerite.
AstIel, n primul caz, Guvernul, n scopul rezolv rii unor
probleme aIlate n competen a sa, constituie organisme cu
caracter consultativ.
ReIeritor la aceste organisme cu caracter consultativ,
nIiin ate de Guvern, n scopul rezolv rii unor probleme aIlate n

70
Antonie Iorgovan, op. cit., vol.I, p.393.
137
competen a sa, acelasi autor
71
sus ine c sunt structuri orga-
nizatorice interne, I r capacitatea juridic de a Iigura ca prte
n Ia a instan elor de contencios administrativ.
O analiz mai atent a actelor normative de organizare si
Iunc ionare a unora dintre aceste organisme consultative ne va
permite s constat m c aceste structuri nsumeaz , n cele mai
multe cazuri, elementele constitutive ale unui organ administrativ:
un colectiv de oameni organiza i n baza actului de constituire si
care activeaz n baza unui regulament; mijloace materiale si
Iinanciare puse la dispozi ie pentru realizarea activit ii si un
ansamblu de atribu ii conIerite prin actul de constituire pentru
ndeplinirea scopului urm rit prin nIiin are, avnd astIel capa-
citate de drept administrativ, n baza c reia vor putea intra n
raporturi juridice de drept administrativ.
n al doilea caz, prev zut de art.12 alin(2) din Iegea
nr.90/2001, n scopul elabor rii, integr rii, corel rii si monito-
riz rii de politici, Guvernul poate constitui consilii, comisii si
comitete interministeriale, care nu mai au caracter consultativ,
precum organismele la care ne-am reIerit mai sus, nIiin ate n
condi iile art.12 alin.(1) din aceeasi lege, pentru rezolvarea unor
probleme din competen a Guvernului.
Deci, o prim caracteristic a acestor structuri este aceea c
sunt organisme decizionale, men iune I cut de cele mai multe
ori n chiar actul normativ de constituire
72
.

71
Iaem.
72
Spre exemplu, Comitetul Na ional Romn F.A.O., organizat ca
organism interministerial cu caracter decizional prin H.G. nr.870/2001
publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.575 din
14 septembrie 2001; Comitetul interministerial si comitetele jude ene
pentru zona montan , constituite prin H.G. nr.318/2003, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.225 din 3 aprilie 2003, si
Comitetul interministerial pentru programe si mari obiective de
investi ii de importan na ional , nIiin at prin H.G. nr.1010/2002,
publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.696 din 23
septembrie 2002, care sunt, de asemenea, caracterizate ca organisme
decizionale; etc.
138
Aceste organisme interministeriale au toate elementele
constitutive ale unui organ administrativ, inclusiv competen a de
a emite acte administrative, avnd astIel capacitatea juridic de a
Iigura ca prte n Ia a instan elor judec toresti, chiar dac , asa
cum se precizeaz n actele lor de constituire, nu au personalitate
juridic
73
.
Dup constituire, aceste organisme sunt puse s Iunc io-
neze Iie pe lng Secretariatul General al Guvernului, ori pe
lng un departament, sau pe lng un alt organ de specialitate,
aIlat n subordinea Guvernului, ori pe lng unele ministere.
O caracteristic pe care o consider m comun pentru orga-
nele de specialitate din subordinea Guvernului, din coordonarea
primului-ministru, a organismelor consultative, precum si a
consiliilor, comisiilor si comitetelor interministeriale este aceea
legat de procesul continuu de multiplicare a acestora. Este
adev rat c sunt din ce n ce mai numeroase activit ile
administrative care dep sesc cadrul unui singur departament
ministerial si acest lucru presupune convergen a unor eIorturi
comune mai multor departamente ministeriale.
n ceea ce priveste num rul si situa ia acestor organisme
interministeriale consultative sau decizionale, este diIicil de
ncercat o evaluare, actele normative de nIiin are a acestora
neavnd prevederi exprese n leg tur cu durata pentru care au
Iost constituite si nici cu modalitatea de ncetare a activit ii lor,
care s Iie precedat de un raport Iinal I cut Guvernului n
leg tur cu rezultatele ob inute si costurile nregistrate.


Sec iunea a 3-a
Ministerele, pilonii administra iei publice ministeriale

1. Considera ii generale

nceputurile organiz rii si Iunc ion rii departamentelor mi-
nisteriale sunt anterioare institu iei Guvernului, Regulamentele

73
Antonie Iorgovan, op. cit., p.393.
139
organice (din ara Romneasc n 1831 si din Moldova n 1832)
con innd reglement ri care au transIormat unele ranguri
boieresti n Iunc ii de ministri
74
.
AstIel, marele vornic ain l untru avea atribu ii n domeniile
problemelor interne, agricultur , lucr ri publice, nv mnt,
s n tate si asisten social ; marele vistiernic se ocupa de
problemele privind Iinan ele rii, industria si comer ul; marele
logof t al creain ei se ocupa de problemele cultelor; marele
sp tar r spundea de problemele ostirii; secretarul statului era
seIul cancelariei domnesti; etc.
Unirea Moldovei cu ara Romneasc a nsemnat, totodat ,
nceputul organiz rii si Iunc ion rii Guvernului si a ministerelor
n sensul modern al acestora, chiar dac n perioada 24 ianuarie
1859 11 decembrie 1861 la Iasi si Bucuresti au Iunc ionat
guverne separate, numite de acelasi Domn.
Primul Guvern unitar
75
a avut n subordine 8 ministere:
Ministerul de Interne, Ministerul AIacerilor Str ine, Ministerul
de Finan e, Ministerul Justi iei, Ministerul Iucr rilor Publice,
Ministerul Cultelor, Ministerul de R zboi si Ministerul
Controlului.
Perioada care a urmat pn la adoptarea primei legi privind
organizarea ministerelor
76
, n anul 1929, a cunoscut unele
modiIic ri n ceea ce priveste num rul si structura ministerelor:
n anul 1865, n locul Ministerului Controlului Iiind nIiin at

74
Mircea Preda, Autorit ile aaministra iei publice, edi ia a II-a,
Iumina Iex, Bucuresti, 2002, p.149.
75
Guvernul Barbu Catargiu (22 ianuarie 24 iunie 1862),
presedintele Consiliului de Ministri de innd si Iunc ia de ministru de
interne, precum si pe aceea de ministru ad-interim al lucr rilor
publice, pn la 27 ianuarie 1862, cnd a Iost numit un ministru titular
(cI. Stelian Neagoe, Istoria guvernelor Romniei, Bucuresti, 1999, p.31).
76
Iegea nr. 163/1929 pentru organizarea ministerelor, publicat
n Monitorul Oficial al Romniei nr.169 din 2 august 1929.
140
Curtea de Conturi
77
, au Iost nIiin ate unele ministere noi
78
, iar
altele s-au divizat
79
ori s-au contopit
80
.
Iegea nr.163/1929 pentru organizarea ministerelor a
stabilit la 10 num rul ministerelor din Romnia de dup Marea
Unire: Ministerul de Interne, Ministerul de Externe, Ministerul
de Finan e, Ministerul Justi iei, Ministerul Instruc iunii Publice
si al Cultelor, Ministerul Armatei, Ministerul Agriculturii si
Domeniilor, Ministerul Industriei si Comer ului, Ministerul
Iucr rilor Publice si al Comunica iilor, Ministerul Muncii,
S n t ii si al Ocrotirilor Sociale.
Evolu ia num rului ministerelor, ncepnd cu prima lege
pentru organizarea acestora, a cunoscut o multiplicare a acestora,
num rul cel mai mare Iiind n perioada comunist .
AstIel, Constitu ia din 1952, n art. 50, nominaliza cele 28
de ministere, lucru pe care Constitu ia din 1965 nu l-a mai I cut,
iar ultimul guvern comunist a avut 32 de ministere, chiar dac
nu toate purtau aceast titulatur , dar erau conduse de ministri
membri ai Guvernului.

77
Guvernul Nicolae Cre ulescu (24 iunie 1865 11 Iebruarie
1866) a Iost ultimul care a avut un ministru al controlului (generalul
Savel Manu, ad-interim) (cI. Stelian Neagoe, op. cit., p.38).
78
De exemplu, n cadrul Guvernului Ion C. Br tianu (9 iunie
1881 - 20 martie 1888), la 1 aprilie 1883 a Iost nIiin at Ministerul
Agriculturii, Domeniilor, Industriei si Comer ului (cI. Stelian Neagoe,
op.cit., p.59).
79
De exemplu, n cadrul Guvernului Ion I.C. Br tianu (27
decembrie 1908 - 4 martie 1909), Ministerul Agriculturii, Domeniilor,
Industriei si Comer ului a Iost divizat n Ministerul Agriculturii si
Domeniilor si Ministerul Industriei si Comer ului (cI. Iaem, p.73).
80
De exemplu, n cadrul Guvernului Mihail Kog lniceanu
(11 octombrie 1863 26 ianuarie 1865 ), la 19 iulie 1864 au luat
nastere Ministerul Justi iei si Cultelor, prin contopirea Ministerului
Justi iei cu Ministerul Cultelor, precum si Ministerul de Interne,
Agricultur si Iucr ri Publice prin contopirea Ministerului de Interne
cu Ministerul Iucr rilor Publice; etc. (cI. Iaem, p.37).
141
Nu vom ncheia aceste considera ii preliminare I r s
Iacem unele reIeriri la perioada care a urmat dup evenimentele
din decembrie 1989 si, n special, dup intrarea n vigoare a
Constitu iei din 8 decembrie 1991.
Num rul ministerelor a variat de la o guvernare la alta, de
la un guvern la altul si chiar n cadrul aceluiasi guvern dup
criterii diIicil de identiIicat, iar denumirea unor ministere a Iost
stabilit dup criterii I r nici o justiIicare stiin iIic .
Alteori, asocierea domeniilor si sectoarelor de activitate n
cadrul unui acelasi minister s-a realizat I r ca ntre domeniile si
sectoarele respective s existe leg turi sau puncte comune de
abordare.
Dar, reIeritor la aceast perioad , cea mai important
observa ie vizeaz permanentele modiIic ri ce au Iost aduse de
Iiecare guvernare si chiar de Iiecare guvern organiz rii departa-
mentelor ministeriale n raport cu domeniile si sectoarele de
activitate atribuite.
Din acest punct de vedere exist doar dou ministere care s-au
bucurat de o puternic stabilitate: Ministerul Ap r rii Na ionale si
Ministerul Justi iei, n timp ce ministerele cele mai expuse unor
dese modiIic ri au Iost, dup titulaturile actuale: Ministerul
Economiei si Comer ului, Ministerul Educa iei si Cercet rii,
Ministerul Transporturilor, Construc iilor si Turismului, Ministerul
Agriculturii, P durilor si Dezvolt rii Rurale etc.
Unele ministere au avut o existen eIemer , Iiind create
pentru a r spunde unor probleme conjuncturale sau unui entu-
ziasm trec tor: astIel au Iost Ministerul ReIormei n Guvernul
Victor Ciorbea, Ministerul Privatiz rii n Guvernul Radu Vasile,
Ministerul Func iei Publice, n Guvernul Mugur Is rescu,
Ministerul InIorma iilor Publice, Ministerul Dezvolt rii si
Prognozei, Ministerul ntreprinderilor Mici si Mijlocii si
Coopera ie n timpul primului Guvern Adrian N stase etc.
81


81
Acest lucru se ntmpl si n cazul guvernelor altor ri: spre
exemplu, n Fran a au Iunc ionat, pentru scurte perioade de timp,
Ministerul Calit ii Vie ii, Ministerul Timpului Iiber, Ministerul
Muncitorilor Manuali, Ministerul Solidarit ii ntre Genera ii, Ministerul
142
Alte departamente ministeriale au avut un statut care a
oscilat de la un guvern la altul, n raport de ra iuni conjuncturale,
ntotdeauna de natur politic : astIel, structura pentru rela ia
Guvernului cu Parlamentul a fost cnd minister, cnd departament
autonom, cnd departament n cadrul unei structuri ministeriale,
la Iel Ministerul Turismului sau Ministerul Mediului etc.
Dar, cele mai multe modiIic ri au Iost realizate asupra struc-
turilor organizatorice interne ale ministerelor, Iiecare guvernare
avnd orgoliul si, mai ales, interesul s nIiin eze/desIiin eze, s
contopeasc /descontopeasc departamente, direc ii etc., dup
cum Iiecare ministru a avut aceleasi ,preocup ri de optimizare
a compartimentelor din structura intern a ministerului s u.

2. Rolul yi atribu iile generale ale ministerelor

2.1. Rolul ministerelor

Ministerele sunt organe centrale care conduc si coor-
doneaz administra ia public n diIeritele domenii si ramuri de
activitate
82
.
Natura sarcinilor administra iei publice, precum si volumul
acestora din ramurile si domeniile de activitate ale vie ii sociale
sunt elementele care inIluen eaz nIiin area si organizarea
ministerelor
83
, ct si a celorlalte organe de specialitate ale admi-
nistra iei publice centrale.
Num rul ministerelor este determinat de masa sarcinilor
administra iei publice ntr-un domeniu sau altul de activitate, dar
si de priorit ile si interesele politice
84
ale partidului sau coali iei
de partide care a cstigat alegerile parlamentare si are, astIel,
posibilitatea s organizeze sistemul administra iei ministeriale.

Extinderii Sectorului Public etc. (cI. Jacqueline Morand-Deviller, Cours
ae aroit aaministratif, 5
e
dition, Montchrestien, Paris,1997, p.94).
82
Alexandru Negoi , op. cit., p.76.
83
Alexandru Negoi , Drept aaministrativ ,i elemente ae ,tiin a
aaministra iei, Bucuresti, 1981, p.117.
84
Alexandru Negoi , Drept aaministrativ, Bucuresti, 1998, p.77.
143
AstIel, la un moment dat, sporirea sarcinilor legate de Iina-
lizarea negocierilor de aderare a Romniei la Uniunea European
a determinat nIiin area Ministerului Integr rii Europene
85
, prin
preluarea activit ii Departamentului de Integrare European din
cadrul Ministerului AIacerilor Externe
86
.
Din aceleasi ra iuni, existen a unui volum redus de sarcini
n leg tur cu pelerinajul anual la moastele SIintei Paraschiva de
la Mitropolia din Iasi, care pot Ii rezolvate de organele ad-
ministra iei publice locale, nu a determinat nIiin area unui
departament ministerial n acest scop, precum exist n Arabia
Saudit un Minister al Pelerinajului (Ministry of Haff) care are n
responsabilitate preg tirea condi iilor pentru deplasarea anual a
pelerinilor la cet ile sIinte Meca si Medina
87
.
Ia Iel, volumul redus al sarcinilor legate de prezen a n
Romnia a cet enilor str ini si a apatrizilor a determinat nIiin-
area doar a Autorit ii pentru Str ini
88
, organ de specialitate n
subordinea Ministerului Administra iei si Internelor, pe cnd n
Australia, spre exemplu, Iunc ioneaz un Minister al Imigr rii
89
.
Dar, de cele mai multe ori, administrarea problemelor
dintr-un domeniu de activitate de c tre un minister sau de un alt
organ de specialitate din cadrul administra iei ministeriale este o

85
Ministerul Integr rii Europene a Iost nIiin at prin OUG
nr.2/2001, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr.10 din 9 ianuarie 2001.
86
Prin H.G. nr.41/2000 privind organizarea si Iunc ionarea
Ministerului AIacerilor Externe, publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.21 din 21 ianuarie 2000, Departamentul pentru
Integrare European a Iost trecut n structura acestui minister.
87
http://www.SaudinI.com - The Saudi Arabian InIormation
Resource Ministry oI Hajj.
88
Autoritatea pentru str ini a Iost nIiin at prin O.U.G.
nr. 194/2002 privind regimul str inilor n Romnia, ca organ de
specialitate n subordinea Ministerului Administra iei si Internelor.
89
www.gksoIt.comgovt/en The Australian InIormation, Federal
Institutions.
144
op iune politic a partidului ori coali iei de partide care a
cstigat puterea n stat, decizia luat Iiind expresia unor priorit i
si interese politice.
n ceea ce priveste num rul ministerelor, n literatura de
specialitate
90
s-a ar tat, pe drept cuvnt, c acesta este determinat
de masa sarcinilor administra iei publice, astIel c num rul minis-
terelor va putea creste n m sura n care creste masa sarcinilor
administra iei publice.
Dar, ntre cele dou elemente, volumul masei de sarcini si
num rul ministerelor, exist o corela ie care marcheaz doar o
tendin , n concret num rul ministerelor Iiind determinat de
puterea politic , de priorit ile si interesele acesteia.
Acest lucru este cu att mai vizibil dac vom compara
situa ia Romniei, unde n ultimii 15 ani au existat, cel mai
adesea, ntre 22 si 28 de ministere, cu situa ia din alte ri cu mult
mai mari (geograIic, demograIic, economic etc.).
AstIel, Polonia are 14 ministere
91
, Japonia are 10 minis-
tere
92
, SUA are 14 ministere
93
, Fran a are 14 ministere
94
etc.,
desi masa de sarcini din administra ia public a acestor ri este
cu mult superioar volumului si diversit ii sarcinilor adminis-
tra iei publice din Romnia.
Tendin a actual , de reducere a num rului ministerelor,
impus de cerin ele organismelor Uniunii Europene, este salu-
tar pentru c administra ia ministerial nu trebuie s constituie
o povar pentru bugetul de stat, ci un instrument eIicient si suplu
n minile puterii politice.
Totusi, un num r prea mic de ministere prezint riscul de a
transIorma sistemul administra iei ministeriale ntr-un ansamblu

90
Alexandru Negoi , op. cit.,1977, p. 68 si urm.
91
www.poland.pl/State and Politics/Prime Minister and Ministeries.
92
www.kantei.go.jp./Government oI Japan.
93
Nathan Glick, Sistemul American ae guvern mant, USIA,
1990, p.50-73; www.Iirstgov.govusa/Ministeres and Agencies.
94
www.legiIrance.gouv.Ir. si www.Iranceurope.org/institutions
administratives.
145
ineIicient sau, cel pu in, de a transIorma componentele principale
ale acestui sistem n niste megaministere greoaie si tergiversante
n rezolvarea sarcinilor din domeniile lor de activitate.
Dar, asa cum a demonstrat realitatea si cum s-a sus inut n
literatura de specialitate
95
, multiplicarea ministerelor prezint , la
rndul s u, neajunsuri pentru c un num r mare de ministere va
Iace diIicil coordonarea de c tre Guvern a acestora, va duce la
Iragmentarea domeniilor de activitate si la ncetinirea rezolv rii
problemelor, precum si la mpov rarea bugetului de stat.
Oricum, si ntr-un caz si n cel lalt, ministerele r mn
adev ra ii piloni ai administra iei publice, n general, si ai
administra iei publice ministeriale, n special, de eIicien a lor
depinznd bunul mers al administra iei oric rei ri.
Deci, ministerele ocup locul principal n cadrul sistemului
administra iei ministeriale, avnd rolul de a organiza executarea si
de a executa n concret legile n anumite domenii si sectoare de
activitate.
Art. 34 din Iegea nr.90/2001 deIineste ministerele ca Iiind
organe de specialitate ale administra iei publice centrale care
realizeaz politica guvernamental n domeniile de activitate ale
acestora.
n actele normative de organizare si Iunc ionare, ministerele
sunt deIinite ca organe de specialitate ale administra iei publice
centrale, nIiin ate n subordinea Guvernului, cu personalitate
juridic , avnd rolul de a elabora si asigura aplicarea strategiei si
politicilor guvernamentale n domeniile lor de activitate.
Temeiul juridic de ordin constitu ional al nIiin rii, orga-
niz rii si Iunc ion rii ministerelor ca organe de specialitate ale
administra iei publice centrale de specialitate l reprezint preve-
derile art. 116 alin.(1) si art. 117 alin. (1) din Constitu ie, potrivit
c rora ministerele se nIiin eaz , se organizeaz si Iunc ioneaz
potrivit legii si numai n subordinea Guvernului.
Aceleasi principii sunt reluate de prevederile art. 35 din
Iegea nr.90/2001, conIorm c rora ministerele se organizeaz si

95
Alexandru Negoi , op. cit., 1977, p. 70.
146
Iunc ioneaz numai n subordinea Guvernului, potrivit preve-
derilor Constitu iei si acestei legi.
Nici Constitu ia din 1991 si nici Iegea nr. 90/2001 nu
stabilesc num rul ministerelor si nici nu le nominalizeaz , asa
cum I cuser Iegea nr.163/1929 pentru organizarea ministerelor
si Constitu ia din 1952, solu ii care s-au dovedit incomode pentru
guvernele din perioadele respective, nevoite s se conIormeze
unor astIel de corsete sau s impun modiIicarea repetat a
prevederilor legale si, respectiv, constitu ionale.
Partea pozitiv a actualelor prevederi constitu ionale si
legale, care nu nominalizeaz ministerele si nici nu limiteaz
num rul acestora, const n posibilitatea pe care o are Iiecare
Guvern de a stabili num rul si domeniile de activitate aIectate
acestora n raport cu obiectivele programului de guvernare si
sarcinile etapei respective, precum si cu interesele politice ale
partidului sau coali iei de partide care a ajuns la putere.
Denumirea de minister , acordat sau nu unui organ al sta-
tului, nu concord totdeauna cu statutul de minister al organului
respectiv.
AstIel, au existat
96
si exist n continuare
97
structuri ale
administra iei ministeriale ale c ror conduc tori au calitatea de
ministri, membri ai Guvernului, dar acestea au purtat sau poart
alte denumiri: autoritate, secretariat etc.

96
De exemplu, Autoritatea pentru Privatizarea si Administrarea
Participa iilor Statului, nIiin at prin O.U.G. nr.296/2000, desi era
deIinit ca institu ie de interes public, cu personalitate juridic , n sub-
ordinea Guvernului, era condus de un ministru, membru n Guvernul
instalat la 28 decembrie 2000, avnd organizarea si Iunc ionnd ca un
adev rat minister al privatiz rii si administr rii participa iilor statului.
97
De exemplu, Secretariatul General al Guvernului deIinit, de
H.G. nr.157/2005 pentru organizarea si Iunc ionarea sa, ca Iiind o
structur din aparatul de lucru al Guvernului, cu personalitate juridic ,
este condus de un ministru, membru al Guvernului si Iunc ioneaz ca
un adev rat minister, Iiindu-i stabilite ,Iunc ii care se reg sesc si n
hot rrile de organizare si Iunc ionare ale celorlalte ministere.
147
O situa ie special o prezint Ministerul Public care, desi
este denumit minister chiar de c tre legiuitorul constituant, a
Iost inclus de Constitu ie la capitolul VI, consacrat autorit ilor
judec toresti, avnd rolul ca, n activitatea judiciar , s repre-
zinte interesele generale ale societ ii, s apere ordinea de drept
si libert ile cet enilor, reusindu-se crearea unui statut hibrid
sui-generis.
Este adev rat c , strict Iormal, Ministerul Public nu a Iost
inclus de Constitu ie n sistemul organelor administra iei publice
si nici procurorii nu au calitatea de Iunc ionari publici, dar acest
lucru nu poate nl tura concluzia c Ministerul Public reprezint
Guvernul pe lng puterea judec toreasc , iar procurorii sunt n
ultim instan agen i ai executivului.
AstIel, potrivit prevederilor art. 132 alin.(1) din Constitu ie,
procurorii si desI soar activitatea sub autoritatea ministrului
justi iei, care este membru al Guvernului si d dispozi ii obli-
gatorii procurorilor n vederea respect rii aplic rii legii, are
dreptul de control asupra acestora si dreptul s cear procurorului
general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casa ie si
Justi ie inIorm ri asupra activit ii parchetelor, are atribu ii n
leg tur cu numirea acestora si a adjunc ilor s i etc.
Curtea Constitu ional s-a pronun at n mod neechivoc n
privin a statutului procurorilor ca agen i ai puterii executive
98
,
iar Iegea pentru revizuirea Constitu iei a introdus prevederea ca
m sura arest rii preventive s poat Ii luat numai de judec tor.

98
Curtea Constitu ional , prin Decizia nr.259 din 24 septembrie
2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.770 din
23 octombrie 2002, admi nd excep ia de neconstitu ionalitate a pre-
vederilor art.412 alin.1 din Codul de procedur penal , care permiteau
procurorului general s dispun suspendarea execut rii hot rrii
atacate atunci cnd introducea recursul n anulare, a motivat c
procurorii si desI soar activitatea sub autoritatea ministrului justi iei,
organ esen ialmente executiv, Iiind, pe cale de consecin , ei nsisi
agen i ai autorit ii executive.
148
Toate acestea sunt reac ii ale statului romn la Reco-
mandarea REC (2000)19/2000 a Comitetului de Ministri al
Consiliului Europei prin care s-a cerut statelor s ia m suri ca
statutul legal, competen a si rolul procedural al membrilor
Ministerului Public s Iie deIinite ntr-un mod n care s nu
existe vreo ndoial legitim cu privire la independen a si impar-
ialitatea judec torilor.
Totusi, consider m c revizuirea Constitu iei din 1991 ar Ii
putut constitui un bun prilej pentru clariIicarea si punerea de
acord a statutului legal cu statutul de Iapt al Ministerului Public
si al procurorilor, ceea ce s-ar Ii putut realiza prin solu ia ca
ministrul justi iei s Iie si procuror general, cu toate consecin ele
care decurg din aceast situa ie
99
.

2.2. Atribu iile generale ale ministerelor

Atribu iile ministerelor sunt, dup cum am mai spus,
expresia juridic a sarcinilor pe care acestea le au de ndeplinit n
domeniul de activitate n care Iunc ioneaz Iiecare. Atribu iile
conIerite Iiec rui minister Iormeaz , n ansamblul lor, competen a
acelui minister si au ca scop realizarea sarcinilor din domeniul de
activitate pentru care ministerul respectiv este specializat.
n cazul ministerelor, ca si n cazul celorlalte structuri ale
sistemului administra iei ministeriale, vom ntlni atribu ii gene-
rale, care se reg sesc la toate acestea, precum si atribu ii speciIice
Iiec rui minister sau alte organ de specialitate al administra iei de
specialitate.
n literatura de specialitate, unii autori
100
au grupat atri-
bu iile generale n dou mari categorii: atribu ii de prospectare si
planiIicare si atribu ii de conducere.

99
Spre exemplu, n Statele Unite, procurorul general al Guvernului
Federal conduce si Ministerul Justi iei (Department of Justice), care este
unul dintre cele 14 ministere ale Guvernului Federal (cI. Scurt Pre:entare
a sistemului american ae guvern mant, n United States Information
Service, Regional Program Office, Vienna, 1999, p. 59 si urm.).
100
Ilie Iov nas, op.cit., 1977, p.141.
149
O alt abordare
101
a problemei atribu iilor generale ale
ministerelor este aceea care ne permite s n elegem c atribu-
iile ce Iormeaz competen a ministerelor sunt o consecin a
sarcinilor pe care administra ia public le are n diIerite domenii
si sectoare de activitate n care aceste organe sunt specializate.
n primul rnd, ministerele au o categorie de atribu ii care
vizeaz realizarea sarcinilor de concep ie si conducere n diIe-
ritele domenii si sectoare de activitate ale administra iei publice
ministeriale. n aceast categorie intr atribu iile pe care ministerele
le au pentru realizarea sarcinilor de inIormare, de documentare,
de prevedere si organizare n vederea aplic rii strategiei si poli-
ticilor guvernamentale n domeniile lor de activitate.
O alt categorie de atribu ii pe care le au ministerele, ca
organe de specialitate ale administra iei publice centrale, vizeaz
realizarea sarcinilor de conducere, ndrumare si control al acti-
vit ilor care se desI soar n cadrul acestor organe, precum si n
cadrul structurilor subordonate.
n aceeasi categorie trebuie men ionate si atribu iile care
vizeaz realizarea sarcinilor de coordonare si/sau autoritate pe
care ministerele le au Ia de structurile aIlate n coordonarea
si/sau autoritatea lor.
O ultim categorie de atribu ii este Iormat de atribu iile
speciIice, prin care ministerele se individualizeaz , si anume
atribu iile prin care se realizeaz sarcinile tehnice si de gestiune
ale administra iei publice de specialitate.
AstIel, atribu iile privind realizarea sarcinii de ap rare a rii
vor Ii reg site n competen a Ministerului Ap r rii Na ionale,
dup cum atribu iile privind realizarea sarcinilor de asigurare a
s n t ii popula iei le vom g si n competen a Ministerului
S n t ii, iar atribu iile viznd realizarea sarcinilor din domeniul
nv mntului public si particular se vor aIla n competen a
Ministerului Educa iei si Cercet rii. Ia Iel, atribu iile care vizeaz
realizarea sarcinilor de instaurare si men inere a ordinii publice
vor Iorma competen a actualului Minister al Administra iei si

101
Alexandru Negoi , op. cit., 1981, p.119.
150
Internelor, iar atribu iile privind realizarea sarcinilor de repre-
zentare n rela iile interna ionale se vor aIla n competen a
Ministerului AIacerilor Externe etc.
n raport cu natura atribu iilor speciIice, doctrina adminis-
trativ veche
102
a mp r it ministerele n patru mari grupe:
- Siguran , ordine intern si extern , atribu ii ce au Iost
ncredin ate ministerelor de: Interne, Justi ie, R zboi, Externe si
Finan e;
- S n tate public si ocrotiri sociale, atribu ii ce au Iost
ncredin ate Ministerului S n t ii si Ocrotirilor Sociale;
- Cultur Na ional , atribu ii ncredin ate Ministerului
Instruc iunii Publice si Ministerului Cultelor si Artelor;
- Avu ia Na ional , atribu ii ncredin ate Ministerului
Agriculturii si Comer ului, Ministerului Muncii, Coopera iei si
Asigur rilor Sociale, Ministerului Comunica iilor si Ministerului
Iucr rilor Publice
n perioada comunist
103
, dar si ulterior
104
, literatura de
specialitate, considernd ministerele ca Iiind organe de ramur ,
le-a clasiIicat, dup natura activit ii pe care o realizeaz , n trei
mari categorii:
- ministere cu activitate economic : Ministerul Industriei,
Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor etc.;
- ministere cu activitate social-cultural si stiin iIic :
Ministerul nv mntului, Ministerul S n t ii, Ministerul
Cercet rii, Ministerul Muncii si Protec iei Sociale etc.;
- ministere cu activitate politico-administrativ : Ministerul de
Interne, Ministerul Ap r rii, Ministerul AIacerilor Externe etc.
ReIeritor la atribu iile ministerelor, Iegea nr.90/2001
prevede, n art.40 alin.(1), c acestea, precum si rolul, Iunc iile,
structura organizatoric si num rul de posturi se stabilesc n

102
M. V caru, Manual ae arept aaministrativ, Chisin u, 1925,
p.129.
103
I. Vntu, M. Anghene, M Str oanu, Organele aaministra iei
de stat n R.S.R., Ed. Academiei, Bucuresti, 1971, p. 172.
104
Antonie Iorgovan, op. cit.,2001, vol I, p. 436.
151
raport cu importan a, volumul, complexitatea si speciIicul acti-
vit ii desI surate si se aprob prin hot rre a Guvernului.
ntr-adev r, prin actele normative de nIiin are si/sau
organizare a ministerelor sunt detaliate atribu iile speciIice ale
Iiec rui minister, conIerite prin actul respectiv n scopul reali-
z rii sarcinilor din domeniul de activitate n care Iunc ioneaz ,
iar prezentarea acestora pentru Iiecare minister excede limitele
cursului de Ia .

3. Organizarea yi func ionarea ministerelor

3.1. Organizarea ministerelor poate Ii abordat din dou
puncte de vedere
105
. Primul este acela din perspectiva comparti-
mentelor din care este Iormat structura intern a ministerelor,
compartimente prin intermediul c rora se exercit atribu iile
generale si speciIice ale administra iei ministeriale.
Din acest punct de vedere va trebui s constat m c
personalul ministerelor este grupat, n raport cu mp r irea
atribu iilor, n birouri, servicii, direc ii, direc ii generale etc., si
se compune din mai multe categorii: personal de conducere,
personal de execu ie de specialitate, personal de execu ie admi-
nistrativ si personal de deservire.
Din al doilea punct de vedere, organizarea ministerelor
poate Ii abordat din perspectiva sarcinilor pe care le au prin or-
ganizarea conducerii ministerelor si a administra iei propriu-zise.
Din acest punct de vedere va trebui s constat m c
organizarea ministerelor reprezint nu numai organizarea unor
compartimente care s Iormeze structura intern a ministerelor,
ci si organizarea Iunc ion rii acestor compartimente, prin orga-
nizarea conducerii ministerului si a structurilor componente, ct
si a administra iei propriu-zise.
Regula general privind organizarea ministerelor, adic
stabilirea rolului, a domeniului, respectiv, domeniilor de activitate

105
Alexandru Negoi , op. cit., 1998, p.78.
152
aIectate, a sarcinilor si atribu iilor, a structurii organizatorice si a
num rului de posturi, este aceea c se aprob prin hot rre a
Guvernului.
De la aceast regul exist dou excep ii stabilite de art.59
din Iegea nr. 90/2001, potrivit c ruia organizarea si Iunc ionarea
ministerelor privind ap rarea na ional si ordinea public sunt
reglementate prin legi speciale, reIerirea I cndu-se la Ministerul
Ap r rii Na ionale si la Ministerul Administra iei si Internelor
106
,
singurele ministere a c ror organizare si Iunc ionare este realizat
prin acte normative cu putere de lege.
Structura organizatoric a ministerelor cuprinde:
- o structur intern sau central , care Iormeaz aparatul
propriu al ministerului;
- o structur exterioar , care cuprinde serviciile publice
deconcentrate n teritoriu, alte organe de specialitate si institu ii
publice sau unit i economice, medicale etc., aIlate n subor-
dinea, n coordonarea sau sub autoritatea ministerelor.

3.2. Structura organizatoric intern a ministerelor

Structura organizatoric intern a ministerelor este Iormat
din compartimentele interne ale ministerelor, care pot Ii mp r ite
n compartimente de specialitate, compartimente Iunc ionale sau
generale si compartimente auxiliare.
Compartimentele de specialitate desI soar activit i de
specialitate, speciIice domeniului propriu al ministerului res-
pectiv, Iiind compartimentele prin care ministerele se diIeren iaz
de celelalte organe de specialitate care Iunc ioneaz n subordinea
Guvernului, dar se diIeren iaz si ntre ele.

106
Este vorba de O.U.G. nr.14/2001 privind organizarea si
Iunc ionarea Ministerului Ap r rii Na ionale, publicat n ,Monitorul
OIicial al Romniei, Partea I, nr.14 din 26 ianuarie 2001 si de OUG
nr.63/2003 privind organizarea si Iunc ionarea Ministerului Admi-
nistra iei si Internelor, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 462 din 28 iunie 2003.
153
Compartimentele func ionale sau generale se reg sesc n
cadrul oric rui minister, precum sunt compartimentele de secre-
tariat, rela ii cu publicul, resurse umane, Iinanciar-contabil,
juridic, administrativ etc.
Compartimentele auxiliare se ntlnesc n cadrul unor
ministere, precum si al altor organe de specialitate, sub diverse
denumiri (comisie, comitet, grup etc.) si au caracter consultativ,
precum Comisiile de dialog social, care Iunc ioneaz n cadrul
ministerelor din anexa la H.G. nr. 314/2001
107
.
Compartimentele interne sau administra ia central
propriu-zis a ministerelor sunt: birourile, serviciile, direc iile,
direc iile generale si departamentele.
Birourile reprezint unitatea de baz si se organizeaz
pentru ndeplinirea unei activit i omogene sau pentru mai multe
activit i complementare si care presupun o conducere unitar .
Serviciile sunt organizate pentru realizarea unor activit i
distincte si pot Iunc iona Iie n mod independent, Iie cumulate n
cadrul unei direc ii, avnd, de regul , n componen a lor, dou
sau mai multe birouri.
Direc iile yi direc iile generale sunt organizate si Iunc-
ioneaz pentru realizarea unor activit i din sectoare distincte.
n cadrul direc iilor generale se reg sesc, de regul , direc ii,
servicii sau birouri.
O situa ie special n cadrul personalului Iiec rui minister
l ocup conduc torii direc iilor si direc iilor generale al c ror
statut legal este conIigurat de prevederile generale ale Iegii
nr.188/1999 privind Statutul Iunc ionarilor publici, potrivit
c rora acestia sunt Iunc ionari publici, n timp ce statutul de Iapt
i situeaz pe acestia la jonc iunea dintre ac iunea administrativ
si voin a politic .

107
H.G. nr. 314/2001 privind, nIiin area, organizarea si Iunc-
ionarea comisiilor de dialog social n cadrul unor ministere si al
preIecturilor, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr.142 din 22 martie 2001.
154
Rolul politic al acestor directori si directori generali poate
Ii Ioarte important n Iunc ionarea compartimentelor pe care le
coordoneaz si, n general, a ministerelor respective, acesta Iiind
si motivul pentru care ei trebuie s se bucure n orice moment de
ncrederea ministrului care i numeste n Iunc ie
108
.
Departamentele se organizeaz , n unele cazuri, n
structura intern a ministerelor, n scopul asigur rii coordon rii
si orient rii generale a activit ii compartimentelor de mai sus
care Iunc ioneaz pentru realizarea sarcinilor ministerului
ntr-unul dintre domeniile de activitate ce i-au Iost aIectate.
Departamentul este condus Iie de un secretar de stat, Iie de un
subsecretar de stat, dup caz.
Structura organizatoric intern a ministerelor pn la ni-
velul direc iilor, de regul , este stabilit si aprobat prin hot rre
a Guvernului, iar pentru celelalte compartimente inIerioare, prin
ordine ale ministrilor.
Totusi, atribu iile compartimentelor ministerelor, indiIerent
dac sunt aprobate prin hot rre a Guvernului sau prin ordine ale
ministrilor, se stabilesc prin regulamentul de organizare si Iunc-
ionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului.
n leg tur cu aceste compartimente interne ale ministe-
relor mai trebuie men ionat c ele nu sunt subiecte de drept
administrativ si nu au personalitate juridic , ntruct sarcinile si
atribu iile pe care le au nu sunt stabilite prin lege, ci printr-un
ordin al ministrului.
Structura organizatoric a ministerelor este stabilit prin
hot rrea de organizare si Iunc ionare a ministerului respectiv,

108
Desi potrivit prevederilor generale ale Iegii nr.188/1999
privind Statutul Iunc ionarilor publici, modiIicat si completat prin
Iegea nr.161/2003, directorii si directorii generali din ministere sunt
Iunc ionari publici care, din punct de vedere legal, se bucur de
stabilitate, realitatea socio-politic a demonstrat c reorganizarea si
restructurarea ministerelor, dup instalarea Iiec rei guvern ri, au vizat
n mod predilect aceste Iunc ii, urm rindu-se nlocuirea cu persoane
avnd aceleasi convingeri si/sau interese politice.
155
Iiind materializat ntr-o anex , sub Iorma unei scheme graIice
numit organigram , precum si n alte anexe n care sunt enu-
merate unit ile aIlate n subordinea, n coordonarea sau sub
autoritatea ministerului respectiv.
Hot rrile de organizare si Iunc ionare a ministerelor reali-
zeaz reglementarea urm toarelor aspecte:
- denumirea ministerului;
- statutul de organ de specialitate al administra iei publice
centrale, aflat n subordinea Guvernului;
- domeniul/domeniile de activitate n care va Iunc iona;
- rolul ministerului n aplicarea strategiei si programului de
guvernare n domeniul de activitate afectat;
- sediului ministerului, aflat ntotdeauna n Bucuresti;
- ,Iunc iile, n cazul majorit ii ministerelor;
- sarcinile si atribu iile principale, precum si cele speciIice;
- conducerea ministerului, inclusiv prin stabilirea num rului
secretarilor de stat si al subsecretarilor de stat, cnd este cazul;
- reIerirea la anexele cu structura organizatoric , num rul
de personal si unit ile aIlate n subordinea, n coordonarea sau
sub autoritatea ministerului respectiv;
- mijloacele materiale si Iinanciare puse la dispozi ie;
- dispozi iile Iinale privesc statutul si salarizarea personalului,
actele normative modiIicate sau abrogate, dup caz, etc.

3.3. Compartimentele de specialitate ale ministerelor

Compartimentele Iunc ionale sau serviciile generale ale
ministerelor, cum erau numite n doctrina administrativ veche
109
,
sunt comune tuturor ministerelor, precum si celorlalte organe de
specialitate ale sistemului administra iei ministeriale, astIel c nu
prezint interes o prezentare suplimentar a acestora la Iiecare
minister n parte, ele avnd atribu ii asem n toare, indiIerent de
ministerul n care Iunc ioneaz .

109
M. V raru, op. cit., p.130.
156
Totusi, compartimentele de specialitate sau serviciile spe-
ciale si tehnice
110
ale ministerelor diIer de la un minister la
altul, n raport cu domeniul sau domeniile de activitate n care
Iunc ioneaz ministerul respectiv.
Dup cum am ar tat, n Romnia num rul ministerelor a
variat n Iunc ie de evolu ia istoric si teritorial a rii, n
Iunc ie de Iorma de guvern mnt, de la o guvernare la alta si
chiar de la un guvern la altul.
Guvernul actual este primul care, dup anul 1990, a p strat
n subordinea sa acelasi num r de ministere si cu aceleasi
denumiri cu cele avute de ministerele din subordinea Guvernului
precedent, de la sIrsitul legislaturii 2000 2004.
AstIel, n momentul de Ia Iunc ioneaz un num r de
15 ministere, cu urm toarele denumiri si acte normative de
organizare si Iunc ionare:
- Ministerul AIacerilor Externe, ale c rui organizare si
Iunc ionare sunt reglementate prin H.G. nr. 100/2004
111
, cu
modiIic rile si complet rile ulterioare;
- Ministerul Justi iei, ale c rui organizare si Iunc ionare
sunt reglementate prin H.G. nr.83/2005
112
, cu modiIic rile si
complet rile ulterioare;
- Ministerul Administra iei si Internelor, ale c rui organizare
si Iunc ionare sunt reglementate prin O.U.G. nr.63/2003
113
,
aprobat cu modiIic ri si complet ri prin Iegea nr.604/2003, cu
modiIic rile si complet rile ulterioare;

110
Iaem.
111
H.G. nr. 100/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 126 din 12 Iebruarie 2004.
112
H.G. nr.83/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.132 din 11 Iebruarie 2005.
113
O.U.G. nr.63/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.462 din 28 iunie 2003, aprobat cu modiIic ri si complet ri
prin Iegea nr.604/2003.
157
- Ministerul Ap r rii Na ionale, ale c rui organizare si
Iunc ionare sunt reglementate prin O.U.G. nr.14/2001
114
,
aprobat cu modiIic ri prin Iegea nr.389/2001;
- Ministerul Finan elor Publice, ale c rui organizare si
Iunc ionare sunt reglementate prin H.G. nr.208/2005
115
, cu
modiIic rile si complet rile ulterioare;
- Ministerul Muncii, Solidarit ii Sociale si Familiei, ale
c rui organizare si Iunc ionare sunt reglementate prin H.G.
nr.412/2005
116
, cu modiIic rile si complet rile ulterioare;
- Ministerul Economiei si Comer ului, ale c rui organizare
si Iunc ionare sunt reglementate prin H.G. nr.738/2003
117
;
- Ministerul Agriculturii, P durilor si Dezvolt rii Rurale,
ale c rui organizare si Iunc ionare sunt reglementate prin H.G.
nr.155/2005
118
, cu modiIic rile si complet rile ulterioare;
- Ministerul Mediului si Gospod ririi Apelor, ale c rui orga-
nizare si Iunc ionare sunt reglementat prin H.G. nr.408/2004
119
,
cu modiIic rile si complet rile ulterioare;
- Ministerul Educa iei si Cercet rii, ale c rui organizare si
Iunc ionare sunt reglementate prin H.G. nr.223/2005
120
, cu
modiIic rile ulterioare;

114
O.U.G. nr.14/2001, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.65 din 7 Iebruarie 2001, aprobat cu modiIic ri prin Iegea
nr.389/2001.
115
H.G. nr.208/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.269 din 31 martie 2005.
116
H.G. nr.412/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.427 din 20 mai 2005.
117
H.G. nr.738/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.485 din 7 iulie 2003.
118
H.G. nr.155/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.211 din 14 martie 2005.
119
H.G. nr.408/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.285 din 31 martie 2004.
120
H.G. nr.223/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.283 din 5 aprilie 2005.
158
- Ministerul S n t ii, ale c rui organizare si Iunc ionare
sunt reglementate prin H.G. nr.168/2005
121
, cu modiIic rile si
complet rile ulterioare;
- Ministerul Culturii si Cultelor, ale c rui organizare si
Iunc ionare sunt reglementate prin H.G. nr.78/2005
122
;
- Ministerul Transporturilor, Construc iilor si Turismului,
ale c rui organizare si Iunc ionare sunt reglementate prin H.G.
nr.412/2004
123
, cu modiIic rile si complet rile ulterioare;
- Ministerul Integr rii Europene, ale c rui organizare si
Iunc ionare sunt reglementate prin H.G. nr.402/2004
124
, cu
modiIic rile ulterioare;
- Ministerul Comunica iilor si Tehnologiei InIorma iei, ale
c rui organizare si Iunc ionare sunt reglementate prin H.G.
nr.744/2003
125
, cu modiIic rile si complet rile ulterioare.
Prezentarea compartimentelor de specialitate ale acestor
ministere, care diIer de la un minister la altul, n raport cu
domeniul sau domeniile de activitate n care Iunc ioneaz
ministerul respectiv, desi interesant , dep seste cadrul unui curs,
astIel c ne vom limita la cteva exempliIic ri ediIicatoare
126
.
AstIel, de exemplu, la Ministerul AIacerilor Externe vom
ntlni direc ii generale pentru aIaceri europene, pentru Uniunea
European , pentru Statele Unite ale Americii si Canada, pentru
aIaceri globale, pentru O.N.U. si institu ii specializate etc., care

121
H.G. nr.168/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.249 din 25 martie 2005.
122
H.G. nr.78/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.137 din 15 Iebruarie 2005.
123
H.G. nr.412/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.276 din 30 martie 2004.
124
H.G. nr.402/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.267 din 26 martie 2004.
125
H.G. nr.744/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.494 din 9 iulie 2003.
126
Pentru am nunte: Emanuel Albu, op.cit., p.159 177; Mircea
Preda, op.cit., 2002, p.176 - 390.
159
sunt compartimente de specialitate cu ajutorul c rora acest
minister realizeaz sarcinile privind politica extern a rii
integrarea european si euroatlantic , rela iile de colaborare si
cooperare ale Romniei cu alte ri.
La fel, spre exemplu, n organizarea Ministerului Educa iei
si Cercet rii vom ntlni drept compartimente de specialitate:
direc ii generale pentru nv mntul preuniversitar si, respectiv,
pentru nv mntul superior, pentru nv mntul n limbile
minorit ilor, pentru monitorizare si inspec ii scolare etc., cu
ajutorul c rora acest minister realizeaz sarcinile pe care le are
n domeniul nv mntului si educa iei.
Ia Ministerul Justi iei, spre exemplu, Iunc ioneaz com-
partimente de specialitate pentru realizarea sarcinilor speciIice
pe care acest minister le are n propriul domeniu de activitate,
precum: direc ia de drept interna ional, cooperare juridic si aIa-
ceri juridice externe, direc ia pentru publica ie mobiliar , notari
publici, executori, traduc tori si interpre i, direc ia de protec ie a
victimelor si reintegrare social a inIractorilor, direc ia pentru
eviden a O.N.G.-urilor, direc ia pentru rela iile cu Consiliul
Superior al Magistraturii etc.

3.4. Structurile exterioare ale ministerelor

Dup cum am v zut, ministerele au, de regul , structuri
centrale, care Iormeaz aparatul propriu, precum si structuri
exterioare, care se prezint Iie sub Iorma unor servicii publice
deconcentrate, Iie sub Iorma unor organe de specialitate, alte
institu ii publice, sau unit i economice, medicale, tehnice etc.,
aflate n subordinea, n coordonarea sau sub autoritatea
ministerelor.

Serviciile publice deconcentrate
Dup cum am ar tat, terminologia de servicii publice
aeconcentrate a Iost introdus odat cu adoptarea Iegii de
revizuire a Constitu iei din 1991, meritul Iiind al literaturii de
160
specialitate care, prelund-o din doctrina Irancez , a impus-o
aten iei Comisiei de revizuire a Constitu iei.
Serviciile exterioare sau deconcentrate au Iost caliIicate, pe
drept cuvnt de c tre doctrina occidental de specialitate ca Iiind
servicii integrate n ierarhia administra iei publice ministeriale,
dar cu o competen teritorial limitat la unitatea administrativ-
teritorial n care Iunc ioneaz
127
.
Constitu ia din 1991 si legisla ia subsecvent Ioloseau termi-
nologia de servicii publice descentralizate pentru structurile de
la nivelul unit ilor administrativ-teritoriale, pe care le aveau
ministerele si celelalte organe de specialitate ale administra iei
publice centrale.
Constitu ia revizuit , n art. 119 alin.(1), prevede c ad-
ministra ia public din unit ile administrativ-teritoriale se
ntemeiaz pe principiile descentraliz rii, autonomiei locale si
deconcentr rii serviciilor publice, iar n art. 122 alin.(2) prevede
c preIectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si
conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale
celorlalte organe ale administra iei publice centrale din unit ile
administrativ-teritoriale.
Potrivit prevederilor art.43 din Iegea nr.90/2001, ministe-
rele pot avea n subordinea lor servicii publice desconcentrate,
care Iunc ioneaz n unit ile administrativ-teritoriale si, potrivit
art. 30 alin.(3) din aceeasi lege, sunt conduse de preIect, care
este reprezentantul Guvernului pe plan local.
nIiin area sau desIiin area serviciilor publice deconcentrate
ale ministerelor, precum si cele ale celorlalte organe centrale din
unit ile administrativ-teritoriale, sarcinile, structura organizato-
ric , num rul si ncadrarea personalului, criteriile de constituire a
compartimentelor si Iunc iile de conducere ale acestora se aprob
prin ordin al ministrului sau al conduc torului organului de
specialitate n subordinea c ruia si desI soar activitatea aceste
servicii, dup caz.

127
J. Ziller, Aaministrations compares, Les systemes politiques-
aaministratifs ae lEurope ae Dou:e, Paris, 1993, p. 337 si urm.
161
Serviciile publice deconcentrate sunt structurile teritoriale
prin care, ca regul general , ministerele si celelalte organe cen-
trale si realizeaz competen a la nivel na ional, pe ntregul teritoriu
al rii, si ndeplinesc n mod concret atribu iile conIerite de lege.
AstIel, sunt ministere care au asemenea servicii publice
deconcentrate la nivelul jude elor, cum sunt inspectoratele
scolare jude ene, n cazul Ministerului Educa iei si Cercet rii,
ori direc iile jude ene agricole si rurale, n cazul Ministerului
Agriculturii, P durilor si Dezvolt rii Rurale.
Dar sunt si ministere care au astIel de servicii publice
deconcentrate nu numai la nivelul jude elor, dar si al muni-
cipiilor, oraselor si, respectiv, sectoarelor, chiar si al comunelor,
precum Ministerul Administra iei si Internelor si Ministerul
Finan elor Publice.
ns , asa cum am mai spus, sunt si ministere care si exercit
competen a asupra ntregului teritoriu al rii si asupra ntregii
popula ii n mod direct, I r a avea n subordine servicii publice
deconcentrate la nivelul unit ilor administrativ-teritoriale, precum
Ministerul AIacerilor Externe, Ministerul Integr rii Europene,
Ministerul Justi iei.
n conformitate cu prevederile art.41 alin.(1) din Legea
nr. 90/2001, n Iunc ie de natura atribu iilor, unele ministere pot
avea n domeniul lor de activitate compartimente n str in tate,
stabilite prin hot rre a Guvernului.
Este cazul Ministerului Afacerilor Externe, care are n
str in tate misiuni diplomatice si oIicii consulare ce se
nIiin eaz /desIiin eaz ori si schimb rangul cu aprobarea
Presedintelui Romniei, la propunerea Guvernului.
n literatura de specialitate
128
s-a exprimat opinia c aceste
structuri, numite de lege compartimente, care Iunc ioneaz n
aIara teritoriului na ional, ar avea acelasi statut juridic cu cel al
serviciilor publice pe care celelalte ministere le au deconcentrate
n unit ile administrativ-teritoriale, opinie care este cel pu in
discutabil .

128
Mircea Preda, Autorit ile aaministra iei publice, edi ia a II-a,
Editura Iumina Iex, Bucuresti, 2002, p.169.
162
Este adev rat c art. 12 din H.G. nr.100/2004 privind or-
ganizarea si Iunc ionarea Ministerului AIacerilor Externe
denumeste aceste structuri ca Iiind servicii exterioare ale
ministerului, dar n timp ce, potrivit prevederilor art.44 alin.(3)
din Iegea nr. 90/2001, conduc torii serviciilor deconcentrate ale
ministerelor se numesc si se elibereaz din Iunc ie de c tre
ministru, Iiind deci n subordinea acestuia, seIii misiunilor
diplomatice si ai oIiciilor consulare sunt numi i de Presedintele
Romniei si, respectiv, de Guvern, dup proceduri speciale.
De asemenea, asa cum am ar tat, n timp ce serviciile
publice deconcentrate ale ministerelor sunt nIiin ate sau des-
Iiin ate prin ordin al ministrului, n cazul misiunilor diplomatice
si al oIiciilor consulare, nIiin area , desIiin area sau schimbarea
rangului diplomatic se aprob de Presedintele Romniei, la
propunerea Guvernului.
Ideea s-ar sus ine doar n cazul centrelor culturale care
Iunc ioneaz , de asemenea, ca servicii exterioare ale Ministerului
AIacerilor Externe si sunt nIiin ate prin hot rre a Guvernului,
ini iat de acest minister, cu avizul Ministerului Culturii si
Cultelor, iar numirea directorilor acestor centre se Iace de c tre
Ministerul AIacerilor Externe cu un aviz asem n tor.

Organele de specialitate ale administra iei publice cen-
trale din subordinea ministerelor
n afara aparatului propriu, care constituie structura
organizatoric intern a Iiec rui minister si, eventual, pe lng
serviciile publice deconcentrate n unit ile administrativ-
teritoriale, ministerele pot avea n subordine alte organe de
specialitate ale administra iei publice centrale, ori alte institu ii
si unit i economice, aIlate n coordonarea sau sub autoritatea
acestora.
Asa cum am mai ar tat, n conIormitate cu prevederile
art.117 alin.(2) din Constitu ie, Guvernul si ministerele, cu avizul
Cur ii de Conturi, pot nIiin a organe de specialitate, n subordinea
lor, numai dac legea le recunoaste aceast competen .
163
Iegea nr.90/2001, la art.42, a prev zut c ministerele pot
nIiin a n subordinea lor organe de specialitate, cu avizul Cur ii
de Conturi, ai c ror conduc tori sunt numi i si, respectiv, eli-
bera i din Iunc ie prin ordin al ministrului, conIorm prevederilor
art. 44 alin. (2) din aceeasi lege.
Aceast ultim reglementare, potrivit c reia conduc torii
organelor de specialitate din subordinea ministerelor sunt numi i
si, respectiv, elibera i din Iunc ie prin ordin al ministrului, trebuie
coroborat cu regula general prev zut la art. 15 lit.d) si lit.e)
din Iegea nr.90/2001 n conIormitate cu care numirea si, respectiv,
eliberarea din Iunc ie a secretarilor de stat si altor persoane, n
cazurile prev zute de lege, se Iac prin decizie a primului-ministru
129
.
Organele de specialitate au Iost nIiin ate si Iunc ioneaz n
subordinea ministerelor pentru realizarea unor sarcini concrete
din domeniul/domeniile de activitate ale ministerelor, care le-au
Iost repartizate prin actul normativ de nIiin are, organizare si
Iunc ionare.
n fiecare act normativ de organizare a unui minister, ntr-o
anex distinct , sunt enumerate organele de specialitate aIlate n
raporturi de subordonare cu ministerul respectiv, asa cum se
poate observa n anexele la care am I cut trimitere n sec iunea
anterioar .

129
Spre exemplu: Agen ia Na ional Antidrog, nIiin at prin
H.G. nr.1489/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 956 din 27 decembrie 2002, ca organ de specialitate cu
personalitate juridic , n subordinea Ministerului Administra iei si
Internelor, este condus de un presedinte care este si secretar de stat n
acest minister; Agen ia Na ional pentru Protec ia Familiei, nIiin at
prin Iegea nr. 217/2003 privind prevenirea si combaterea violen ei n
Iamilie, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.367
din 29 mai 2003, Iunc ioneaz n subordinea Ministerului Muncii,
Solidarit ii Sociale si Familiei, ca organ de specialitate, condus de
un director cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a primului-
ministru etc.
164
Alte institu ii yi unit i aflate n subordinea, n coordo-
narea sau sub autoritatea ministerelor
n afara serviciilor publice pe care ministerele le au sub
Iorma unor structuri deconcentrate n teritoriu si a organelor de
specialitate ale administra iei publice centrale aIlate n subordinea
ministerelor, n strnse raporturi cu administra ia guvernamental
se mai g sesc si alte structuri la care ne vom referi n continuare.
Textul de lege care se reIer la aceste structuri este art.53
alin.(3) din Iegea nr. 90/2001, potrivit c ruia ministrii si
ndeplinesc atribu iile ce le revin Iolosind aparatul propriu al
ministerelor, precum si prin institu iile aIlate n subordinea,
coordonarea sau autoritatea ministerelor.
AstIel, analiza oric rui act normativ de organizare si
Iunc ionare a unui minister ne permite s constat m c , n
majoritatea cazurilor, ministerele au diverse structuri
organizatorice n subordinea, n coordonarea sau sub autoritatea
lor, care sunt eviden iate n anexele actului respectiv, cu
speciIicarea, n Iiecare caz, a sursei sau a surselor de Iinan are.
AstIel, institu iile si unit ile economice (regii autonome,
societ i comerciale, companii na ionale s.a) care au Iost nIiin-
ate si Iunc ioneaz n scopul realiz rii unor sarcini de presta ie
nu Iac parte din administra ia ministerial , avnd personalitate
juridic distinct de cea a ministerelor, o competen sau un
obiect de activitate propriu, dispun de o anumit autonomie etc.,
dar, totusi, r mn legate de administra ia guvernamental ,
aflndu-se n raporturi de subordonare, de coordonare sau sub
autoritatea ministerelor, dup caz, potrivit actului normativ de
organizare si Iunc ionare, n virtutea c rora ministri au atribu ii
n leg tur cu numirea/desemnarea organelor de conducere,
dreptul de instruc iune asupra activit ii acestor structuri, de
control etc.
Natura acestor raporturi este aceea care deosebeste aceste
structuri ale administra iei ministeriale de celelalte structuri
administrative neministeriale: autorit ile autonome ale admi-
nistra iei publice centrale si autorit ile administra iei publice
locale, care sunt autonome Ia de administra ia ministerial .
165
ReIeritor la institu iile si unit ile aIlate n subordinea, n
coordonarea sau sub autoritatea ministerelor mai trebuie subliniat
c Iegea nr.90/2001 nu cuprinde norme care s reglementeze n
mod corespunz tor raporturile juridice dintre asemenea structuri
si ministerul de resort, ceea ce a condus la practici contradictorii.
AstIel, dac n cazul Ministerului Economiei si Comer ului
si Ministerului Transporturilor, Construc iilor si Turismului,
regiile, companiile na ionale si societ ile na ionale Iunc ioneaz
sub autoritatea acestora, n cazul Ministerului Educa iei si
Cercet rii, Regia Autonom ,Editura Didactic si Pedagogic
Iunc ioneaz n coordonarea acestuia, iar n cazul Ministerului
Agriculturii, P durilor si Dezvolt rii Durabile, Compania Na ional
a Fondului Piscicol Iunc ioneaz n subordinea acestui minister.

3.5. Conducerea ministerelor

Conducerea ministerelor se realizeaz , potrivit art. 46
alin.(1) din Iegea nr.90/2001, n mod exclusiv de ministri.
Ministrul este cel care reprezint ministerul n raporturile cu
celelalte organe, cu persoanele juridice si Iizice din ar si str -
in tate, precum si n justi ie.
Reglementarea privind reprezentarea legal a ministerului
de c tre seIul s u, ministrul, o reg sim n toate actele normative
privind organizarea si Iunc ionarea ministerelor, ceea ce repre-
zint o transpunere a principiului general potrivit c ruia orice
persoan juridic este reprezentat legal prin organul s u de
conducere.
De regul , reprezentarea ministerului n Ia a instan elor de
judecat este delegat prin ordin al ministrului n Iavoarea
direc iei de specialitate a ministerului
130
.

130
Curtea Suprem de Justi ie s-a pronun at n sensul c , potrivit
art.45 alin.(1) din Decretul nr.31/1954, n Ia a instan elor de judecat ,
drepturile procesuale ale unui minister pot Ii exercitate legal numai de
c tre conduc torul acestuia, si potrivit art. 46 alin.(2) din Iegea
nr.90/2001 privind organizarea si Iunc ionarea Guvernului Romniei
si a ministerelor, este organul care reprezint ministerul n justi ie.
166
Ministrul r spunde pentru ntreaga activitate a ministerului,
pe care l conduce si l reprezint , n Ia a Parlamentului, n
solidar cu ceilal i membri ai Guvernului, n cazul unei mo iuni,
dar si separat, n cazul interpel rilor si ntreb rilor puse de
senatori si deputa i, ori al anchetelor parlamentare, potrivit preve-
derilor art.112 si 113 din Constitu ie, dar si n Ia a Guvernului,
primul-ministru avnd posibilitatea s propun Presedintelui
Romniei revocarea unora dintre ministri, conIorm dispozi iilor
art.85 alin.(2) din Constitu ie.
Deci, orice ministru are o dubl responsabilitate politic :
una Ia de Parlament, care si are temeiul n Iaptul c ministrii
sunt nvesti i n Iunc ie prin votul puterii legislative, iar alta Ia
de Guvern, care exercit conducerea general a administra iei
publice, Iiecare ministru Iiind capul serviciilor publice din
ministerul pe care l conduce.
Separat, ministrii au o r spundere penal si patrimonial de
care ne vom ocupa, ns , ntr-o sec iune separat consacrat
r spunderii ministeriale.
Atribu iile generale ale unui ministru sunt derivate din
autoritatea cu care a Iost nvestit, el Iiind n acelasi timp o
autoritate ierarhic , o autoritate de reglementare si o autoritate
de reprezentare
131
.
Ministrul si exercit autoritatea ierarhic asupra tuturor
serviciilor publice si asupra ansamblului personalului acestora,
al c ror seI ierarhic este.

AstIel, recursul declarat de c tre un director dintr-un minister, ca
pretins reprezentant legal, a Iost respins ca Iiind declarat de o persoan
I r calitate procesual (Decizia nr.3855/13 noiembrie 2003, Sec ia
Contencios administrativ) (Vezi Emanuel Albu, Jursipruaen a Inaltei
Cur i ae Casa ie ,i Justi ie Contencios aaministrativ, Ed. Iumina
Iex, Bucuresti, 2004, p.404).
131
Jacqueline Morand-Deviller, op.cit., 1997, p.95; Jean Rivero,
Jean Waline, Droit aaministratif, 16
e
edition, Dalloz, Paris, 1996,
p.308; Charles Debbasch, Institution et aroit aaministratifs, Les
structures aaministratives, P.U.F.,1993, p.142.
167
AstIel, cu excep ia secretarului general si a secretarilor
generali adjunc i, care sunt numi i de primul-ministru, ministrul
numeste pe to i ceilal i Iunc ionari publici, Iie n mod direct, Iie
delegnd aceast atribu ie.
De asemenea, ca autoritate ierarhic suprem n minister,
ministrul d ordine si instruc iuni tuturor agen ilor aIla i sub
autoritatea sa si le poate aplica sanc iuni si acorda recompense,
cu respectarea prevederilor legale si principiilor generale ale
dreptului.
Ca autoritate de reglementare, ministrul emite ordine si
instruc iuni cu privire la personalul si structurile subordonate.
Sunt ns si ministri, precum ministrul de Iinan e, spre
exemplu, ale c ror instruc iuni reIeritoare la aplicarea unor
prevederi Iiscale sunt obligatorii si pentru personalul serviciilor
de specialitate din alte ministere ori alte organe ale admi-
nistra iei publice.
Ca autoritate de reprezentare, ministrul va reprezenta mi-
nisterul, asa cum am ar tat mai sus, dar va reprezenta si statul
romn, n baza mandatului dat de Guvern, n diIeritele organe sau
organisme interna ionale sau pentru ncheierea unor acorduri,
conven ii sau n elegeri interna ionale.
Atribu iile generale ale ministrilor, pentru domeniul lor de
activitate, sunt enumerate de art.53 din Iegea nr.90/2001:
- organizeaz , coordoneaz si controleaz aplicarea legilor,
ordonan elor si hot rrilor Guvernului, a ordinelor si instruc iu-
nilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate si
a principiului autonomiei locale a institu iilor publice si a
agen ilor economici;
- ini iaz si avizeaz proiecte de lege, ordonan e, hot rri
ale Guvernului, n condi iile stabilite prin metodologia aprobat
de Guvern
132
;

132
H,G, nr.50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind pro-
cedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare
Guvernului, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr.71 din 20 ianuarie 2005.
168
- ac ioneaz pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului,
integrat celei de dezvoltare economico-social a Guvernului;
- Iundamenteaz si elaboreaz propuneri pentru bugetul
anual, pe care le nainteaz Guvernului;
- urm resc proiectarea si realizarea investi iilor din sistemul
ministerului, n baza bugetului aprobat;
- reprezint interesele statului n diIeritele organe si orga-
nisme interna ionale, n conIormitate cu acordurile si conven iile
interna ionale la care Romnia este parte si cu alte n elegeri
stabilite n acest scop si dezvolt rela ii de colaborare cu organe
si organiza ii similare din alte state si cu organiza ii interna-
ionale ce intereseaz domeniul lor de activitate;
- ini iaz si negociaz , din mputernicirea Presedintelui
Romniei sau a Guvernului, n condi iile legii, ncheierea de
conven ii, acorduri si alte n elegeri interna ionale sau propune
ntocmirea formelor de aderare la cele existente;
- urm resc si controleaz aplicarea conven iilor si acordu-
rilor interna ionale la care Romnia este parte si iau m suri
pentru realizarea condi iilor n vederea integr rii n structurile
europene sau n alte organisme interna ionale;
- coordoneaz si urm resc elaborarea si implementarea de
politici si strategii n domeniile de activitate ale ministerului,
potrivit strategiei generale a Guvernului;
- avizeaz , n condi iile legii, nIiin area organismelor negu-
vernamentale si coopereaz cu acestea n realizarea scopului
pentru care au Iost create;
- colaboreaz cu institu iile de specialitate pentru Iormarea
si perIec ionarea preg tirii proIesionale a personalului din sis-
temul lor;
- aprob , dup caz, editarea publica iilor de specialitate si
inIormare.
Ministrii ndeplinesc si alte atribu ii speciIice, care sunt
stabilite prin acte normative pentru domeniul sau domeniile lor
de activitate.
Pentru ndeplinirea atribu iilor ce le revin, ministrii Iolo-
sesc aparatul propriu al ministerelor, precum si institu iile aIlate
n subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea lor.
169
n activitatea sa, ministrul poate fi ajutat de un ministru
delegat
133
, dar este ajutat totdeauna de mai mul i secretari de stat.
Secretarii de stat sunt numi i prin decizie a primului-
ministru, de regul , la propunerea ministrului sau, cel pu in, dup
consultarea acestuia, pentru c numai astIel se va da con inut
prevederii legale potrivit c reia rolul acestora este de a-l ajuta pe
ministrul respectiv
134
.
Secretarii de stat exercit atribu iile care le sunt delegate de
c tre ministru si r spund n Ia a acestuia n leg tur cu nde-
plinirea atribu iilor respective.
Art.47 din Iegea nr.90/2001 a Iost completat prin O.U.G.
nr.64/2003, Iiind introdus un alineat nou, potrivit c ruia, n
cadrul ministerelor, institu iilor publice si altor organe de
specialitate ale administra iei publice centrale, poate Ii utilizat
si Iunc ia de subsecretar de stat, potrivit hot rrii Guvernului
privind organizarea si Iunc ionarea acestora.
Ministerele au cte un secretar general si unul sau doi
secretari generali adjunc i.
Rolul declarat al secretarului general este acela de a asigura
stabilitatea Iunc ion rii ministerului, continuitatea conducerii si
realizarea leg turilor Iunc ionale ntre structurile ministerului,
constituind zona de leg tur a ac iunii administrative cu voin a
politic .
Secretarul general al ministerului ndeplineste ns rcin rile
prev zute de regulamentul de organizare si Iunc ionare a
ministerului ori care i sunt ncredin ate prin ordin al ministrului
s u, dar, potrivit prevederilor art. 49 alin.(2) din Iegea nr.90/2001,
el are urm toarele atribu ii si responsabilit i:

133
Este cazul ministrului Administra iei si Internelor, ministrului
Economiei si Comer ului, ministrului Integr rii Europene si ministrului
Muncii, Solidarit ii Sociale si Familiei.
134
Practica guvernamental , cel pu in cea din perioada mandatului
1996-2000, a demonstrat c numirea unor secretari de stat sus inu i
politic de un alt partid dect cel din care provenea ministrul a dat
nastere unor rela ii tensionate n activitatea de conducere si coordonare
a compartimentelor ministerelor respective.
170
- coordoneaz buna Iunc ionare a compartimentelor si acti-
vit ilor cu caracter Iunc ional din cadrul ministerului si asigur
leg tura operativ dintre ministru si conduc torii tuturor com-
partimentelor din minister si unit ile subordonate;
- colaboreaz cu compartimentele de specialitate din cadrul
Secretariatului General al Guvernului, cu secretarii generali din
celelalte ministere, precum si cu secretarii jude elor si cu
directorii generali de preIectur n probleme de interes comun;
- primeste si transmite spre avizare ministerelor proiectele
de acte normative ini iate de minister si asigur avizarea pro-
iectelor de acte normative primite de la al i ini iatori;
- transmite Secretariatului General al Guvernului proiecte
de acte normative ini iate de minister pentru a Ii discutate n
sedin a Guvernului;
- urm reste si asigur Iinalizarea actelor normative aprobate
de Guvern, care au Iost ini iate de minister;
- monitorizeaz si controleaz elaborarea raport rilor pe-
riodice, prev zute de reglement rile n vigoare;
- coordoneaz ntregul personal al ministerului, activitatea
de elaborare a politicilor de personal si principiile directoare
pentru managementul de personal.
Asa cum am ar tat deja, n realizarea atribu iilor care i
revin, secretarul general este ajutat de unul sau doi secretari
generali adjunc i, care, la rndul lor, sunt Iunc ionari publici de
carier , numi i prin concurs sau examen, dup caz, prin decizie a
primului-ministru, potrivit prevederilor art. 191 din Legea
nr.199/1999 privind Statutul Iunc ionarilor publici, modiIicat si
completat prin Iegea nr.161/2003
Colegiul ministerului este, potrivit prevederilor art.52 din
Iegea nr. 90/2001, un organ care Iunc ioneaz pe lng mi-
nistru, avnd rol consultativ
135
, a c rui componen , precum si

135
n cazul Ministerului Ap r rii Na ionale, pe lng ministru,
Iunc ioneaz si un Consiliu de PlaniIicare a Ap r rii, cu rol deliberativ,
a c rui organizare si Iunc ionare este stabilit prin regulament aprobat
prin ordin al ministrului Ap r rii Na ionale, potrivit prevederilor art.6
alin.(3) din O.U.G. nr.41/2001.
171
regulamentul de organizare a acestuia se aprob prin ordin al
ministrului, care l convoac si l conduce n sedin e n care se
dezbat probleme privind activitatea ministerului.
Desi aceste prevederi legale nu las la aprecierea Guvernului
oportunitatea existen ei/inexisten ei Colegiilor ministerelor, totusi
n organigramele unora dintre ministere si nici n hot rrile
Guvernului privind organizarea si Iunc ionarea lor nu se Iac
reIeriri la acest colegiu
136
.
Structurile de control, inspec ie yi audit sunt compar-
timente aflate ntotdeauna n directa subordonare a ministrului,
cu ajutorul c rora acestea eIectueaz controale disciplinare,
inspec ii tehnice sau veriIic ri Iinanciare n raport cu prevederile
legale n materie sau cu situa iile survenite.

4. Actele miniytrilor yi r spunderea ministerial

4.1. Actele miniytrilor

Este necesar s distingem ntre activitatea desI surat si
actele la adoptarea c rora ministrii particip n calitate de membri
ai Guvernului, pe de o parte, si activitatea desI surat si actele pe
care ministrii le emit ca seIi ai ministerelor pe care le conduc.
AstIel, n calitate de membri ai Guvernului, ministrii
particip la adoptarea tuturor actelor politice si juridice ale
Guvernului, n timp ce n calitate de seIi ai ministerelor pe care
le conduc vor emite actele administrative prev zute de lege
pentru ndeplinirea atribu iilor lor.

136
Din punctul de vedere al actelor normative care le regle-
menteaz organizarea si Iunc ionarea, singurele ministere care au n
structura lor organizatoric Colegiul Ministerului sunt Ministerul
Ap r rii Na ionale, Ministerul Administra iei si Internelor, Ministerul
Justi iei si Ministrul AIacerilor Externe.
172
Potrivit prevederilor art. 46(3) din Iegea nr. 90/2001 pri-
vind organizarea Guvernului Romniei si a ministerelor, n
exercitarea atribu iilor ce le revin ministrii emit, n condi iile
legii, ordine si instruc iuni.
Instruc iunile sunt acte administrative cu caracter normativ,
n timp ce ordinele sunt, de regul , acte administrative cu
caracter individual, asa cum rezult din dispozi iile art.26 din
Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor
de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin
H.G. nr.50/2005
137
, potrivit c rora ordinele cu caracter normativ,
instruc iunile si alte asemenea acte ale conduc torilor ministe-
relor si ai celorlalte organe de specialitate ale administra iei
publice centrale, precum si cele ale preIec ilor se emit pe baza si
n executarea legilor, a ordonan elor si a hot rrilor Guvernului.
n conformitate cu prevederile art.10 din Legea nr.24/2000
privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor
normative si ale art.27 din Regulamentul de mai sus, toate ordi-
nele, instruc iunile si alte asemenea acte cu caracter normativ se
public n ,Monitorul OIicial al Romniei, dup ob inerea avi-
zului Ministerului Justi iei.
Potrivit art.46 alin.(3) din Iegea 90/2001, ministrii emit
ordine si instruc iuni pentru exercitarea atribu iilor pe care le au,
dar, n realitate, actele administrative emise de acestia sunt mult
mai multe.
Ordinele, asa cum am amintit deja, sunt, de regul , acte
administrative cu caracter individual si sunt emise de ministri
pentru executarea n concret a prevederilor legale, n sens larg.
Acestea produc eIecte Ia de o singur persoan , precum sunt
ordinele de numire a unui Iunc ionar public, spre exemplu, ntr-o
Iunc ie public de execu ie sau de conducere, ori de nalt
Iunc ionar public ori pentru eliberarea unor avize, sau pentru
aprobarea unor bugete de venituri si cheltuieli pentru unit ile
subordonate.

137
H.G. nr.50/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.70 din 20 ianuarie 2005.
173
O a doua categorie de ordine este aceea a celor care au
caracterul unor acte administrative normative, emise de ministri
pentru organizarea execut rii prevederilor legale, care produc
eIecte juridice asupra tuturor persoanelor Iizice si juridice care
intr sub inciden a lor.
Practica ministerial a impus si o a treia categorie de
ordine: ordinele prin care se aprob regulamente, reglement ri,
nomenclatoare, reguli, cerin e tehnice, norme tehnice, norme,
criterii, norme metodologice, proceduri, metodologii, preciz ri,
instruc iuni etc.
Exist si ordine prin care ministrii aprob diverse instruc iuni,
ce se reg sesc n cazul tuturor ministerelor, desi, potrivit prevede-
rilor actelor normative privind organizarea ministerelor, ordinele
si instruc iunile sunt dou categorii de acte administrative puse
la dispozi ia ministrilor ca instrumente juridice distincte pentru
realizarea atribu iilor conIerite legal.
Din punct de vedere tehnic, aceast modalitate este inutil ,
iar din punct de vedere juridic este de natur s produc oarecare
conIuzie ntre cele dou categorii de acte distincte, avnd un statut
egal, ca acte administrative de autoritate cu caracter normativ.
n leg turile cu ordinele cu caracter normativ, mai trebuie
precizat c , n imensa lor majoritate, acestea sunt unice, n
sensul c sunt emise de un singur ministru, dar exist si ordine
comune, emise de doi sau mai mul i ministri, atunci cadrul de
organizare a execut rii legii vizeaz domeniile de activitate a
dou sau mai multor ministere.
Instruc iunile sunt acte administrative de autoritate cu
caracter normativ care se emit de c tre ministri, precum si de
c tre ceilal i conduc tori ai organelor de specialitate ale adminis-
tra iei publice centrale, pentru organizarea execut rii legilor, a
ordonan elor sau a hot rrilor cu caracter normativ ale Guvernului.
Ca si n cazul ordinelor cu caracter normativ, instruc iunile
sunt, n marea lor majoritate, unice, n sensul c sunt emise de
c tre un singur ministru, dar exist si instruc iuni comune, emise
de doi sau mai mul i ministri, ori mpreun cu al i conduc tori ai
unor organe de specialitate ale administra iei publice centrale.
174
Aormele metodologice sunt acte administrative de autoritate
cu caracter normativ, emise de ministri pentru organizarea exe-
cut rii legilor, ordonan elor sau a hot rrilor cu caracter normativ
al Guvernului.
Normele metodologice pot Ii unice, adic emise de un
singur ministru, dar pot Ii si comune, atunci cnd aplicarea unei
legi, ordonan e etc. vizeaz dou sau mai multe domenii de
activitate.
Preciz rile sunt acte administrative de autoritate, emise de
ministri, precum si de conduc torii altor organe de specialitate
ale administra iei publice centrale, Iie n aplicarea prevederilor
unor legi, ordonan e etc., Iie n aplicarea unor norme legale cu-
prinse ntr-o lege, ordonan sau hot rre a Guvernului.
Preciz rile pot Ii comune, Iiind emise de doi sau mai mul i
ministri, dar, de regul , acestea sunt acte administrative unice,
Iiind emise de un singur ministru sau conduc tor de alte organe
de specialitate ale administra iei publice centrale.
Regulamentele sunt acte administrative de autoritate cu ca-
racter normativ care se aprob , de regul , prin ordin al ministrilor,
asa cum am precizat deja mai sus, dar sunt emise si ca act admi-
nistrativ de sine st t tor, cum este, spre exemplu, Regulamentul
din 26 Iebruarie 2003 emis de ministrul Industriei si Resurselor,
pentru organizarea si Iunc ionarea Comisiei de desemnare a
organismelor pentru evaluarea conIormit ii echipamentelor sub
presiune
138
, sau Regulamentul din 17 aprilie 2003, emis de
ministrul Justi iei, pentru organizarea si desI surarea examenului
de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru
ocuparea locurilor vacante de notar public
139
,ori Regulamentul
nr.15 din 29 mai 2002 privind opera iunile cu titlurile de stat,
emis de ministrul Finan elor Publice
140
, etc.

138
Regulamentul din 26 februarie 2003, publicat n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr.203 din 28 martie 2003.
139
Regulamentul din 17 aprilie 2003, publicat n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr.307 din 7 mai 2003.
140
Regulamentul nr.15 din 29 mai 2002, publicat n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr. 376 din 4 iunie 2002.
175
ReIeritor la normele metodologice si regulamentele ce se
emit de c tre ministri pentru organizarea cadrului de executare,
de aplicare a prevederilor legale, mai trebuie precizat c sunt si
situa ii n care o lege sau o ordonan prev d n mod expres c
regulamentele sau normele metodologice de aplicare a acestora
sunt aprobate prin hot rre a Guvernului.
AstIel, spre exemplu, potrivit prevederilor art.39 din Iegea
nr.345/2002 privind taxa pe valoare ad ugat
141
, n 15 zile de la
intrarea n vigoare, Guvernul, la propunerea Ministerului
Finan elor Publice, va aproba normele de aplicare a dispozi iilor
acesteia
142
, sau potrivit prevederilor art.118 alin.(2) din OUG
nr. 195 privind circula ia pe drumurile publice
143
, n termen de
30 de zile de la data public rii, Ministerul Administra iei si
Internelor va elabora Regulamentul de aplicare a acestei ordonan e
de urgen , care se aprob prin hot rre a Guvernului
144
.

4.2. R spunderea ministerial

n literatura de specialitate din perioada interbelic
145
, dar
si actual
146
s-a impus si a Iost sus inut teza dup care

141
Iegea nr.345/2002 publicat n ,Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr.371 din 1 iunie 2002.
142
Normele de aplicare a Iegii 345/2002 privind taxa pe valoare
ad ugat au Iost aprobate prin HG nr. 598/2002, publicat n ,Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr.473 din 22 iunie 2002.
143
O.U.G. nr.195/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.958 din 28 decembrie 2002.
144
H.G. nr.85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare
a OUG nr.195/2002, a Iost publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 58 din 31 ianuarie 2003.
145
M. V raru, op. cit. p.1200 si urm.; A. Teodorescu, Tratat ae
arept aaministrativ, vol, I, Bucuresti, 1935, p.127.
146
Antonie Iorgovan, op. cit., vol.I, p.414 si urm.; Mircea Preda,
op. cit., 2002, p. 94 si urm.; Radu Carp, Responsabilitatea ministerial ,
Editura All Beck, 2003, p. 258 si urm.
176
responsabilitatea ministerial cuprinde o responsabilitate politic
si o responsabilitate juridic a membrilor Guvernului.
Aceast distinc ie se reg seste att n prevederile constitu-
ionale actuale, ct si n prevederile Iegii nr.115/1999 privind
responsabilitatea ministerial
147
.

R spunderea politic a miniytrilor
Potrivit art. 109 alin. (1) din Constitu ie, Iiecare membru al
Guvernului r spunde politic solidar cu ceilal i membri pentru
activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.
Sanc iunea cea mai sever care intervine n cazul r spunderii
politice a Guvernului si a membrilor acestuia este demiterea prin
retragerea ncrederii de c tre Parlament, potrivit procedurii mo-
iunii de cenzur , dar r spunderea politic a Guvernului si a
ministrilor ne apare ca o institu ie a Dreptului constitu ional
148
.
Totusi, nu vom aborda problema r spunderii juridice a
membrilor Guvernului I r s enun m modalit ile de control
politic parlamentar n urma c rora poate Ii angajat r spunderea
politic a acestora.
Modalit ile de control politic ale Parlamentului asupra
activit ii Guvernului si membrilor acestuia sunt prev zute de
Constitu ie si de regulamentele celor dou Camere, acestea
putnd Ii grupate pe urm toarele categorii:
- acordarea votului de nvestitur , prin care Parlamentul, n
sedin a comun a Camerei Deputa ilor si Senatului, acord votul
de ncredere pe programul si lista Guvernului, prezentate de
candidatul desemnat de Presedintele Romniei pentru Iunc ia de
prim-ministru, potrivit prevederilor art. 103 din Constitu ie;

147
Iegea nr. 115/1999, republicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2002, n temeiul art.II din
Iegea nr,253/2002 pentru modiIicarea si completarea unor dispozi ii
ale Iegii nr. 115/1999.
148
M. V raru, op. cit., p. 120; C. Dissescu, Tratat ae arept
constitu ional, Bucuresti, 1915, p.826 si urm.; Radu Carp, op. cit.,
p.279.
177
- mo iunea de cenzur , reglementat de art.113 din
Constitu ie, care poate avea drept eIect retragerea ncrederii
acordate Guvernului;
- mo iunea simpl , prev zut de art. 112(2) din Constitu ie,
potrivit c ruia Camera Deputa ilor sau Senatul poate adopta o
mo iune simpl prin care s -si exprime pozi ia cu privire la o
problem politic intern sau extern , ori, dup caz, cu privire la
o problem ce a I cut obiectul unei interpel ri;
- angajarea r spunderii Guvernului asupra unui program, a
unei declara ii de politic general sau a unui proiect de lege, n
condi iile art.114 din Constitu ie, care poate avea drept eIect
demiterea Guvernului dac o mo iune de cenzur a Iost votat n
condi iile art. 113 din Constitu ie;
- ntreb rile si interpel rile, care sunt prev zute de art. 112
din Constitu ie si reprezint cel mai uzitat mijloc de control
parlamentar asupra Guvernului si a membrilor s i, ministrii;
- obliga ia Guvernului de a inIorma Parlamentul, conIorm
art. 111(1) din Constitu ie, potrivit c ruia Guvernul este obligat
s prezinte inIorma iile si documentele cerute de Camera
Deputa ilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin inter-
mediul presedin ilor acestora;
- ancheta parlamentar , care, potrivit art. 64(4) din Constitu ie,
poate Ii ini iat si eIectuat Iie de comisiile parlamentare, Iie de
comisii de anchet instituite n acest scop, Iie de comisii de
anchet comune ale celor dou Camere.

R spunderea juridic a miniytrilor
Pe lng r spunderea politic , mpotriva ministrilor, ca
membri ai Guvernului, poate Ii angajat si r spunderea juridic .
n raport cu r spunderea politic a ministrilor, care este de regul
o r spundere colectiv
149
, r spunderea juridic a ministrilor este
totdeauna o r spundere individual .

149
Art. 112(2) din Constitu ie, potrivit c ruia Camera Deputa ilor
sau Senatul poate adopta o mo iune simpl prin care s -si exprime
pozi ia cu privire la o problem ce a I cut obiectul unei interpel ri,
178
n leg tur cu r spunderea juridic a ministrilor, trebuie s
distingem ntre Iaptele s vrsite de acestia n aIara exerci iului
Iunc iei lor, pentru care vor r spunde potrivit regulilor de drept
comun, si Iaptele s vrsite n exerci iul Iunc iei lor, pentru care
se vor aplica regulile speciale reIeritoare la responsabilitatea
ministerial .
n doctrin
150
s-a ar tat c o solu ie contrar , adic apli-
carea legilor speciale si pentru cazul n care ar Ii vorba de Iapte
comise de ministri n aIara exerci iului Iunc iei lor, ar echivala
cu o nc lcare a principiului egalit ii n drepturi a cet enilor n
Ia a legii consacrat de art. 16(1) din Constitu ie.
R spunderea juridic a ministrilor, n raport cu Iaptele
comise n exerci iul Iunc iei lor, poate mbr ca Iormele r s-
punderii penale, r spunderii civile, r spunderii contraven ionale
si r spunderii disciplinare.

R spunderea penal
Temeiul r spunderii penale a ministrilor l constituie, n
primul rnd, prevederile art. 109(2) din Constitu ie, potrivit c rora
numai Camera Deputa ilor, Senatul si Presedintele Romniei au
dreptul s cear urm rirea penal a membrilor Guvernului pentru
Iaptele s vrsite n exerci iul Iunc iei lor. Dac s-a cerut urm rirea
penal , Presedintele Romniei poate dispune suspendarea acestora
din Iunc ie. Trimiterea n judecat a unui membru al Guvernului
atrage suspendarea lui din Iunc ie.

poate Ii interpretat n sensul c o astIel de mo iune simpl poate viza
activitatea unui ministru si admiterea sa ar echivala cu retragerea
ncrederii acordate cu ocazia votului de nvestitur , ceea ce l-ar obliga
pe primul-ministru s propun revocarea ministrului respectiv, pentru a
evita un vot de nencredere n cazul unei mo iuni ulterioare de cenzur .
n acest caz, care pn n prezent este doar un exerci iu teoretic, se poate
vorbi de o r spundere politic individual .
150
Cristian Ionescu, Drept constitu ional ,i institu ii politice,
vol.II, Editura Iumina Iex, Bucuresti, 2001, p. 276.
179
De asemenea, potrivit art.109 alin.(3) din Constitu ie, cazurile
de r spundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt
reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerial .
ntr-adev r, aceast prevedere constitu ional din anul
1991 a prins contur n anul 1999, cnd a Iost adoptat Iegea
nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial , astIel c
anterior acestei date nu a existat temei legal pentru angajarea
r spunderii penale a membrilor guvernelor care au Iunc ionat
151
.
n conIormitate cu art. 6, prevederile acestei legi se aplic
numai membrilor Guvernului, adic primului-ministru, ministrilor
si altor membri stabili i prin lege organic (ministri de stat,
ministri delega i, ministri coordonatori) numi i de Presedintele
Romniei pe baza votului de ncredere acordat de Parlament
152
.

151
n momentul de Ia exist pe rolul Sec iei penale de la nalta
Curte de Casa ie si Justi ie o cauz n care un Iost ministru al
Agriculturii a Iost trimis n judecat pentru s vrsirea unor inIrac iuni n
timpul mandatului, n exerci iul Iunc iei sale, precum si un alt dosar n
care trei Iosti ministri ai transporturilor au Iost trimisi n judecat pentru
s vrsirea unor inIrac iuni n timpul mandatelor lor, n exerci iul
Iunc iei.
152
Sec ia penal a naltei Cur i de Casa ie si Justi ie s-a pronun at
n sensul c , chiar dac inculpatul, Iost director al S.R.I., a avut rang de
ministru si a Iost numit de Camera Deputa ilor si Senat n sedin
comun , la propunerea Presedintelui Romniei, competen a nu apar ine
acestei sec ii, inculpatul neavnd calitatea de membru al Guvernului la
data s vrsirii Iaptei imputate (sentin a penal nr.6/4Iebruarie 2003,
nepublicat ).
ntr-o alt cauz , Completul de 9 judec tori da la nalta Curte de
Casa ie si Justi ie s-a pronun at n sensul c inculpatului, Iost secretar de
stat, seI al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolu ionarilor,
nu i sunt aplicabile prevederile art. 12 din Iegea nr. 115/1999 si c
procurorul nu era obligat s urmeze procedura special reglementat de
aceast lege, din moment ce inculpatul nu avusese calitatea de membru
al Guvernului care s Ii Iost numit de Presedintele Romniei pe baza
votului de ncredere dat de Parlament, el fiind numit prin decizie a
primului-ministru (decizia nr. 152/17 decembrie 2002, nepublicat ).
180
Iegea nr. 115/1999, republicat , cuprinde att reglement ri
de drept material, prin care incrimineaz Iapte comise de membrii
Guvernului n exerci iul Iunc iei lor, ct si norme procesuale prin
care este reglementat procedura de urm rire penal si de judecare.
AstIel, potrivit art.7 alin. (1), intr sub inciden a acestei legi
Iaptele s vrsite de membrii Guvernului n exerci iul Iunc iei lor
si care, potrivit legii penale, constituie inIrac iuni.
Pe de alt parte, potrivit art.8 alin. (1), constituie inIrac iuni
si se pedepsesc cu nchisoare de la 2 la 12 ani urm toarele Iapte
s vrsite de membrii Guvernului n exerci iul Iunc iei lor:
a) mpiedicarea, prin amenin are, violen ori prin Iolosirea
de mijloace Irauduloase, a exercit rii cu bun -credin a dreptu-
rilor si libert ilor vreunui cet ean;
b) prezentarea, cu rea-credin , de date inexacte Parla-
mentului sau Presedintelui Romniei cu privire la activitatea
Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde s vrsirea unor
Iapte de natur s aduc atingere intereselor statului.
De asemenea, potrivit art.8 alin.(2), constituie, inIrac iuni si
se pedepsesc cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani urm toarele Iapte
s vrsite de c tre un membru al Guvernului:
a) reIuzul nejustiIicat de a prezenta Camerei Deputa ilor,
Senatului sau comisiilor permanente ale acestora, n termen de
30 de zile de la solicitare, inIorma iile si documentele cerute de
acestea n cadrul activit ii de inIormare a Parlamentului de c tre
membrii Guvernului, potrivit art. 110 alin. (1) din Constitu ie;
b) emiterea de ordine normative sau instruc iuni cu caracter
discriminatoriu pe temei de ras , na ionalitate, etnie, limb ,
religie, categorie social , convingeri, vrst , sex sau orientare
sexual , apartenen politic , avere sau origine social , de natur
s aduc atingere drepturilor omului.
Potrivit normelor procedurale ale Iegii nr. 115/1999, repu-
blicat , Camera Deputa ilor, Senatul si Presedintele Romniei au
dreptul s cear urm rirea penal a membrilor Guvernului
pentru Iaptele s vrsite n exerci iul Iunc iei lor (art.12).
Camera Deputa ilor sau Senatul dezbat propunerea de
ncepere a urm ririi penale n baza unui raport prezentat de o
181
comisie permanent sau de o comisie special de anchet , pre-
zen a celui n cauz Iiind obligatorie la dezbateri, I r ca lipsa
nejustiIicat s poat mpiedica desI surarea lucr rilor. n cazul
n care membrul Guvernului este si deputat sau senator, Camera
Deputa ilor sau Senatul va hot r si cu privire la cererea de
ridicare a imunit ii parlamentare, cu respectarea prevederilor
constitu ionale.
Presedintele Romniei, n exercitarea dreptului de a cere
urm rirea penal a unui membru al Guvernului, are la dispozi ie o
comisie special Iormat din 5 membri, aprobat prin decret
153
, la
propunerea ministrului Justi iei si a ministrului Administra iei si
Internelor, care i prezint un raport privind urm rirea penal sau
clasarea sesiz rii (art.16).
n situa ia n care membrul Guvernului pentru care Presedintele
Romniei a cerut urm rirea penal este deputat sau senator,
ministrul Justi iei va care Camerei competente s declanseze pro-
cedura de ncepere a urm ririi penale si de ridicare a imunit ii.
Urm rirea penal a membrilor Guvernului se eIectueaz de
Parchetul de pe lng nalta Curte de Casa ie si Justi ie, iar
judecarea acestora se Iace de Sec ia penal a naltei Cur i de
Casa ie si Justi ie.
Hot rrea deIinitiv de condamnare se public n ,Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, iar cel condamnat va fi demis de
Presedintele Romniei, la propunerea primului-ministru.

R spunderea civil , contraven ional yi disciplinar
ReIeritor la r spunderea civil a membrilor Guvernului,
Constitu ia nu are prevederi exprese, precum n cazul r spunderii
politice si r spunderii penale.

153
Prima comisie special a Iost aprobat prin Decretul
nr. 797/20014 publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,
nr. 667 din 22 octombrie 2001, pentru cercetarea unei sesiz ri privind
un Iost ministru al Agriculturii, care a Iost trimis n judecat de
Parchetul de pe lng Curtea Suprem de Justi ie, dosarul aIlndu-se
pe rolul Sec iei penale a naltei Cur i de Casa ie si Justi ie.
182
Art. 5 din Iegea 115/1999, republicat , prevede c membrii
Guvernului, pe lng r spunderea politic si r spunderea penal ,
pot r spunde si civil, contraven ional si disciplinar, dup caz,
potrivit dreptului comun din aceste materii.
n ceea ce priveste r spunderea civil a membrilor
Guvernului, dreptul comun este reprezentat de prevederile art.52
alin.(1) din Constitu ie, Iegea nr. 29/1990 privind contenciosul
administrativ
154
si O.G. nr. 94/1999 privind participarea Romniei
la procedurile n Ia a Cur ii Europene a Drepturilor Omului si a
Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si regresul
statului n urma hot rrilor si conven iilor de rezolvare pe cale
amiabil
155
.
AstIel, potrivit art.52 alin.(1) din Constitu ia republicat ,
persoana v t mat ntr-un drept al s u ori ntr-un interes legitim,
de o autoritate public , printr-un act administrativ sau prin neso-
lu ionarea n termenul legal a unei cereri, este ndrept it s
ob in recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim,
anularea actului si repararea pagubei.
n baza prevederilor art.52 alin.(2) din Constitu ia republi-
cat , potrivit c rora condi iile si limitele exercit rii acestui drept
se stabilesc prin lege organic , art. 13 din Iegea nr. 29/1990
consacr dreptul celui care se consider v t mat printr-un act
administrativ de a chema n judecat si pe Iunc ionarul auto-
rit ii emitente deci si pe ministrul, seI al unui minister, dac
se solicit plata unor desp gubiri pentru prejudiciul cauzat prin
emiterea actului respectiv sau pentru ntrziere
156
,

154
Iegea nr.29/1990, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.122 din 8 noiembrie 1990.
155
OG nr. 91/1999, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 424 din 31 august 1999.
156
Prin Decizia nr. 2082/2003, Sec ia de contencios administrativ
a naltei Cur i de Casa ie si Justi ie a statuat c seIul unui minister poate
fi obligat, n temeiul art. 13 alin.1 din Legea nr. 29/1990 privind
contenciosul administrativ, numai n situa ia dovedirii culpei acestuia si,
cum instan a de Iond nu a motivat n nici un mod n ce a constat
vinov ia Iostului ministru al Mediului, recursul acestuia a Iost admis
(decizie nepublicat ).
183
Dac art.52 alin.(1) din Constitu ie si art. 13 din Iegea
nr. 29/1990, privind contenciosul administrativ se reIer doar la
r spunderea unei autorit i administrative Ia de particularii,
persoane Iizice sau juridice, v t ma i ntr-un drept recunoscut de
lege ori ntr-un interes legitim, exist reglementat si un caz n
care statul poate cere unei instan e judec toresti obligarea unui
membru al Guvernului la plata de daune produse n exerci iul
Iunc iei sale, prin activitatea depus sau prin actele emise.
AstIel, potrivit art.12 alin.(1) din O.G. nr. 94/1999, statul
are dreptul de regres mpotriva persoanelor care, prin activitatea
lor, cu vinov ie, au determinat obligarea sa la plata sumelor
stabilite prin hot rre a Cur ii Europene a Drepturilor Omului
prin conven ie de rezolvare pe cale amiabil .
n privin a r spunderii contraven ionale a membrilor
Guvernului, Iegea nr. 115/1999, republicat , Iace, de asemenea,
trimitere la dreptul comun, adic O.U.G. nr.2/2001 privind regi-
mul juridic al contraven iilor
157
.
De men ionat c , potrivit art. 69(1) din Constitu ia nerevi-
zuit , n situa ia n care era si deputat sau senator, ministrul nu
putea Ii trimis n judecat contraven ional I r ncuviin area
camerei din care I cea parte si dup ascultarea sa, prevedere care
a Iost nl turat prin Iegea de revizuire, actualul art. 72 din
Constitu ia republicat neavnd o astIel de reglementare, astIel c
dispozi iile O.U.G. nr. 2/2001 sunt pe deplin aplicabile.
n ceea ce priveste r spunderea disciplinar a membrilor
Guvernului, Iegea nr. 115/1999, republicat , Iace, de asemenea,
trimitere la dreptul comun, ns Iegea nr. 90/2001 privind orga-
nizarea si Iunc ionarea Guvernului Romniei si a ministerelor nu
reglementeaz acest tip de r spundere, iar dispozi iile Iegii
nr. 188/1999, republicat , reglementeaz r spunderea disciplinar
a Iunc ionarilor publici, I r a putea Ii aplicabile si ministrilor,
care exercit Iunc ii politice si de demnitate public .

157
O.U.G. nr. 2/2001, publicat n ,Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001.
184
Sec iunea a 4-a
Institu iile administrative autonome

1. Aspecte generale

Autorit ile administrative autonome sunt independente Ia
de Guvern, nefiind n raporturi de subordonare, de coordonare sau
sub autoritatea acestuia, aflndu-se astfel n afara sistemului
administra iei ministeriale.
Potrivit art. 115 din Constitu ia din 1991 (art.116 dup
republicare), n afara ministerelor, care se organizeaz numai n
subordinea Guvernului, alte organe de specialitate ale ad-
ministra iei publice centrale se pot organiza Iie n subordinea
Guvernului, Iie n subordinea ministerelor sau ca autorit i
administrative autonome, Ia de Guvern si ministere.
Art.117 alin.(3) din Constitu ie, republicat , adaug c
autorit ile administrative autonome se pot nIiin a numai prin
lege organic .
Prin Constitu ia din 1991, precum si printr-o serie de acte
legislative ulterioare, au Iost nIiin ate si, respectiv, nIiin ate
si/sau organizate numeroase institu ii administrative apar innd
administra iei publice centrale, denumite autorit i administrative
autonome, desi acestea sunt independente doar Ia de Guvern si
ministere, dar nu si Ia de Parlament, asa cum vom ar ta n
continuare.
Aceste institu ii autonome ale administra iei publice cen-
trale exercit , ntocmai ca si celelalte organe de specialitate ale
administra iei ministeriale, o activitate executiv ce are ca obiect
organizarea execut rii si executarea n concret a legii, precum si
asigurarea Iunc ion rii unor servicii publice si, alteori, exercitarea
unor competen e administrativ-jurisdic ionale, ncadrndu-se n
categoria organelor executive ale statului
158
.

158
Tudor Dr ganu, Tratat elementar ae arept constitu ional ,i
institu ii publice, vol.II, Bucuresti, 1998, p. 326.
185
Dar, aceste institu ii administrative autonome se deosebesc,
att de ministere, ct si de celelalte organe de specialitate subor-
donate Guvernului sau ministerelor, prin cel pu in trei tr s turi:
- Spre deosebire de ministere si de celelalte organe de
specialitate ai c ror conduc tori Iac parte din Guvern si sunt
numi i de Presedintele Romniei pe baza votului de ncredere
acordat de Parlament, institu iile autonome ale administra iei
publice centrale sunt conduse de persoane care nu Iac parte din
Guvern si nu sunt numite de Presedintele Romniei pe baza unui
vot de ncredere dat de Parlament.
- n timp ce ministerele si celelalte organe de specialitate
din sistemul administra iei ministeriale si desI soar activitatea
n subordinea, n coordonarea sau sub autoritatea Guvernului,
institu iile autonome ale administra iei publice centrale si
exercit atribu iile Iie sub controlul Camerelor Parlamentului, Iie
al unor comisii permanente ale acestora, fie n afara unui control
constitu ional reglementat n mod expres, precum Consiliul
Superior al Magistraturii
159
.
- Ca o consecin , actele administrative emise de ministri si
de ceilal i conduc tori ai organelor apar innd administra iei
ministeriale vor putea Ii anulate de Guvern, dar acesta nu are
nici o putere asupra actelor administrative adoptate sau emise de
institu iile administrative autonome, care sunt sustrase con-
trolului Guvernului si, uneori, oric rei Iorme de control
160
.

159
Tudor Dr ganu, Tenain e ae limitare a rolului in Stat al
Guvernului prin multiplicarea exagerat a autorit ilor centrale
autonome ale aaministra iei publice, n Revista de Drept Comercial
nr.12/2000, p. 68 si urm. si nr.1/2001, p. 28 si urm.
160
Potrivit prevederilor art. 133 alin.(7) si art.134 alin.(3) din
Constitu ia din 1991, republicat , hot rrile Consiliului Superior al
Magistraturii, cu excep ia celor date n materie disciplinar , sunt
deIinitive si irevocabile, Iiind astIel sustrase oric rei Iorme de control.
186
Unii autori
161
consider c Iac parte din aceast categorie
de institu ii publice: Avocatul Poporului, Consiliul Suprem de
Ap rare a rii, Serviciul Romn de InIorma ii, Serviciul de
InIorma ii Externe, Consiliul Na ional pentru Studierea Arhivelor
Securit ii, Consiliul Economic si Social, Consiliul Concuren ei,
Consiliul Na ional al Audiovizualului, Curtea de Conturi si
Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare.
Al ii
162
adaug la cele de mai sus si Consiliul Superior al
Magistraturii, Consiliul Iegislativ, Consiliul Na ional de Evaluare
Academic si Acreditare, Societatea Romn de RadiodiIuziune,
Societatea Romn de Televiziune, Consiliul de administra ie al
B ncii Na ionale a Romniei, Serviciul de Protec ie si Paz .
Dup cum se observ , denumirea concret a acestor institu ii
administrative autonome diIer de la una la cealalt : Consiliu,
Serviciu, Comisie, Societate, Curte etc.
Ca regul general , seIii acestora au calitatea de presedinte,
cu excep ia Avocatului Poporului, dar si a serviciilor enumerate,
unde au calitatea de director cu rang de ministru.
Actele administrative ale acestor institu ii autonome ale
administra iei publice centrale sunt, n principiu, hot rri, n cazul
celor care au o structur colegial sau ordine, si instruc iuni, n
cazul celor care au o conducere unipersonal , dar si recomand ri,
n cazul Avocatului Poporului, regulamente, ordine, avize, n
cazul Consiliului Concuren ei, sau decizii, n cazul Consiliului
pentru Studierea Arhivelor Securit ii.
De asemenea, ca regul general , institu iile autonome ale
administra iei publice au personalitate juridic , iar seIii lor le
reprezint n raporturile cu celelalte persoane juridice si persoane
Iizice si au calitatea de ordonatori principali de credite.


161
Mircea Preda, op. cit., p.394.
162
Tudor Dr ganu, op. cit., n Revista Romn de Drept
nr. 12/2000 si nr.1/2001.
187
2. Autorit ile administrative autonome nfiin ate
prin Constitu ia din 1991

2.1. Avocatul Poporului

Institu ia Avocatului Poporului
163
este deIinit ca Iiind
autoritatea public autonom si independent Ia de orice alt
autoritate public , avnd drept scop ap rarea drepturilor si liber-
t ilor cet enilor, n raporturile acestora cu autorit ile publice.
ConIorm prevederilor art.58 din Constitu ie, Avocatul
Poporului, a c rui Iunc ie este asimilat cu aceea de ministru,
este numit pe o perioad de 5 ani, de c tre Senat, la propunerea
Biroului s u permanent, n urma recomand rilor grupurilor
parlamentare din cele dou Camere ale Parlamentului, dup cum
prev d art.6 si art.7 din Iegea nr.35/1977, mandatul s u putnd
Ii rennoit o singur dat .
Revocarea din Iunc ie a Avocatului Poporului se Iace, ca
urmare a nc lc rii Constitu iei si a legilor, la propunerea
Biroului permanent al Senatului, pe baza raportului Comisiei
juridice, de numiri, disciplin , imunit i si valid ri, cu votul
majorit ii senatorilor.
Art.10 din Iegea nr.35/1997 a precizat c Avocatul
Poporului este asistat de doi adjunc i, ale c ror Iunc ii sunt
asimilate cu cele de secretar de stat si care sunt numi i de c tre
acesta pe durata mandatului, cu avizul Comisiei juridice, de
numiri, disciplin , imunit i si valid ri a Senatului.
n exercitarea atribu iilor sale, Avocatul Poporului emite
recomand ri, care nu sunt supuse controlului parlamentar sau jude-
c toresc. Prin aceste recomand ri, Avocatul Poporului sesizeaz
organele administra iei publice asupra ilegalit ii actelor si Iaptelor
administrative, Iiind asimilate actelor administrative att t cerea
organelor administra iei publice, ct si emiterea tardiv a actelor.

163
Iegea nr. 35/1997 privind organizarea si Iunc ionarea
institu iei Avocatului Poporului, republicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.844 din 15 septembrie 2004.
188
Avocatul Poporului are dreptul s Iac anchete proprii
necesare solu ion rii unei cereri si s cear n scris unui organ al
administra iei publice care a nc lcat drepturile unei persoane s
reIormeze sau s revoce actul administrativ si s repare pagubele
produse.
Avocatul Poporului este ndrept it s sesizeze Guvernul cu
privire la orice act sau Iapt administrativ ilegal al administra iei
publice centrale si al preIec ilor si s inIormeze Parlamentul n
cazul n care Guvernul, n termen de 20 de zile, nu ia m surile
necesare cu privire la ilegalit ile semnalate.
Dup cum se observ , n concep ia Constitu iei si a Iegii
nr. 35/1997, Avocatul Poporului se aIl ntr-o stare de independen
complet n rela iile sale cu Guvernul, Iiind un instrument prin
care puterea legislativ si exercit controlul asupra organelor
administra iei publice.
Avocatul Poporului este ns dependent de Parlament, c ruia,
potrivit prevederilor art.60 din Constitu ie, i prezint rapoarte
anual sau la cerere asupra activit ii sale.

2.2. Consiliul Legislativ

Consiliul Iegislativ este deIinit de art. 79 alin.(1) din
Constitu ie si de art. 1 alin.(1) din Iegea nr. 73/1993 pentru
nIiin area, organizarea si Iunc ionarea Consiliului Iegislativ
164

ca Iiind organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care
avizeaz proiectele de acte normative n vederea sistematiz rii,
uniIic rii si coordon rii ntregii legisla ii si ine eviden a oIicial
a legisla iei Romniei.
Raporturile Consiliului Iegislativ cu Parlamentul sunt
deIinite de prevederile art.7 alin.(2) din Iegea nr.73/1993,
potrivit c rora presedintele si presedin ii de sec ii se numesc prin
votul majorit ii deputa ilor si senatorilor, reuni i n sedin
comun a celor dou Camere ale Parlamentului, pe baza a cte

164
Iegea nr. 73/1993, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.260 din 5 noiembrie 1993.
189
trei propuneri ale birourilor permanente pentru Iiecare Iunc ie,
cu avizul comisiilor juridice reunite.
De asemenea, aceste raporturi mai sunt deIinite si de pre-
vederile art.2 alin. (2) din aceeasi Iege, n conIormitate cu care
Consiliul Iegislativ este obligat s prezinte anual Parlamentului
raportul asupra activit ii sale, precum si de art.10, potrivit
c ruia regulamentul de organizare si Iunc ionare a Consiliului
Iegislativ si nomenclatorul de Iunc ii se aprob n sedin a
comun a birourilor permanente ale celor dou camere ale
Parlamentului, cu avizul comisiilor juridice reunite.
Autonomia Consiliului Iegislativ se maniIest , n schimb,
Ia de Guvern, cu care se aIl doar n raporturi de colaborare,
analiznd si aviznd proiecte de legi, proiecte de ordonan e si de
hot rri cu caracter normativ ale Guvernului, n vederea supunerii
lor spre legiIerare sau adoptare, dup caz.
Atribu iile Consiliului Iegislativ sunt enumerate la art.2
din Iegea nr.73/1993 si, pentru ndeplinirea acestora, Consiliul
Iegislativ colaboreaz cu autorit ile administra iei publice si cu
institu iile publice de specialitate, n Iunc ie de natura lucr rilor.
Consiliul Iegislativ este organizat pe sec ii: Sec ia de drept
public, Sec ia de drept privat, Sec ia de eviden oIicial a
legisla iei si documentare, ale c ror atribu ii sunt stabilite prin
regulamentul de organizare si Iunc ionare
165
.
Func ia de presedinte a Consiliului Iegislativ este asimilat
celei de ministru, iar Iunc ia de presedinte de sec ie, celei de
secretar de stat.
Potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) din Iegea nr.73/1993
privind organizarea si Iunc ionarea Consiliului Iegislativ,
Iunc iile de presedinte al Consiliului Iegislativ, presedinte de
sec ie, consilier sau expert nceteaz prin demisie, n caz de
incompatibilitate, dac si-au pierdut drepturile electorale, n

165
Regulamentul de organizare si Iunc ionare a Consiliului
Iegislativ a Iost aprobat prin Hot rrea nr.1 din 26 Iebruarie 1996 a
Birourilor permanente ale Camerei Deputa ilor si Senatului, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 43 din 29 februarie 1996.
190
situa ia condamn rii deIinitive sau dac au intervenit alte situa ii
prev zute de lege, ceea ce echivaleaz cu o anumit inamovi-
bilitate n favoarea acestora.
Totusi, consider m c presedintele Consiliului Iegislativ si
presedin ii de sec ii pot Ii demisi ca urmare a respingerii de c tre
Parlament a raportului anual asupra activit ii Consiliului Iegislativ,
demiterea conducerii Iiind consecin juridic a respingerii unui
raport anual de activitate.

2.3. Curtea de Conturi

Art. 140 alin.(1) din Constitu ie a prev zut pentru Curtea
de Conturi c exercit controlul asupra modului de Iormare, de
administrare si de ntrebuin are a resurselor Iinanciare ale sta-
tului si ale sectorului public, litigiile rezultate din activitatea sa
Iiind solu ionate de instan ele judec toresti de specialitate.
Potrivit prevederilor art. 1 alin .(1) din Iegea nr.94/1992
privind organizarea si Iunc ionarea Cur ii de Conturi, republi-
cat
166
, Curtea de Conturi este institu ia suprem de control
Iinanciar ulterior extern asupra modului de Iormare, admi-
nistrare si de ntrebuin are a resurselor Iinanciare ale statului si
ale sectorului public
167
.

166
Iegea nr. 94/1992 a Iost publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.224 din 9 septembrie 1992 si republicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.116 din 16 martie 2000,
Iiind modiIicat substan ial prin Iegea nr.77/2002 publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.104 din 7 februarie 2002.
167
Ca urmare a intr rii n vigoare a Iegii de revizuire a Con-
stitu iei, Curtea de Conturi a ncetat s mai aib atribu ii jurisdic ionale,
intrnd n vigoare si O.U.G. nr. 117/2003 privind preluarea activit ii
jurisdic ionale si a personalului instan elor Cur ii de Conturi de c tre
instan ele judec toresti, publicat n ,Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr. 752 din 27 octombrie 2003, prin care personalul instan elor
jurisdic ionale ale Cur ii de Conturi a Iost transIerat la instan ele
judec toresti de contencios administrativ corespunz toare, care au
preluat activitatea jurisdic ional .
191
Desi este o institu ie administrativ , Curtea de Conturi este
autonom Ia de Guvern si administra ia ministerial , rolul s u
Iiind acela de a exercita controlul Iinanciar ulterior extern asupra
modului de Iormare, administrare si de ntrebuin are a resurselor
Iinanciare ale statului si ale sectorului public, n care sunt incluse
integral si resursele Iinanciare ale administra iei ministeriale.
Dar, caracterul autonom al Cur ii de Conturi nu mai subzist
n ceea ce priveste raporturile sale cu Parlamentul, desi potrivit
prevederilor art. 1 alin.(2) din Iegea nr.94/1992, republicat , cu
modiIic rile ulterioare, aceasta Iunc ioneaz pe lng Parlament,
dar si desI soar activitatea n mod independent.
AstIel, cei 18 consilieri de conturi care Iormeaz Plenul
Cur ii de Conturi sunt numi i, potrivit prevederilor art. 104 din
lege, de c tre Parlament, la propunerea comisiilor pentru buget,
Iinan e, b nci ale celor dou Camere, iar revocarea din Iunc ie a
acestora se realizeaz dup aceeasi procedur , conIorm art. 108
alin.(3) din aceeasi lege, urmnd ca mandatul s Iie de 9 ani n
loc de 6 ani si s nu mai poat Ii prelungit sau nnoit, dup cum
precizeaz art. 140 alin.(4) din Constitu ie.
De asemenea , Parlamentul poate, potrivit art.2 alin.(2) din
lege, s stopeze controlul ini iat din oIiciu, atunci cnd apreciaz
c organele de control ale Cur ii de Conturi si-au dep sit com-
peten ele, Parlamentul Iiind singurul organ care poate interveni
legal n activitatea Cur ii de Conturi.
Acest lucru este nt rit de prevederile art.2 alin.(3) din lege,
potrivit c rora hot rrile Camerei Deputa ilor sau ale Senatului,
prin care se cere Cur ii de Conturi eIectuarea unor controale, n
limitele competen elor sale, sunt obligatorii.
Toate acestea demonstreaz c institu ia administrativ
suprem de control Iinanciar ulterior extern a resurselor bugetare,
Curtea de Conturi Iunc ioneaz n mod autonom si independent
Ia de Guvern, dar nu si Ia de Parlament, care a creat-o ,n
principal, ca un instrument de control al activit ii administra iei
publice n general si, n special, al administra iei ministeriale, n
privin a Iorm rii, administr rii si Iolosirii resurselor Iinanciar-
bugetare.
192
Atribu iile de control si audit Iinanciar sunt reglementate n
capitolul III al legii, art. 16 prev znd c organele Cur ii de
Conturi exercit controlul asupra modului de Iormare, de
administrare si ntrebuin are a resurselor Iinanciare ale statului si
ale sectorului public, precum si asupra modului de gestionare a
patrimoniului public si privat al statului si al unit ilor admi-
nistrativ-teritoriale, urm rind respectarea legii n gestionarea
mijloacelor materiale si b nesti.
Dup cum am amintit deja, Curtea de Conturi, ca urmare a
intr rii n vigoare a Iegii de revizuire a Constitu iei, nu mai are
atribu ii jurisdic ionale, activitatea jurisdic ional si personalul
instan elor jurisdic ionale Iiind preluate de instan ele de con-
tencios administrativ potrivit prevederilor O.U.G. nr. 117/2003.
n ceea ce priveste statutul membrilor Cur ii de Conturi,
consider m necesar s semnal m c acestia se bucur de o
pozi ie aproape similar cu aceea a parlamentarilor, deoarece,
potrivit prevederilor, art. 109 din lege, nu pot Ii cerceta i,
re inu i, aresta i sau trimisi n judecat penal sau
contraven ional dect la cererea procurorului general al
Parchetului de pe lng nalta Curte de Casa ie si Justi ie, cu
aprobarea Birourilor permanente ale celor dou Camere ale
Parlamentului, la propunerea comisiilor pentru buget, Iinan e,
b nci si cu acordul comisiilor juridice, de disciplin si imunit i
ale celor dou Camere.

2.4. Consiliul Suprem de Ap rare a rii

Potrivit art. 119 din Constitu ie, Consiliul Suprem de
Ap rare a rii angajeaz si coordoneaz unitar activit ile care
privesc ap rarea rii si securitatea na ional , participarea la
men inerea securit ii interna ionale si la ap rarea colectiv n
sistemele de alian militar , precum si la ac iuni de men inere
sau de stabilire a p cii.
Acest text constitu ional, nici n Iorma ini ial si nici n cea
revizuit , nu se reIer la statutul si natura juridic a Consiliului
Suprem de Ap rare a rii, situarea art. 119 n Sec iunea 1 a
193
Capitolului V indicnd c este vorba de un organ de specialitate
al administra iei publice centrale.
Art.1 din Iegea nr.415/2002 privind organizarea si Iunc io-
narea Consiliului Suprem de Ap rare a rii
168
deIineste aceast
structur administrativ ca Iiind autoritatea administrativ auto-
nom nvestit cu organizarea si coordonarea unitar a activit ii
prev zute de Constitu ie.
Presedintele Romniei ndeplineste Iunc ia de presedinte al
Consiliului Suprem de Ap rare a rii, iar primul-ministru
ndeplineste Iunc ia de vicepresedinte al Consiliului, ceilal i
membri Iiind: ministrul Ap r rii Na ionale, ministrul Admi-
nistra iei si Internelor, ministrul AIacerilor Externe, ministrul
Justi iei, ministrul Industriei si Comer ului, ministrul Finan elor
Publice, directorul Serviciului Romn de InIorma ii, directorul
Serviciului de InIorma ii Externe, seIul Statului Major General
si consilierul preziden ial pentru securitate na ional .
Sedin ele Consiliului Suprem de Ap rare a rii au caracter
secret, acesta lucrnd n prezen a a cel pu in dou treimi din
membri si adoptnd hot rri prin consens, secretariatul Consiliului
Iunc ionnd n cadrul Administra iei Preziden iale, coordonat de
secretarul consiliului, numit de presedinte.
Atribu iile Consiliului Suprem de Ap rare a rii sunt
enumerate de art.4 din Iegea nr.415/2002, dar vor Ii completate
odat cu modiIicarea acestei legi, pentru punerea ei de acord cu
noile prevederi constitu ionale, potrivit c rora atribu iile Con-
siliului nu se mai rezum la cele privind ap rarea rii si siguran a
na ional , ci sunt extinse la cele reIeritoare la participarea la
men inerea securit ii interna ionale si la ap rarea colectiv n
sistemele de alian militar , precum si la ac iuni de men inere
sau de restabilire a p cii.

168
Iegea nr. 415/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 494 din 10 iulie 2002, a abrogat Iegea nr.90/1990 privind
nIiin area, organizarea si Iunc ionarea Consiliului Suprem de Ap rare a
rii, publicat n ,Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.142 din
13 decembrie 1990.
194
Dup cum am precizat mai sus, Consiliul Suprem de
Ap rare a rii este deIinit de lege ca o autoritate administrativ
autonom Ia de Guvern, dar activitatea sa este supus , potrivit
art.2 din lege, examin rii si veriIic rii parlamentare, Consiliul
Iiind dator ca, la cererea comisiilor permanente de specialitate
ale Parlamentului sau ori de cte ori consider necesar, s
prezinte, n sedin comun a Camerei Deputa ilor si Senatului,
rapoarte asupra activit ii desI surate.
Raporturile Consiliului Suprem de Ap rare a rii cu
Guvernul sunt totusi de o natur special , cel pu in din dou
puncte de vedere.
AstIel, n primul rnd, vicepresedintele Consiliului Suprem
de Ap rare a rii este primul-ministru al Guvernului, iar majo-
ritatea membrilor Consiliului este Iormat din cei mai importan i
membri ai Guvernului.
n al doilea rnd, desi Guvernul este, potrivit art.102
alin.(1) din Constitu ia din 1991, organul care asigur realizarea
politicii interne si externe a rii si exercit conducerea general
a administra iei publice, n domeniile care privesc organizarea si
coordonarea unitar a activit ii reIeritoare la ap rarea rii si
securitatea na ional , participarea la men inerea securit ii inter-
na ionale si la ap rarea colectiv n sistemele de alian militar ,
precum si la ac iuni de men inere sau de restabilire a p cii,
Consiliul Suprem de Ap rare a rii este organul suprem de
realizare a acestei politici interne si externe.
Cel de-al doilea aspect reprezint n realitate o dimensiune
semniIicativ a rolului politic al Guvernului de realizare a
politicii interne si externe a rii, dar si a rolului administrativ de
exercitare a conducerii generale a administra iei publice, hot -
rrile Consiliului Suprem de Ap rare a rii Iiind obligatorii
pentru toate organele administra iei publice la care acestea se
reIer , potrivit art.3 din Iegea nr.415/2002 privind organizarea
si Iunc ionarea Consiliului Suprem de Ap rare a rii.
195
n literatura de specialitate
169
s-a ar tat c , cel pu in din
punct de vedere teoretic, ar putea ap rea o contrarietate ntre o
hot rre a Guvernului si o hot rre a Consiliului Suprem de
Ap rare a rii, care ar pune organele administra iei publice
ntr-o pozi ie dilematic n privin a aducerii la ndeplinire, care
nu a Iost avut n vedere de prevederile legii.

2.5. Serviciul Romn de Informa ii

Serviciul Romn de InIorma ii are caracter autonom Ia de
Guvern. Asa cum rezult din prevederile art. 62 alin.(2)lit.g) din
Constitu ia din 1991
170
, cele dou Camere ale Parlamentului se
ntrunesc n sedin comun pentru numirea, la propunerea
Presedintelui Romniei, a directorului Serviciului Romn de
InIorma ii si exercitarea controlului asupra activit ii acestui
serviciu.
Iegea nr. 14/1992
171
deIineste n art.1 Serviciul Romn de
InIorma ii ca Iiind organul de stat specializat n domeniul inIor-
ma iilor privitoare la siguran a na ional a Romniei, parte
component a sistemului na ional de ap rare.
Activitatea Serviciului Romn de InIorma ii este, pe de o
parte, organizat si coordonat de Consiliul Suprem de Ap rare
al rii si, pe de alt parte, este controlat de Parlament, c ruia,
directorul acestuia i prezint rapoarte reIeritoare la ndeplinirea
atribu iilor.

169
Tudor Dr ganu, art. cit., n Revista de Drept Comercial,
nr.1/2001, p.38.
170
Potrivit noului text al art.65 alin.(2)lit.h) din Constitu ia din
1991, republicat , Camerele Parlamentului si desI soar lucr rile n
sedin e comune, ntre altele, pentru numirea, la propunerea Presedintelui
Romniei, a directorilor serviciilor de inIorma ii si exercitarea con-
trolului asupra activit ii acestor servicii.
171
Iegea nr.14/1992 privind organizarea si Iunc ionarea
Serviciului Romn de InIorma ii, publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr. 33 din 3 martie 1992, cu modiIic rile si
complet rile ulterioare.
196
n vederea exercit rii controlului concret permanent asupra
activit ii Serviciului Romn de InIorma ii, este constituit o
comisie comun a celor dou Camere, a c rei organizare si
Iunc ionare sunt stabilite prin hot rre adoptat de Parlament.
Aceste prevederi ale legii demonstreaz o prim subor-
donare a Serviciului Romn de InIorma ii Ia de Parlament.
Dar, dispozi iile legii reIeritoare la numirea si eliberarea
din Iunc ie a directorului Serviciului Romn de InIorma ii si a
adjunc ilor acestuia demonstreaz si o subordonare Ia de
Presedintele Romniei.
AstIel, potrivit prevederilor art.23 din lege, Serviciul
Romn de InIorma ii este condus de un director, cu rang de
ministru, numit de Camera Deputa ilor si Senat n sedin
comun , la propunerea Presedintelui Romniei, iar eliberarea
din Iunc ie se Iace tot de cele dou Camere ale Parlamentului, n
sedin comun , la propunerea Presedintelui Romniei sau a cel
pu in o treime din num rul total al deputa ilor ori al senatorilor.
De asemenea, Presedintele Romniei este cel care, n
conIormitate cu art. 24 din aceeasi lege, l numeste pe primul
adjunct si pe cei trei adjunc i ai directorului Serviciului Romn
de InIorma ii, la propunerea acestuia.
Este adev rat c legea nu are reglement ri cu privire la
organul competent s -i elibereze din Iunc ie pe primul adjunct si
pe cei trei adjunc i ai directorului Serviciului Romn de
InIorma ii, dar principiul simetriei actelor juridice ne permite s
aIirm m c acest lucru l va Iace organul care i-a numit, adic
Presedintele Romniei.
Desi legea nu o spune n termeni expresi, credem c
Presedintele Romniei exercit un anumit gen de control asupra
activit ii acestui serviciu, realizarea atribu iilor reIeritoare la
propunerea de eliberare din Iunc ie a directorului Serviciului
Romn de InIorma ii si a celor privind eliberarea din Iunc ie a
adjunc ilor acestuia neputnd avea ra iuni arbitrare ori numai
politice, ci Iiind urmarea unor constat ri legate de activitatea
serviciului.
197
Potrivit art.23 din lege, Serviciul Romn de InIorma ii
este condus de un director
172
, cu rang de ministru, numit de
Camera Deputa ilor si Senat n sedin comun , la propunerea
Presedintelui Romniei, n urma audierii celui propus de c tre
comisia ns rcinat s exercite controlul parlamentar asupra
activit ii Serviciului Romn de InIorma ii, care va prezenta un
raport n Ia a celor dou Camere ale Parlamentului.
Directorul Serviciului Romn de InIorma ii are un
prim-adjunct, care este si nlocuitorul legal al acestuia, precum
si trei adjunc i, care au rang de secretari de stat si sunt numi i de
Presedintele Romniei, la propunerea directorului.
Structura si regulamentul de organizare si Iunc ionare a
Serviciului Romn de InIorma ii se aprob de c tre Consiliul
Suprem de Ap rare a rii.

2.6. Consiliul Superior al Magistraturii

Constitu ia din 1991 a inclus prevederile reIeritoare la
Consiliul Superior al Magistraturii n capitolul VI, consacrat
autorit ii judec toresti, I r a deIini n termeni expresi natura
juridic a acestui organism.
Art.1 din Iegea nr.92/1992 pentru organizarea judec -
toreasc , republicat
173
a venit cu o distinc ie pe care prevederile
constitu ionale nu o con ineau, si anume c puterea judec to-
reasc si autoritatea judec toreasc sunt dou lucruri diIerite,
prev znd c puterea judec toreasc este exercitat prin instan ele
judec toresti si este separat de celelalte puteri ale statului.

172
Art.16 din Iegea nr.14/1992 privind organizarea si Iunc-
ionarea Serviciului Romn de InIorma ii prevede, ns , c , pentru
ndeplinirea atribu iilor stabilite prin lege, acest serviciu este condus
de c tre un Consiliu director, ca organ deliberativ.
173
Iegea nr.92/1992, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.197 din 13 august 1992 si republicat n ,Monitorul OIicial
al Romniei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997.
198
De asemenea, acelasi text al legii a mai prev zut c auto-
ritatea judec toreasc se compune din instan ele judec toresti,
deci puterea judec toreasc , la care se adaug Ministerul Public
si Consiliul Superior al Magistraturii.
Concluzia potrivit c reia Consiliul Superior al Magistraturii
nu Iace parte din sistemul puterii judec toresti este evident si de
necontestat, acest consiliu neI cnd parte din sistemul instan elor
judec toresti care, n Irunte cu nalta Curte de Casa ie si Justi ie,
realizeaz activitatea de justi ie n Romnia, potrivit prevederilor
art. 126 alin.(1) din Constitu ia din 1991, revizuit si republicat .
Iegea de revizuire a Constitu iei din 1991, desi a adus
numeroase modiIic ri reglement rilor reIeritoare la Consiliul
Superior al Magistraturii, a p strat aceste reglement ri n acelasi
capitol consacrat autorit ii judec toresti, oIerind astIel, n
continuare, argumente sus in torilor ideii c acest Consiliu este
un organ al autorit ii judiciare cu atribu ii administrative si de
jurisdic ie disciplinar
174
.
Dar, n perioada anterioar Iegii de revizuire a Constitu iei
din 1991, un autor important
175
a sus inut, n mod judicios, c ,
prin speciIicul atribu iilor pe care le desI soar , Consiliul
Superior al Magistraturii se ncadreaz n categoria organelor
executive ale statului, atunci cnd, prezidat de ministrul justi iei,
Iace propuneri de numire n Iunc ie a magistra ilor sau dispune,
la propunerea aceluiasi ministru, cu privire la promovarea,
transIerarea si suspendarea din Iunc ie a judec torilor, precum si
la ncetarea Iunc iei acestora.
n sprijinul aceleiasi opinii s-a mai argumentat c , acelasi
consiliu desI soar o activitate executiv si atunci cnd ndepli-
neste rolul de consiliu de disciplin a magistra ilor, represiunea
disciplinar si sanc iunile disciplinare Iiind speciIice organelor
cu atribu ii administrative, executive.

174
Ion Deleanu, Proceaura civil , Arad, 1998, p.76; Ioan Ies,
Principii ,i Institu ii ae arept procesual civil, Bucuresti, 1998, p.95.
175
Tudor Dr ganu, op. cit., n Revista de Drept Comercial
nr.12/2000, p.74.
199
AstIel Iiind, consider m c , prin natura sa juridic , prin
modul de constituire si prin competen ele legale, Consiliul
Superior al Magistraturii trebuie considerat un organ central
autonom nvestit cu atribu ii executive de propunere si disci-
plinare, n scopul garant rii independen ei justi iei si asigur rii
bunei Iunc ion ri a acesteia.
Caracterul autonom al Consiliului Superior al Magistraturii
Ia de Guvern si Ia de Parlament trebuie dedus din prevederile
constitu ionale actuale, modiIicate si completate prin Iegea de
revizuire a Constitu iei din 1991.
n sprijinul autonomiei Consiliului Superior al Magistraturii
Ia de Parlament poate Ii adus argumentul c acest Consiliu nu
prezint un raport anual de activitate n Ia a celor dou Camere
ale Parlamentului sau a uneia dintre acestea.
Iegea nr.317/2004, n Iorma ini ial ,
176
deIinea Consiliul
Superior al Magistraturii ca reprezentant al autorit ii judec -
toresti si garant al independen ei justi iei, preciznd c acesta este
independent si se supune, n activitatea sa, numai legii, avnd
personalitate juridic si rolul de a asigura Iunc ionarea eIicient a
sistemului judiciar si respectarea legii n desI surarea carierei
proIesionale a magistra ilor.
Actuala Iorm a acestei legi
177
, la art.1 alin.(1), nu mai
deIineste, Consiliul Superior al Magistraturii ca reprezentant al
autorit ii judec toresti, ci aIirm doar c el este garantul
independen ei justi iei.
Natura juridic a acestei institu ii a Iost deIinit de nalta
Curte de Casa ie si Justi ie, ca Iiind o institu ie public central ,
cu competen na ional , care are importante atribu ii executiv-
administrative, de organizare a execut rii si de executare n
concret a legilor privind cariera proIesional a magistra ilor,

176
Iegea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,
publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr. 599 din
2 iulie 2004, intrat n vigoare la 90 de zile de la publicare.
177
Iegea nr.317/2004 a Iost republicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.827 din 13 septembrie 2005.
200
adoptnd, n acest scop, fie acte administrativ-jurisdic ionale,
atunci cnd Iunc ioneaz pe sec ii ca instan disciplinar , Iie
simple acte administrative de autoritate
178
.

3. Autorit ile administrative autonome nfiin ate
prin legi organice

3.1. Consiliul Concuren ei

Consiliul Concuren ei a Iost nIiin at prin Iegea nr.21/1996
a concuren ei
179
, ca autoritate administrativ autonom n do-
meniul concuren ei, cu personalitate juridic , membrii s i Iiind
numi i n Iunc ie de Presedintele Romniei, la propunerea
Guvernului, Plenul Consiliului Concuren ei Iiind Iormat din: un
presedinte, doi vicepresedin i si 4 consilieri, durata mandatului
Iiind de 5 ani, cu posibilitatea renvestirii, cel mult nc o dat .
Func ia de presedinte este asimilat celei de ministru, cea
de vicepresedinte celui de secretar de stat, iar cea de consilier
celei de subsecretar de stat.
Atribu iile Consiliului Concuren ei sunt enumerate de
art.27 din lege si, n exercitarea lor, acesta adopt regulamente si
instruc iuni, emite ordine, ia decizii, Iormuleaz avize, Iace
recomand ri si elaboreaz rapoarte.
De asemenea, Consiliul Concuren ei va comunica punctul
s u de vedere asupra oric rui aspect din domeniul politicii
concuren iale, la cererea Presedin iei Romniei, comisiilor par-
lamentare, senatorilor si deputa ilor, organelor administra iei
publice centrale si locale, organiza iilor proIesionale, patronale
si sindicale, organiza iilor pentru protec ia consumatorilor, in-
stan elor judec toresti si parchetelor de pe lng acestea.

178
Decizia nr.8180 din 11 noiembrie 2004 a Sec iei de contencios
administrativ si Iiscal a naltei Cur i de Casa ie si Justi ie, n Emanuel
Albu, op.cit., 2004, p.368 si urm.
179
Iegea nr.21/1996 a Iost republicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.762 din 16 august 2005.
201
Potrivit prevederilor art.31 din lege Consiliul Concuren ei
ntocmeste anual un raport privind activitatea sa si situa ia
concuren ei, dezb tut de Plenul Consiliului Concuren ei, care se
d publicit ii.
Din prezentarea de mai sus rezult c , ntr-adev r, Consiliul
Concuren ei reprezint o administra ie central autonom , aIlat
n rela ii speciale cu Guvernul, care propune pe consilierii acestuia,
precum si cu Parlamentul, care i numeste.

3.2. Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare

Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare a Iost nIiin at
prin art.5 din Iegea nr.52/1994 privind valorile mobiliare si
bursele de valori
180
, ca autoritate administrativ autonom , care
Iunc ioneaz n prezent n baza Statutului aprobat prin O.U.G.
nr.25/2002
181
.
Autonomia Comisiei Na ionale a Valorilor Mobiliare este
n raporturile cu Guvernul, n timp ce, potrivit art.1 alin.(3) din
Statut, Comisia este subordonat Parlamentului, c ruia i pre-
zint rapoarte prin Comisiile pentru buget, Iinan e si b nci ale
Senatului si Camerei Deputa ilor.
De asemenea, subordonarea Ia de Parlament a Comisiei
Na ionale a Valorilor Mobiliare rezult si din prevederile art.3
alin.(1) si (2) din Statut, potrivit c rora cei 7 membri ai acestei
comisii, inclusiv presedintele si cei doi vicepresedin i, sunt numi i
si, respectiv, revoca i de c tre Parlament n sedin a comun a
celor dou camere, la propunerea comun a comisiilor de spe-
cialitate ale acestora.

180
Iegea nr.52/1994, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 210 din 11 august 1994, abrogat prin OUG nr.25/2002 si
O.U.G. nr.28/2002, privind valorile mobiliare si bursele de valori, publicat
n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.238 din 9 aprilie 2002.
181
O.U.G. nr.25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei
Na ionale a Valorilor Mobiliare, publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.226 din 4 aprilie 2002.
202
Durata mandatului de membru al Comisiei Na ionale a
Valorilor Mobiliare este de 5 ani, care poate Ii renvestit o singur
dat , iar calitatea de membru nceteaz la expirarea mandatului
care nu a Iost rennoit, prin demisie, prin revocare de c tre
Parlament, n cazul unei incompatibilit i sau al pronun rii unei
condamn ri penale cu pedeaps privativ de libertate, si prin
nlocuire, n cazul unei imposibilit i deIinitive de exercitare a
mandatului.
Raportul anual de activitate, precum si raportul anual de
audit Iinanciar si execu ia bugetului de venituri si cheltuieli
pentru anul precedent vor Ii trimise pn la 30 aprilie a Iiec rui
an de c tre Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare la comisiile
de specialitate ale Senatului si Camerelor Deputa ilor, urmnd a
Ii dezb tute n sedin a comun a acestora.
Rolul Comisiei Na ionale a Valorilor Mobiliare este de a
reglementa si supraveghea pia a de capital, pie ele reglementate
de m rIuri si instrumente Iinanciare derivate, precum si insti-
tu iile si opera iunile speciIice acestora.
n vederea ndeplinirii atribu iilor conIerite de lege, Comisia
Na ional a Valorilor Mobiliare supravegheaz n timp real si
periodic institu iile, operatorii si opera iunile de pe pia a de
capital si de pe pie ele reglementate de m rIuri si instrumente.

3.3. Comisia de Supraveghere a Asigur rilor

Comisia de Supraveghere a Asigur rilor a Iost nIiin at ca
autoritate administrativ autonom de specialitate, cu persona-
litate juridic , prin art.4 alin.(2) din Iegea nr.32/2000 privind
societ ile de asigurare si supravegherea asigur rilor
182
, n scopul
ap r rii drepturilor asigura ilor si al promov rii stabilit ii acti-
vit ii de asigurare n Romnia.

182
Iegea nr.32/2000, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000, a Iost adoptat n temeiul art.74
alin.(1) din Constitu ia din 1991, n procedura legii organice.
203
Atribu iile Comisiei de Supraveghere a Asigur rilor sunt
enumerate de art.5 din lege, activitatea sa Iiind autonom Ia de
Guvern, dar subordonat n raporturile cu Parlamentul.
AstIel, potrivit art. 7, Comisia de Supraveghere a Asigur rilor
prezint Parlamentului, n termen de 6 luni de la expirarea
Iiec rui exerci iu Iinanciar, un raport al pie ei asigur rilor din
Romnia si o inIormare privind activit ile desI surate.
De asemenea, potrivit art.4 alin.(7), presedintele, vicepre-
sedintele si cei trei membri ai Comisiei de Supraveghere a
Asigur rilor sunt numi i de Parlament, n sedin a comun a celor
dou Camere, la propunerea comisiilor reunite pentru buget,
Iinan e si b nci ale Senatului si Camerei Deputa ilor, pentru
mandate de 5 ani, Iiecare membru putnd fi renvestit.

3.4. Banca Na ional a Romniei

Banca Na ional a Romniei este deIinit de Iegea bancar
n vigoare
183
, ct si de Statutul propriu
184
, ca Iiind banca central
a statului romn, cu personalitate juridic , avnd ca obiectiv
Iundamental asigurarea stabilit ii pre urilor, pentru realizarea
c ruia elaboreaz si aplic politici monetare si valutare, precum
si de autorizare si supraveghere pruden ial bancar a insti-
tu iilor de credit, promovarea si monitorizarea bunei Iunc ion ri
a sistemelor de pl i pentru asigurarea stabilit ii Iinanciare.
Chiar dac reglement rile legale post comuniste s-au Ierit s
mai men ioneze c Banca Na ional a Romniei este un organ al
administra iei statului, precum I ceau reglement rile anterioare,
statutul legal al acesteia nu poate fi restrns la abordarea
Iinanciar-bancar .

183
Iegea bancar nr.58/1998 a Iost republicat n ,Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr.78 din 24 ianuarie 2005.
184
Statutul B ncii Na ionale a Romniei a Iost aprobat prin
Iegea nr.312/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr. 582 din 30 iunie 2004.
204
Este adev rat c , potrivit reglement rilor din capitolele IV
si, respectiv, VII ale Statutului, Banca Na ional a Romniei
eIectueaz opera iuni bancare, precum si opera iuni cu aur si
active externe.
Dar, totodat , n conIormitate cu dispozi iile din capito-
lele II si III, Banca Na ional a Romniei are importante atribu ii
administrative, cum sunt: elaborarea si aplicarea politicii valutare
si stabilirea regimului valutar prin elaborarea unor reglement ri
corespunz toare; elaborarea programului de emisiune monetar
si emiterea nsemnelor monetare; activitatea de supraveghere
bancar , avnd competen a exclusiv de autorizare a Iunc ion rii
b ncilor si r spunznd de supravegherea pruden ial a b ncilor;
de a emite reglement ri pentru asigurarea viabilit ii si Iunc ionarea
sistemului bancar.
Potrivit prevederilor art.89 alin.(1) din Iegea nr.58/1998,
republicat , Banca Na ional a Romniei reglementeaz , auto-
rizeaz si supravegheaz sistemul de pl i din Romnia, inclusiv
administratorii acestora, iar potrivit art.95 alin.(1), suprave-
gheaz activitatea b ncilor n condi iile legii.
Pe de alt parte, n conIormitate cu art.57 din Statut, con-
ducerea executiv a B ncii Na ionale a Romniei poate aplica
sanc iuni pentru nerespectarea reglement rilor proprii, mpotriva
c rora pot Ii Iormulate contesta ii, care sunt solu ionate de
Consiliul de Administra ie al B ncii Na ionale a Romniei prin
decizii ce pot Ii contestate la Curtea de Apel Bucuresti, Sec ia de
contencios administrativ.
n concluzie, avnd n vedere c Banca Na ional a
Romniei este o persoan juridic ce are o competen stabilit
prin lege, cu importante atribu ii executive, de organizare a exe-
cut rii si de executare n concret a legii bancare, aIirm m, al turi
de al i autori
185
, c Banca Na ional a Romniei este nu numai
banca central a Romniei, ci si un organ, n sensul de institu ie,
al administra iei publice centrale a statului romn.

185
Tudor Dr ganu, op. cit., n Revista de Drept Comercial
nr,1/2001, p.36 ; Valentin Pris caru, op. cit., Iumina Iex, 2001, p,27.
205
n ceea ce priveste raporturile B ncii Na ionale a Romniei
cu Parlamentul, trebuie precizat c , n conIormitate cu prevederile
art.34 alin.(3) din Statutul actual, membrii Consiliului de admi-
nistra ie, cu nominalizarea conducerii executive, sunt numi i de
Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate
ale celor dou Camere ale Parlamentului.
Consiliul de administra ie al B ncii Na ionale a Romniei
este compus din 9 membri, din care un presedinte, care este si
guvernator al B ncii Na ionale a Romniei, un vicepresedinte,
care este si prim-viceguvernator si sapte membri, dintre care doi
sunt viceguvernatori, iar ceilal i cinci membri nu sunt salaria i ai
B ncii Na ionale a Romniei.
Conducerea executiv a B ncii Na ionale a Romniei se
exercit de c tre guvernator, prim-viceguvernator si de doi
viceguvernatori, n condi iile stabilite prin regulamentul intern,
aprobat de consiliul de administra ie.
Dintre atribu iile guvernatorului B ncii Na ionale a Romniei
consider m necesar s amintim pe aceea n realizarea c reia, n
numele Consiliului de administra ie, guvernatorul prezint Parla-
mentului, pn la data de 30 iunie a anului urm tor, raportul
anual al B ncii Na ionale a Romniei, care trebuie s cuprind :
principalele evolu ii economice, Iinanciare, monetare si valutare;
politica monetar n anul precedent si orient rile pentru anul
urm tor; reglementarea si supravegherea pruden ial bancar ;
activit ile B ncii Na ionale a Romniei, bilan ul anual si contul
de proIit si pierderi.
Este adev rat c , n conIormitate cu prevederile art.33
alin.(7) din Iegea nr. 312/2004, nici un membru al Consiliului
de administra ie al B ncii Na ionale a Romniei nu va Ii
schimbat din alte motive sau dup o alt procedur dect cea
prev zut la alin.(6) din acelasi articol al legii, dar consider m
c o eventual respingere de c tre Parlament a raportului anual
de activitate pe care guvernatorul B ncii Na ionale a Romniei l
prezint n numele Consiliului de administra ie va avea drept
consecin juridic demisia/demiterea n bloc a Consiliului de
administra ie al B ncii Na ionale a Romniei.
206
Toate acestea demonstreaz c Banca Na ional a Romniei,
ca organ al administra iei publice centrale, autonom Ia de
Guvern, se aIl n raporturi de subordonare Ia de Parlament.

3.5. Consiliul Economic yi Social

Acest organism a Iost constituit prin art.1 din Iegea
nr. 109/1997 privind organizarea si Iunc ionarea Consiliului
Economic si Social
186
, ca organism tripartit, autonom, de interes
public, cu personalitate juridic , n scopul realiz rii dialogului social
dintre Guvern, sindicate si patronat, a climatului de pace social .
Dup modiIicarea art.1 prin Iegea nr.58/2003, Consiliul
Economic si Social este deIinit ca Iiind o institu ie public de
interes na ional, tripartit , autonom , constituit n scopul ar tat
mai sus.
Iegea de revizuire a Constitu iei din 1991 a introdus un
articol nou, art.141, consacrat Consiliului Economic si Social,
pe care-l deIineste ca Iiind organ consultativ al Parlamentului si
Guvernului n domeniile de specialitate stabilite prin legea sa
organic de nIiin are , organizare si Iunc ionare.
Consiliul Economic si Social are rol consultativ n stabilirea
strategiilor si politicilor economice si sociale, n aplanarea st rilor
conIlictuale la nivel de ramur sau la nivel na ional ap rute ntre
parteneri sociali, precum si n realizarea, promovarea si dezvol-
tarea dialogului social si solidarit ii sociale.
Consiliul Economic si Social este alc tuit din 27 de membri,
numi i de partenerii sociali pe baze paritare: 9 membri numi i, de
comun acord, de conIedera iile patronale reprezentative la nivel
na ional, 9 membri numi i, de comun acord, de conIedera iile
sindicale reprezentative la nivel na ional si 9 membri numi i de
Guvern, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi rennoit.

186
Iegea nr. 109/1997, publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr. 141 din 7 iulie 1997, cu modiIic rile si com-
plet rile ulterioare, a Iost modiIicat si completat substan ial prin
Iegea nr.58/2003 publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr. 179 din 21 martie 2003.
207
Aceast regul de alc tuire a Consiliului Economic si Social
are drept consecin un rol hot rtor pentru reprezentan ii Gu-
vernului, care, n situa iile divergente dintre ceilal i doi parteneri
sociali, va nclina balan a deciziei ntr-un sens sau altul n raport
cu interesele Guvernului n rezolvarea problemei respective.
Presedintele Consiliului Economic si Social este validat de
Parlament, pe o perioad de 4 ani, la propunerea plenului Consi-
liului Economic si Social, adoptat cu o majoritate de trei
p trimi din num rul total al membrilor.
Faptul c Guvernul are un num r egal de reprezentan i cu
Iiecare dintre ceilal i doi parteneri sociali si mprejurarea c el
are posibilitatea de a inIluen a hot rtor deciziile plenului Consiliului
Economic si Social pun sub semnul ndoielii autonomia acestui
organism Ia de Guvern.
Prevederile legale reIeritoare la autonomia Consiliului
Economic si Social trebuie interpretate n sensul c repre-
zentan ii celor trei parteneri sociali ar trebui s Iie independen i
de cei care i-au numit n acest organism, lucru imposibil de
realizat din moment ce Iiecare partener social are latitudinea s
cear revocarea oric ruia dintre membrii numi i de el.
n ceea ce priveste inIluen a Parlamentului asupra Consi-
liului Economic si Social, este de presupus c aceasta se va
putea maniIesta prin persoana presedintelui pe care l valideaz ,
dup cum am ar tat mai sus.
Oricum, trebuie remarcat c , la Iel ca si Consiliul Superior
al Magistraturii, nici Consiliul Economic si Social nu prezint
Parlamentului, ori comisiilor de specialitate din cele dou Camere,
raportul anual de activitate.

3.6. Consiliul Na ional de Formare Profesional
a Adul ilor

Consiliul Na ional de Formare ProIesional a Adul ilor a
Iost nIiin at, este organizat si Iunc ioneaz n baza Iegii
208
nr. 132/1999
187
ca autoritate administrativ autonom , cu perso-
nalitate juridic , avnd rol consultativ n promovarea politicilor si
strategiilor privind Iormarea proIesional a adul ilor, Iunc ionnd
n sistem tripartit, Iiind Iormat dintr-un num r egal de reprezen-
tan i ai administra iei publice centrale, precum si ai organiza iilor
patronale si sindicale reprezentative la nivel na ional.
Scopul acestui organism este sprijinirea procesului de
Iormare proIesional a adul ilor, prin asigurarea elementelor
necesare n vederea Iundament rii politicilor si strategiilor ce se
adopt n acest domeniu, n concordan cu cerin ele economiei
de pia , avnd atribu iile enumerate de art. 4 al legii.
Consiliul Na ional de Formare ProIesional a Adul ilor este
Iormat din 15 membri, dintre care: 5 membri sunt numi i prin
decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului Muncii,
Solidarit ii sociale si Familiei si a ministrului Educa iei si
Cercet rii; 5 membri desemna i prin consens de organiza iile
patronale reprezentative la nivel na ional; 5 membri desemna i
prin consens de organiza iile sindicale reprezentative la nivel
na ional.
Presedintele este numit din rndul membrilor Consiliului
Na ional de Formare ProIesional a Adul ilor, prin decizie a
primului-ministru, la propunerea comun a ministrului Muncii,
Solidarit ii Sociale si Familiei si a ministrului Educa iei si
Cercet rii, putnd Ii revocat potrivit aceleiasi proceduri.
Regulamentul de organizare si Iunc ionare a Consiliului este
aprobat prin ordin comun al celor doi ministri, iar Iinan area
cheltuielilor este asigurat , n principal, de la bugetul de stat, prin
bugetul Ministerului Muncii, Solidarit ii Sociale si Familiei.
Ministerul Muncii, Solidarit ii Sociale si Familiei si
Ministerul Educa iei si Cercet rii exercit controlul asupra

187
Iegea nr.132/1999 privind nIiin area, organizarea si Iunc-
ionarea Consiliului Na ional de Formare ProIesional a Adul ilor,
republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I , nr.68 din 27
ianuarie 2004, a Iost adoptat n procedura prev zut de art.74 alin.(1)
din Constitu ia din anul 1991.
209
modului n care este organizat si se desI soar activitatea
Consiliului Na ional de Formare ProIesional a Adul ilor privind
Iormarea proIesional a adul ilor, potrivit O.G. nr.129/2000
privind Iormarea proIesional a adul ilor
188
.
Pentru exercitarea atribu iilor ce i revin, Consiliul Na ional
de Formare ProIesional a Adul ilor are un secretariat tehnic,
condus de un director general, numit prin decizie a presedintelui
Consiliului.
n cadrul secretariatului tehnic Iunc ioneaz si Direc ia
pentru standarde ocupa ionale si atestare, nIiin at ca urmare a
desIiin rii Consiliului pentru Standarde Ocupa ionale si
Atestare, ce Iusese nIiin at prin H.G. nr. 779/1999
189
ca organism
tripartit - Guvern, patronate, sindicate - autonom, permanent,
neguvernamental, nonproIit, de interes public na ional, cu perso-
nalitate juridic .
Caracterul autonom al Consiliului Na ional de Formare
ProIesional a Adul ilor este evident Ia de Parlament, cu care
nu se aIl n nici un Iel de raporturi.
n schimb, Guvernul are puternice prghii directe si
indirecte prin care inIluen eaz structura, conducerea si activitatea
acestui organism consultativ, asa dup cum am ar tat mai sus,
Consiliul Na ional de Formare ProIesional a Adul ilor Iiind un
exemplu pentru ideea c nu orice organ autonom al administra iei
publice centrale trebuie s nsemne si o diminuare a rolului
administrativ al Guvernului, de exercitare a conducerii generale a
administra iei publice.

188
O.G. nr.129/2000, privind Iormarea proIesional a adul ilor,
republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr. 711 din
30 septembrie 2002.
189
H.G. nr. 779/1999 privind aprobarea constituirii Consiliului
pentru Standarde Ocupa ionale si Atestare, publicat n ,Monitorul
OIicial al Romniei, Partea I, nr.473 din 30 septembrie 1999, abrogat
prin art.3 din Iegea nr. 253/2003 pentru modiIicarea si completarea
Iegii nr.132/1999 privind nIiin area, organizarea si Iunc ionarea
Consiliului Na ional de Formare ProIesional a Adul ilor;
210
3.7. Consiliul Na ional al Audiovizualului

Consiliul Na ional al Audiovizualului a Iost nIiin at prin
Iegea nr.48/1992 a audiovizualului
190
si Iunc ioneaz n baza
prevederilor Iegii audiovizualului nr.504/2002, cu modiIic rile
ulterioare
191
ca autoritate public autonom sub control parla-
mentar, garant al interesului public n domeniul comunic rii
audiovizuale, si ca autoritate unic de reglementare n domeniul
serviciilor de programe audiovizuale, n condi iile si cu res-
pectarea prevederilor legii.
Consiliul Na ional al Audiovizualului este compus din
11 membri, care sunt numi i de Parlament, la propunerea Senatului,
pentru 3 membri, Camera Deputa ilor, pentru 3 membri, Presedintele
Romniei, pentru 2 membri, si a Guvernului, pentru 3 membri, si
este condus de un presedinte asimilat Iunc iei de ministru, numit
prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea
acestora, iar vicepresedintele este ales prin vot secret de c tre
Consiliu, mandatele avnd durata de 6 ani.
Subordonarea Consiliului Na ional al Audiovizualului Ia
de Parlament este exprimat n mod neechivoc de lege, preci-
zndu-se c activitatea acestuia se aIl sub control parlamentar,
iar num rul cel mai mare de membri este propus de c tre cele
dou Camere ale Parlamentului, care, de altIel, i numeste pe to i
membrii Consiliului si, de asemenea, este obligat s prezinte
rapoarte Parlamentului.

190
Iegea Audiovizualului nr.48/1992, publicat n ,Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr. 104 din 25 mai 1992, a suferit mai
multe modiIic ri si complet ri si a Iost abrogat prin art. 99 din Iegea
nr.504/2002.
191
Iegea nr.504/2002,publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.534 din 22 iulie 2002, Iiind modiIicat si completat prin
Iegea nr. 402/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.709 din 10 octombrie 2003, a Iost adoptat n procedura
prev zut de art.74 alin.(1) din Constitu ia din anul 1991.
211
InIluen a Guvernului asupra acestui organism este minim ,
cei trei membri propusi de Guvern neIiind obliga i s -l re-
prezinte, art.11 alin.(6) din lege prev znd n mod expres c
membrii Consiliului Na ional al Audiovizualului sunt garan i ai
interesului public, si nu reprezint autoritatea care i-a propus.

3.8. Societatea Romn de Radiodifuziune
3.9. Societatea Romn de Televiziune
Aceste dou institu ii publice, Societatea Romn de Radio-
diIuziune si Societatea Romn de Televiziune, au Iost nIiin ate
prin Iegea nr.41/1994
192
ca servicii publice autonome de interes
na ional, prin reorganizarea Radioteleviziunii Romne
193
.
PreIerin a legiuitorului pentru termenul de serviciu public
pentru deIinirea celor dou structuri organizatorice nu trebuie
n eleas n sensul Iunc ional al no iunii de serviciu public, de
activitate desI surat pentru satisIacerea unui interes general, ci
n sens organic, de structur , de institu ie public nIiin at de
stat n scopul realiz rii unei activit i de interes general.
Cele dou institu ii publice, potrivit art.2 din Iegea nr.41/1994,
republicat , si desI soar activitatea sub controlul Parlamentului,
avnd obliga ia s asigure pluralismul, libera exprimare a ideilor
si opiniilor, libera comunicare a inIorma iilor, precum si inIor-
marea corect a opiniei publice.

192
Iegea nr.41/1994 privind organizarea si Iunc ionarea Societ ii
Romne de RadiodiIuziune si Societ ii Romne de Televiziune,
publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.153 din
18 iunie 1999 si republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.636 din 27 decembrie 1999, a Iost adoptat n procedura
prev zut de art.74 alin.(1) din Constitu ia din anul 1991.
193
Dup evenimentele din decembrie 1989, Radioteleviziunea
Romn a Iost reorganizat prin Decretul Iege nr.136/1990 al CPUN,
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.65 din 12 mai
1990, care a abrogat Decretul nr. 473/1977 privind organizarea si
Iunc ionarea Radioteleviziunii Romne.
212
Conducerea serviciilor publice de radiodiIuziune si tele-
viziune, n cadrul Iiec rei institu ii, este asigurat de consiliul de
administra ie, directorul general si comitetul director.
Consiliul de administra ie, n cazul Iiec rei institu ii, este
Iormat de 13 membri desemna i prin votul majorit ii deputa ilor
si senatorilor n sedin a comun a celor dou Camere, listele Iiind
naintate birourilor permanente ale celor dou Camere astIel:
- grupurile parlamentare reunite din cele dou Camere
nainteaz propuneri pentru 8 locuri, potrivit conIigura iei poli-
tice si ponderii lor n Parlament;
- Presedintele Romniei, pentru un loc;
- Guvernul, pentru un loc;
- personalul angajat al Iiec rei institu ii, pentru dou locuri;
- grupul parlamentar al minorit ilor na ionale, pentru un loc.
Comisiile parlamentare de specialitate procedeaz la au-
dierea candida ilor si vor prezenta listele n sedin a comun a
celor dou Camere, nso ite de un aviz comun consultativ, acestea
Iiind aprobate cu votul majorit ii deputa ilor si senatorilor.
Presedintele Consiliului de administra ie, n cazul Iiec rei
institu ii, se numeste de c tre Parlament, n sedin comun , dintre
membrii titulari ai consiliilor de administra ie, la propunerea
comisiilor de specialitate, Iiind si director general, asimilat din
punct de vedere al drepturilor salariale cu Iunc ia de ministru.
Comisiile parlamentare de specialitate, reunite, ale celor
dou Camere pot propune, cu votul majorit ii membrilor plenului
Parlamentului, demiterea oric rui membru al Consiliului de admi-
nistra ie pentru activitate necorespunz toare.
n conformitate cu prevederile art.27 lit.u) din lege, ntre alte
atribu ii, Consiliul de administra ie al Iiec rei institu ii are obli-
ga ia s prezinte raportul anual de activitate c tre Parlament si
orice alte rapoarte cerute de comisiile permanente de specialitate
ale celor dou Camere, situa ie n care o eventual respingere a
raportului anual de activitate, va atrage demisia n bloc a Consi-
liului de administra ie, chiar dac , potrivit legii, durata mandatului
membrilor s i este de 4 ani.
213
Subordonarea celor dou institu ii publice Ia de Parla-
ment este evident n raport cu prevederile legale la care ne-am
referit mai sus, att prin modul de desemnare a membrilor
Consiliilor de administra ie, ct si prin controlul exercitat asupra
activit ii acestora, precum si prin posibilit ile de demitere a
oric rui membru al Consiliului de administra ie sau a tuturor
acestora, ca urmare a unei activit i necorespunz toare.

3.10. Autoritatea Electoral Permanent

Aceast institu ie public a Iost nIiin at prin Iegea
nr. 286/2003
194
, Iiind deIinit ca institu ie administrativ autonom ,
cu competen general , care asigur , la nivel na ional, aplicarea
unitar , n intervalul dintre dou perioade electorale, a dispo-
zi iilor legale privitoare la organizarea si desI surarea alegerilor,
Iunc ionnd n prezent n baza Iegii nr.373/2004
195
pentru alegerea
Camerei Deputa ilor si a Senatului.
Autoritatea Electoral Permanent este condus de un prese-
dinte, cu rang de secretar de stat, numit prin hot rre comun a
Senatului si Camerei Deputa ilor, dintre personalit ile cu pre-
g tire si experien n domeniul juridic sau administrativ.
Presedintele este ajutat de 2 vicepresedin i, cu rang de
subsecretar de stat, unul numit de Presedintele Romniei, iar
cel lalt de primul-ministru, acestia neputnd fi membri ai vreunui
partid politic.
Mandatul este de cte 8 ani, putnd Ii rennoit, presedintele
si vicepresedin ii putnd Ii revoca i, pentru motive temeinice, de
c tre autorit ile care i-au numit.

194
Iegea nr. 283/2003 privind modiIicarea si completarea Iegii
nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputa ilor si a Senatului,
publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.173 din
2 iulie 2003, a Iost adoptat n procedura legilor organice, potrivit
art.74 alin.(1) din Constitu ia din anul 1991.
195
Iegea nr.373/2004 a Iost publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.887 din 29 septembrie 2004 si a Iost
modiIicat prin O.U.G. nr.80/2004 si O.U.G. nr.89/2004.
214
Autoritatea Electoral Permanent are un aparat propriu de
specialitate, ale c rui organizare si Iunc ionare se stabilesc prin
regulamentul de organizare si Iunc ionare, aprobat prin Hot rre a
Guvernului, prin care se stabilesc si Iilialele de lucru, care pot Ii
nIiin ate n Iiecare dintre regiunile de dezvoltare ale Romniei
196
.
Autoritatea Electoral Permanent prezint Parlamentului,
anual, un raport asupra activit ii sale.
n raport cu cele prezentate mai sus, o prim ntrebare care
se pune este aceea dac aceast institu ie are sau nu un caracter
autonom.
Numirea presedintelui acestei institu ii de c tre Parlament,
n sedin a comun a Senatului si Camerei Deputa ilor, precum si
a vicepresedin ilor, de c tre Presedintele Romniei si, respectiv,
primul-ministru, pentru mandate care pot fi rennoite, pune sub
semnul ntreb rii autonomia cel pu in a conducerii acestei
institu ii care, din dorin a Iireasc de a-i fi rennoit mandatul, va
c uta s Iie pe placul celor de care depinde acest lucru.
n al doilea rnd, obliga ia de a prezenta un raport anual
asupra activit ii sale, cu posibilitatea respingerii acestuia si cu
aIirmarea astIel a unui motiv temeinic de demitere a conducerii
sale, probeaz o subordonare clar a Autorit ii Electorale
Permanente Ia de Parlament, adic Ia de majoritatea politic
din cele dou Camere.
Totusi, Autoritatea Electoral Permanent este autonom
Ia de cea de-a treia putere din stat: puterea judec toreasc , Ia
de care se aIl doar n rela ii de colaborare cu cei sapte judec tori
ai naltei Cur i de Casa ie si Justi ie care Iormeaz Biroul
Electoral Central, din care Iac parte presedintele acestei Autorit i,
precum si 15 reprezentan i ai partidelor politice si alian elor
acestora, care particip la alegeri.
Din prevederile legii amintite, rezult c Autoritatea
Electoral Permanent are atribu iile enumerate la art. 23(4) n

196
Regulamentul de organizare si Iunc ionare a Iost aprobat prin
H.G. nr. 279/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 220 din 12 martie 2004.
215
intervalul dintre dou perioade electorale, r mnnd intacte
atribu iile Biroului Electoral Central si ale Birourilor din uni-
t ile administrativ-teritoriale n perioadele electorale.
Aceeasi lege nu cuprinde dispozi iile care s se reIere la o
r spundere speciIic pentru modul de realizare a atribu iilor
conIerite Autorit ii Electorale Permanente, ceea ce nseamn c
r mn incidente prevederile legale reIeritoare la r spunderea
Iunc ionarilor publici, precum si prevederile legale generale
privind organizarea si desI surarea alegerilor parlamentare, pre-
ziden iale si locale.

3.11. Serviciul de Informa ii Externe

Iegea nr.1/1998, republicat
197
, prevede n art. 1 si 5 c
Serviciul de InIorma ii Externe este organul de stat specializat n
domeniul inIorma iilor externe privind siguran a na ional si
ap rarea Romniei si a intereselor sale, structur ce se orga-
nizeaz si Iunc ioneaz ca autoritate administrativ autonom .
Controlul asupra activit ii Serviciului de InIorma ii Externe
este exercitat de Parlament, prin comisia special Iormat din trei
deputa i si doi senatori, alesi din cadrul comisiilor pentru ap rare,
ordine public si siguran na ional ale celor dou Camere.
Structura organizatoric , eIectivele, regulamentul de orga-
nizare si Iunc ionare si atribu iile Serviciului de InIorma ii
Externe se aprob de Consiliul Suprem de Ap rare a rii, care
are si prerogativa de al numi pe directorul acestui serviciu, cu
rang de ministru, la propunerea Presedintelui Romniei.
Dup intrarea n vigoare a Iegii de revizuire, potrivit preve-
derilor art.65 alin.(2) lit.h) din Constitu ie, directorii serviciilor de

197
Iegea nr.1/1998 privind organizarea si Iunc ionarea Serviciului
de InIorma ii Externe, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.7 din 12 ianuarie 1998 si republicat n ,Monitorul OIicial
al Romniei, Partea I, nr.511 din 18 octombrie 2000, a Iost modiIicat
si completat prin O.U.G. nr.154/2001, publicat n ,Monitorul OIicial
al Romniei, Partea I, nr.761 din 29 noiembrie 2001.
216
inIorma ii sunt numi i, la propunerea Presedintelui Romniei, cu
votul majorit ii deputa ilor si senatorilor celor dou Camere, care
exercit si controlul asupra activit ii acestor servicii.
n acest Iel, raporturile de subordonare Ia de Parlament a
Serviciului de InIorma ii Externe au Iost si mai bine conturate,
n timp ce inIluen a Guvernului ar putea Ii exercitat prin
intermediul Consiliului Suprem de Ap rare a rii, care i aprob
structura organizatoric , eIectivele, regulamentul si atribu iile,
unde primul-ministru are calitatea de vicepresedinte, iar ministrii
importan i ai Guvernului sunt si membri ai Consiliului.

3.12. Serviciul de Telecomunica ii Speciale

Potrivit prevederilor Iegii nr.92/1996
198
, Serviciul de
Telecomunica ii Speciale este organul central de specialitate, cu
personalitate juridic , ce organizeaz , conduce si desI soar ,
controleaz si coordoneaz activit ile n domeniul telecomu-
nica iilor speciale pentru autorit ile publice din Romnia si
pentru al i utilizatori prev zu i n anexa 1 a legii.
Telecomunica iile speciale reprezint transmisii, emisii sau
recep ii de semne, semnale, scrieri, imagini, sunete sau inIorma ii
de orice natur prin Iir, radio, sistem optic sau prin alte sisteme
electromagnetice pentru utilizatorii ar ta i.
Activitatea Serviciului de Telecomunica ii Speciale este
controlat de Parlament prin comisiile pentru ap rare, ordine
public si siguran na ional si este organizat si coordonat de
c tre Consiliul Suprem de Ap rare a rii, acest serviciu avnd
structur militar si I cnd parte din sistemul na ional de ap rare.
Structura general a Serviciului de Telecomunica ii Speciale,
atribu iile componentelor sale Iunc ionale, eIectivele si resursele

198
Iegea nr. 92/1996 privind organizarea si Iunc ionarea
Serviciului de Telecomunica ii Speciale, publicat n ,Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr.169 din 30 iulie 1996, care a abrogat
HG nr. 229/1993 privind unele m suri de organizare si Iunc ionare a
Serviciului de Telecomunica ii Speciale, publicat n ,Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr.119 din 7 iunie 1993.
217
se stabilesc prin regulamentul de organizare si Iunc ionare, care se
aprob de Consiliul Suprem de Ap rare a rii.
Conducerea Serviciului de Telecomunica ii Speciale este
asigurat de un director, cu rang de secretar de stat, numit de
Consiliul Suprem de Ap rare a rii, la propunerea Presedintelui
Romniei. Directorul este ajutat de un prim-adjunct, care este si
nlocuitorul s u, precum si de doi adjunc i, care au rang de
subsecretari de stat si sunt numi i de Consiliul Suprem de Ap rare
a rii, la propunerea directorului Serviciului de Telecomunica ii
Speciale.
ModiIicarea adus art.62 alin,(2) lit.g) din Constitu ia din
1991, prin Iegea de revizuire, priveste si numirea directorului
Serviciului de Telecomunica ii Speciale, precum si controlul
activit ii acestui serviciu special.
Caracterul autonom al acestui organ n raporturile cu
Guvernul este evident, subordonarea Serviciului de Telecomu-
nica ii Speciale Iiind Ia de Parlament si Consiliul Suprem de
Ap rare a rii.

3.13. Serviciul de Paz yi Protec ie

n conformitate cu prevederile art.1 din Legea nr.191/1998
199
,
o pozi ie autonom Ia de Guvern o are si Serviciul de Paz si
Protec ie, care este deIinit ca organ de stat cu atribu ii n domeniul
siguran ei na ionale, specializat n asigurarea protec iei demnitarilor
romni, a demnitarilor str ini pe timpul sederii lor n Romnia, a
Iamiliilor acestora, n limitele competen elor legale, precum si n
asigurarea pazei sediilor de lucru si resedin elor acestora, potrivit
hot rrilor Consiliului Suprem de Ap rare a rii.

199
Iegea nr.191/1998, publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.402 din 22 octombrie 1998, Iiind modiIicat si
completat prin O.U.G. nr.103/2003 publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.669 din 9 septembrie 2002, aprobat prin
Iegea nr. 67/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 183 din 24 martie 2003.
218
Activitatea Serviciului de Paz si Protec ie este organizat si
coordonat de Consiliul Suprem de Ap rare a rii si este con-
trolat de Parlament, prin comisiile pentru ap rare, ordine public
si siguran na ional , c ruia, anual sau la cerere, i prezint ra-
poarte cu privire la ndeplinirea atribu iilor ce i revin potrivit legii.
Pentru ndeplinirea atribu iilor ce i revin, Serviciul de Paz
si Protec ie colaboreaz cu Ministerul Ap r rii Na ionale,
Ministerul Administra iei si Internelor, Serviciul Romn de
InIorma ii, Serviciul de InIorma ii Externe, Serviciul de
Telecomunica ii Speciale, cu celelalte ministere si organe ale
administra iei publice centrale si locale, care sunt obligate s -i
acorde, n limita competen elor legale, sprijinul necesar nde-
plinirii atribu iilor prev zute de lege.
Serviciul de Paz si Protec ie este condus de un director cu
rang de secretar de stat, numit de Presedintele Romniei, la
propunerea Consiliului Suprem de Ap rare a rii. Acesta este
ajutat de un prim-adjunct, care este nlocuitorul s u legal si seI al
statului major, precum si un adjunct, ambii cu rang de subsecretar
de stat, care sunt numi i de Presedintele Romniei la propunerea
directorului Serviciului, cu avizul Consiliului Suprem de Ap rare
a rii.
Structura organizatoric si Regulamentul de organizare si
Iunc ionare a Serviciului de Paz si Protec ie se aprob , la
propunerea directorului acestui Serviciu, de Consiliul Suprem de
Ap rare a rii.
Raporturile de subordonare ale Serviciului de Paz si
Protec ie Ia de Parlament sunt clariIicate de dispozi iile legale
la care ne-am reIerit mai sus, care pun activitatea acestui
serviciu sub controlul comisiilor pentru ap rare, ordine public
si siguran na ional ale celor dou Camere ale Parlamentului si
sub coordonarea Consiliului Suprem de Ap rare a rii, organ
dependent direct de Parlament.
Pe de alt parte, acest Serviciu se aIl n raporturi speciale
cu Presedintele Romniei, care l numeste pe directorul Serviciului
de Paz si Protec ie, precum si pe adjunc ii acestuia, dar se aIl
n raporturi de autonomie Ia de Guvern.
219
3.14. Consiliul Na ional
pentru Studierea Arhivelor Securit ii

Consiliul Na ional pentru Studierea Arhivelor Securit ii a
Iost nIiin at si este organizat prin Iegea nr.187/1999 privind
accesul la propriul dosar si deconspirarea securit ii ca poli ie
politic
200
, care l deIineste ca Iiind un organism autonom, cu
personalitate juridic , supus controlului Parlamentului, c ruia,
anual sau la cererea acestuia, i prezint rapoarte.
Consiliul Na ional pentru Studierea Arhivelor Securit ii,
potrivit art.8 alin.(9) din lege, Iunc ioneaz n baza unui regu-
lament elaborat de Colegiul Consiliului si adoptat prin hot rre a
Parlamentului
201
.
Art.2 din acest Regulament deIineste Consiliul Na ional
pentru Studierea Arhivelor Securit ii ca Iiind o autoritate
autonom a administra iei publice centrale de specialitate, cu
personalitate juridic , ce si desI soar activitatea sub controlul
Parlamentului.
Consiliul este organizat la nivel na ional si Iunc ioneaz
ntr-o structur unic , Iiind condus de un colegiu, compus din
11 membri numi i de Parlament, pentru un mandat de 6 ani, care
poate Ii rennoit o singur dat , la propunerea grupurilor par-
lamentare, potrivit conIigura iei politice a celor dou Camere, pe
baza raportului comun, ntocmit de comisiile juridice ale
Camerei Deputa ilor si Senatului, n sedin comun .
Colegiul Consiliului si alege dintre membrii s i un
presedinte, un vicepresedinte si un secretar.
Avnd n vedere c membrii Colegiului Consiliului Na ional
pentru Studierea Arhivelor Securit ii sunt numi i de Parlament,
c activitatea Consiliului este supus controlului Parlamentului,

200
Iegea nr. 197/1999, publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.603 din 9 decembrie 1999.
201
Regulamentul de organizare si Iunc ionare a Consiliului
Na ional pentru Studierea Arhivelor Securit ii a Iost adoptat prin
Hot rrea nr.17 din 16 mai 2000 a Parlamentului, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 244 din 23 iunie 2000.
220
c ruia trebuie s -i prezinte, anual sau la cerere, rapoarte de
activitate, iar regulamentul de organizare si Iunc ionare este
adoptat prin hot rre a Parlamentului, caracterul subordonat al
Consiliului Na ional pentru Studierea Arhivelor Securit ii Ia
de Parlament este conturat n termeni clari de prevederile legale
si regulamentare la care ne-am reIerit mai sus.
De men ionat este prevederea cuprins n art.9 alin.(2) din
lege, potrivit c reia revocarea membrilor Colegiului Consiliului
se poate Iace atunci cnd se constat c nu mai ndeplinesc
condi iile legii, de c tre nalta Curte de Casa ie si Justi ie, la
cererea oric rei persoane. Revocarea se pronun de un complet
de 3 judec tori, iar recursul se judec n complet de 7 judec tori
202
.

4. Consecin ele multiplic rii administra iilor autonome
asupra administra iei guvernamentale

Constitu ia, prin art. 102 alin.(1), a introdus regula potrivit
c reia Guvernul este organul puterii executive chemat s exercite
conducerea general a administra iei publice.
n raport cu aceast regul constitu ional , dispozi ia
cuprins n art.116 alin.(2) teza ultim din Constitu ie, potrivit
c reia unele organe de specialitate ale administra iei publice
centrale pot Ii organizate ca autorit i administrative autonome
Ia de Guvern si ministere, trebuie s constituie o excep ie.
Aceast concluzie ar Ii Iost nu numai adev rat , dar ar Ii
r mas si valabil dac num rul organelor de specialitate ale
administra iei publice centrale autonome Ia de Guvern s-ar Ii
limitat la cele men ionate n Constitu ia din 1991: Avocatul
Poporului, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi,
Consiliul Iegislativ, Consiliul Suprem de Ap rare a rii,
Serviciul Romn de InIorma ii.

202
Prin aceast reglementare a Iost modiIicat , implicit , Iegea
nr.56/1993, privind organizarea si Iunc ionarea Cur ii Supreme de
Justi ie, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.56
din 8 Iebruarie 1999, care nu cuprinde dispozi ii reIeritoare la
existen a unui complet Iormat din 7 judec tori, ci de 9 judec tori.
221
Dar, asa cum rezult din prezentarea I cut mai sus,
num rul administra iilor autonome Ia de Guvern a ajuns la 21,
iar tendin a a Iost de crestere, ceea ce poate duce la un moment
dat la inversarea raportului dintre regul si excep ie.
Asa cum am ar tat, toate aceste organe autonome Ia de
Guvern realizeaz activit i executive de organizare a execut rii
si de executare n concret a legii, ceea ce Iace s Iie incluse n
cadrul sistemului administra iei publice, asupra c ruia Guvernul
exercit , potrivit prevederilor art. 102 alin.(1) din Constitu ie,
conducerea general a activit ii si structurilor acestuia.
Tendin a nregistrat dup intrarea n vigoare a Constitu iei
din 1991, de crestere a num rului domeniilor de activitate exe-
cutiv sustrase inIluen ei Guvernului si de crestere a num rului
structurilor nIiin ate si puse n raporturi de autonomie Ia de
Guvern, constituie n acelasi timp o reducere a sIerei admi-
nistra iei ministeriale si o anemiere a rolului Guvernului, de
organ al puterii executive avnd si rolul constitu ional de a
exercita conducerea general a administra iei publice ca acti-
vitate si ca sistem.
Pe drept cuvnt s-a subliniat, n literatura de specialitate
203
,
c Parlamentul este tentat, dup intrarea n vigoare a Constitu iei
din 1991, nu numai s legiIereze, dar s si guverneze, nIiin ndu-si
diIerite structuri organizatorice subordonate, prin care s orga-
nizeze aplicarea si s aplice n concret legile pe care le adopt .
Dar, aceast tendin s-a maniIestat concomitent cu tenta ia
la care a Iost supus Guvernul, de a se substitui Parlamentului n
opera de legiIerare, adoptnd, n Iiecare an, un num r Ioarte
mare de ordonan e.
Este adev rat c , din punct de vedere constitu ional, aceste
aspecte constituie nc lc ri ale principiului constitu ional al
separa iei puterilor n stat, dar, din punctul de vedere al acestei
lucr ri, ele constituie si dovezi ale anemierii rolului Guvernului
de seI al administra iei publice si reducere a domeniului general
de activitate al administra iei ministeriale.

203
Tudor Dr ganu, op. cit, n Revista de Drept Comercial,
nr.1/2001, p.42.
222


CAPITOLUL IV
ADMINISTRA IA PUBLIC DIN TERITORIU

Sec iunea 1
Prefectul

1. &RQVLGHUD LLJHQHUDOHSULYLQGLQVWLWX LDSUHIHFWXOXL

n administra ia public de la nivelul jude elor si, respectiv,
al municipiului Bucuresti o pozi ie deosebit de important o
de ine preIectul, care joac un rol strategic, ce i este acordat de
Guvern, si reprezint un punct nodal al administra iei publice, o
adev rat plac turnant ntre administra ia guvernamental si
administra ia public local .
Din acest motiv, abord m institu ia dup ce am analizat
organele administra iei publice centrale si mai nainte de a trece
la prezentarea organelor administra iei publice locale.
PreIectul, ca autoritate public purtnd aceast denumire,
apare dup Unirea din 1859 a Principatelor Romne, att n
Legea comunal din 1 aprilie 1864, ct si n Legea pentru nIiin-
area consiliilor jude ene din 2 aprilie 1864, ca reprezentant al
Guvernului pe lng consiliul jude ean.
Ulterior, prin Legea administrativ din 1936, preIectul pri-
meste atribu ii de conducere si control asupra tuturor serviciilor
publice din jude , precum si prerogativa de a numi primarii n
comunele rurale, dar si n cele urbane neresedin .
PreIectul era, pe de o parte, seI al administra iei jude ene,
calitate n care numea si elibera din Iunc ie Iunc ionarii jude-
ului, se ngrijea de toate serviciile jude ului, reprezenta jude ul
n Ia a instan elor judec toresti etc.
Pe de alt parte, n calitate de reprezentant al Guvernului,
preIectul controla si supraveghea toate serviciile exterioare ale
ministerelor si ale celorlalte institu ii publice centrale.
223
n perioada regimului comunist, 1948-1989, institu ia pre-
Iectului nu a mai Iunc ionat, dar prin Legea nr.5/1990 privind
administrarea jude elor, municipiilor, oraselor si comunelor
pn la organizarea de alegeri locale
1
, la nivelul jude ului a Iost
organizat preIectura ca organ local al administra iei de stat cu
competen general , care era condus de un preIect, ajutat de
doi subpreIec i.
Legea nr.69/1991 privind administra ia public local
2
a
I cut din preIect o adev rat autoritate public , avnd rolul de a
reprezenta Guvernul la nivelul jude ului si de a conduce ser-
viciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte
organe ale administra iei publice centrale.
Constitu ia din anul 1991 a consacrat din punct de vedere
constitu ional locul preIectului n sistemul organelor admi-
nistra iei publice, si anume cel de reprezentant al Guvernului pe
plan local, precum si rolul s u dublu:
- de a conduce serviciile publice descentralizate ale ministe-
relor si ale celorlalte organe centrale din unit ile administrativ-
teritoriale si, respectiv,
- de a ataca n Ia a instan ei de contencios administrativ
actele emise sau adoptate de organele administra iei publice
locale, pe care le consider nelegale.
Revizuirea Constitu iei a nsemnat si o clariIicare a naturii
rela iilor preIectului cu organele administra iei publice locale,
art.123 alin.(4) preciznd c ntre preIec i, pe de o parte, con-
siliile locale si primari, precum si consiliile jude ene si presedin ii
acestora, pe de alt parte, nu exist raporturi de subordonare.
Pentru a da substan prevederilor constitu ionale (art.123
alin.(3) din Constitu ie, republicat ), potrivit c rora atribu iile
preIectului se stabilesc prin lege organic , a Iost adoptat Legea

1
Legea nr.5/1990, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.92 din 20 iulie 1990.
2
Legea nr.69/1991, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.238 din 28 noiembrie 1991 si republicat n ,Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr.79 din 18 aprilie 1996.
224
privind institu ia preIectului nr.340/2004
3
prin care au Iost
reglementate principiile activit ii preIectului, constituirea,
drepturile si ndatoririle Corpului preIec ilor si ale Corpului
subpreIec ilor, atribu iile si actele preIectului, organizarea si
Iunc ionarea aparatului de specialitate al preIectului.

2. 1DWXUDLQVWLWX LHLSUHIHFWXOXL

Ezitarea Constitu iei, precum si a legii la care ne-am reIerit
mai sus, de a aIirma n mod expres c preIectul este sau nu o
autoritate a administra iei locale a determinat pe unii autori de
drept administrativ
4
s sus in c preIectul este o autoritate a
administra iei locale, n timp ce al i autori
5
l consider pe
preIect ca Iiind un organ unipersonal apar innd administra iei
guvernamentale, ministeriale.
Argumentul esen ial Iolosit n sprijinul primei opinii este
cel rezultat din mprejurarea c institu ia preIectului este re-
glementat de Constitu ie la capitolul si sec iunea consacrate
autorit ilor administra iei publice locale, evitndu-se s se
aminteasc Iaptul c autorit ile administra iei publice locale
sunt enumerate limitativ: consiliile locale si primarii, consiliile
jude ene si presedin ii acestora.
Fiind de partea celei de-a doua opinii, am sus inut n mod
argumentat c preIectul nu este un organ al administra iei publice
locale, ci un organ unipersonal al administra iei ministeriale, avnd
competen teritorial limitat la unitatea administrativ-teritorial

3
Legea nr.340/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.658 din 21 iulie 2004.
4
Mircea Preda, Autorit ile aaministra iei publice, edi ia a II-a,
Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002, p.256 si urm.; Rodica Narcisa
Petrescu, Drept aaministrativ, Editura Cordial Lex, Cluj-Napoca,
2001, p.177.
5
Alexandru Negoi , op.cit., 1998, p.84; Ioan Santai, op. cit.,
vol. I, p.418.
225
(jude ul sau municipiul Bucuresti) n care a Iost numit si Iunc-
ioneaz
6
.
AstIel, preIectul este numit de Guvern, la propunerea
Ministerului Administra iei si Internelor, I r ca organele
administra iei publice locale s aib cel mai mic rol.
De asemenea, preIectul reprezint Guvernul si interesele
administra iei publice ministeriale, pe cnd organele admi-
nistra iei publice locale reprezint interesele colectivit ilor din
unit ile administrativ-teritoriale n care au fost alese.
Activitatea preIectului este ndrumat si controlat de
Ministerul Administra iei si Internelor, acesta r spunznd n Ia a
Guvernului, care l poate destitui din Iunc ie, iar nu n Ia a
colectivit ilor locale din unit ile administrativ-teritoriale n
care Iunc ioneaz .
Activitatea preIectului nu se desI soar potrivit principiului
autonomiei locale, precum activitatea organelor administra iei
publice locale, ci potrivit principiului subordon rii ierarhice Ia
de Guvern si Ministerul Administra iei si Internelor.
Ca un ultim argument, n sprijinul aIirma iei c preIectul
este un organ unipersonal al administra iei publice ministeriale,
invoc m si un argument de text, oIerit de prevederile art.41 din
Legea nr.340/2004, potrivit c rora expresia autorit i ale admi-
nistra iei publice locale si jude ene include: consiliile locale ale
comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului
Bucuresti, ca autorit i deliberative, respectiv primarii, primarul
general al municipiului Bucuresti si presedin ii consiliilor ju-
de ene, ca autorit i executive, din aceast enumerare lipsind
preIec ii, pe drept cuvnt.
n raport de concluzia noastr , potrivit c reia preIectul este
un organ unipersonal al administra iei publice ministeriale,
consider m c prevederile Legii nr. 340/2004 ar Ii trebuit s Iie
mai clare n ceea ce priveste deIinirea statutului preIectului, iar
nu s se limiteze la reluarea dispozi iilor constitu ionale care au

6
Emanuel Albu, Aaministra ia ministerial in Romania, Editura
All Beck, Bucuresti, 2004, p.209-210.
226
stabilit rolul acestuia de reprezentant al Guvernului pe plan local
si de seI al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si
ale celorlalte organe ale administra iei publice centrale aIlate n
subordinea Guvernului sau a ministerelor.
De aceea, o eventual modiIicare a Legii nr. 340/2004 ar
trebui s nceap cu art. 1(1) pentru ca preIectul s Iie deIinit, n
primul rnd, ca organ unipersonal al administra iei publice
ministeriale si, n al doilea rnd, ca reprezentant al Guvernului
pe plan local si seI al serviciilor deconcentrate ale administra iei
guvernamentale.

3. 6WDWXWXOSUHIHFWXOXL

Statutul preIectului este deIinit de dispozi iile constitu ionale
si de prevederile Legii privind institu ia preIectului reIeritoare la
condi iile de acces n aceast Iunc ie, numirea n aceast Iunc ie
si, respectiv, eliberarea din aceast Iunc ie, incompatibilit ile
acestei Iunc ii, atribu iile preIectului, actele preIectului si r spun-
derea acestuia.
Institu ia preIectului are capacitate juridic de drept public
care se exercit n exclusivitate de preIect sau de c tre o alt
persoan anume desemnat prin ordin al acestuia.
Activitatea preIectului se realizeaz pe baza principiilor:
- legalit ii;
- impar ialit ii;
- obiectivit ii;
- transparen ei;
- eIicien ei;
- responsabilit ii;
- orient rii c tre cet ean.
Potrivit art.1 alin.(2) din Legea nr.340/2004, preIectul este
numit de Guvern, la propunerea Ministerului Administra iei si
Internelor, iar subpreIectul este numit de primul-ministru, la
propunerea preIectului si cu avizul Ministerului Administra iei
si Internelor.
227
PreIectul si subpreIectul sunt Iunc ionari publici, I cnd
parte din categoria nal ilor Iunc ionari publici si, pentru a ocupa
Iunc ia de preIect, respectiv, de subpreIect, o persoan trebuie s
ndeplineasc urm toarele condi ii legale:
- are vrsta de cel pu in 30 de ani pentru preIect, respectiv,
27 de ani pentru subpreIect;
- ndeplineste condi iile speciIice prev zute de lege pentru
ocuparea Iunc iei publice;
- are studii superioare de lung durat , absolvite cu diplom
de licen sau echivalent , si o vechime n specialitatea absolvit
de 5 ani pentru preIect, respectiv, 3 ani pentru subpreIect;
- a absolvit programe de Iormare si perIec ionare n
administra ia public , organizate, dup caz, de Institutul Na ional
de Administra ie sau de alte institu ii specializate, din ar sau din
str in tate, ori a dobndit titlul stiin iIic de doctor n stiin e
juridice sau administrative ori a exercitat cel pu in un mandat
complet de parlamentar.
Amintim c aceste prevederi legale (art.9 din Legea
nr.340/2004) ar urma s se aplice ncepnd cu data de 1 ianuarie
2006 si c , n momentul de Ia , att preIectul, ct si subpre-
Iectul sunt demnitari, numirea lor n Iunc iile respective Iiind
I cut pe criterii politice.
Legea privind institu ia preIectului a creat Corpul pre-
Iec ilor, care este Iormat din preIec ii aIla i n Iunc ie, precum si
Corpul subpreIec ilor, Iormat din subpreIec ii aIla i n Iunc ie.
De asemenea, a Iost creat Corpul de rezerv al preIec ilor,
respectiv, al subpreIec ilor, Iormat din preIec ii, respectiv, din
subpreIec ii care si-au dus mandatul la termen, precum si cei al
c ror mandat a ncetat n condi iile art.11 alin.(1) lit.c) din Legea
nr.340/2004 imposibilitate de a-si ndeplini atribu iile mai
mult de 3 luni consecutiv.
Membrilor Corpului preIec ilor, respectiv, ai Corpului
subpreIec ilor, le sunt aplicabile prevederile reIeritoare la
incompatibilit ile si conIlictul de interese, prev zute pentru
Iunc ionarii publici, adic de art.94 din Legea nr.161/2003:
nu pot de ine orice alt Iunc ie public sau de demnitate
public ;
228
nu pot de ine alte Iunc ii si nu pot desI sura alte activit i
remunerate sau neremunerate n cadrul:
autorit ilor sau institu iilor publice;
cabinetului demnitarului, cu excep ia cazului n
care este suspendat din Iunc ia public pe durata
numirii sale;
regiilor autonome, societ ilor comerciale ori n
alte unit i cu scop lucrativ, din sectorul public
sau privat, n cadrul unei asocia ii Iamiliale sau
ca persoan Iizic autorizat ;
n calitate de membru al unui grup de interes
economic;
nu pot Ii mandatari ai unor persoane n ceea ce priveste
efectuarea unor acte n leg tur cu Iunc ia public pe
care o exercit .

4. $WULEX LLOHSUHIHFWXOXL

Atribu iile preIectului sunt prev zute de lege, n con-
cordan cu calitatea de reprezentant al Guvernului si cu rolul
s u constitu ional, de a conduce serviciile publice deconcentrate
ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administra iei publice
centrale din unit ile administrativ-teritoriale (art.123 alin.(4)
din Constitu ie, republicat ) si de a ataca, n Ia a instan ei de
contencios administrativ, un act al consiliului jude ean, al celui
local sau al primarului, n cazul n care consider actul ilegal
(art.123 alin.(5) din Constitu ie, republicat ).
Astfel, potrivit art.24 alin.(1) din Legea nr.340/2004, n
calitate de reprezentant al Guvernului, preIectul ndeplineste
urm toarele atribu ii:
- ac ioneaz pentru realizarea n jude , respectiv, n muni-
cipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse n Programul de guvernare
si dispune m surile necesare pentru ndeplinirea lor, n con-
Iormitate cu competen ele si atribu iile ce i revin, potrivit legii;
- conduce, prin compartimentele proprii de specialitate,
activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si
229
ale celorlalte organe ale administra iei publice centrale din
unit ile administrativ-teritoriale;
- ac ioneaz pentru asigurarea climatului de pace social ,
men inerea unui contact continuu cu toate nivelurile institu-
ionale si sociale, acordnd o aten ie constant prevenirii
tensiunilor sociale;
- stabileste, mpreun cu autorit ile administra iei publice
locale si jude ene, priorit ile de dezvoltare teritorial ;
- veriIic legalitatea actelor administrative adoptate sau
emise de autorit ile administra iei publice locale si jude ene, cu
excep ia actelor de gestiune;
- asigur , mpreun cu autorit ile si organele abilitate,
preg tirea si aducerea la ndeplinire, n condi iile stabilite prin
lege, a m surilor de ap rare care nu au caracter militar, precum
si a celor de protec ie civil ;
- dispune, n calitate de presedinte al Comitetului jude ean
pentru situa ii de urgen , m surile care se impun pentru pre-
venirea si gestionarea acestora si Ioloseste n acest sens sumele
special prev zute n bugetul propriu cu aceast destina ie;
- utilizeaz , n calitate de seI al protec iei civile, Iondurile
special alocate de la bugetul de stat si baza logistic de inter-
ven ie n situa ii de criz , n scopul desI sur rii n bune condi ii
a acestei activit i;
- dispune m surile corespunz toare pentru prevenirea
inIrac iunilor si ap rarea drepturilor si a siguran ei cet enilor,
prin organele legal abilitate;
- asigur realizarea planului de m suri pentru integrarea
european si intensiIicarea rela iilor externe;
- dispune m suri de aplicare a politicilor na ionale hot rte
de Guvern si a politicilor de integrare european ;
- hot r ste, n condi iile legii, cooperarea sau asocierea cu
institu ii similare din ar si din str in tate, n vederea promo-
v rii intereselor comune.
De asemenea, preIectul ndeplineste si alte atribu ii prev -
zute de lege si de celelalte acte normative, precum si ns rcin ri
care i sunt date de Guvern.
230
Totodat , numirea si eliberarea din Iunc ie a seIilor servi-
ciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe
ale administra iei publice centrale din unit ile administrativ-
teritoriale se Iace numai la propunerea preIectului.
n exercitarea atribu iei de veriIicare a legalit ii actelor ad-
ministrative ale autorit ilor administra iei publice ori jude ene,
preIectul poate ataca, n Ia a instan ei de contencios admi-
nistrativ, aceste acte dac le apreciaz ca Iiind nelegale, cu
excep ia actelor de gestiune, caz n care actul atacat este
suspendat de drept.
Ca expresie a subordon rii directe pe care o au Ia de
ministrul Administra iei si Internelor, preIec ii, n vederea eva-
lu rii profesionale, i vor transmite anual un raport de activitate
cu privire la stadiul ndeplinirii obiectivelor din Programul de
guvernare, la veriIicarea legalit ii actelor administrative ale
autorit ilor administra iei locale si jude ene, la rezultatele
structurilor pe care le conduce, precum si propuneri de mbu-
n t ire a activit ii acestora.

5. $FWHOHSUHIHFWXOXL

Ca organ al administra iei publice ministeriale, reprezentant
al Guvernului n raporturile cu autorit ile administra iei publice
locale din unitatea administrativ-teritorial n care Iunc ioneaz ,
preIectul are competen a legal ca, pentru ndeplinirea atribu iilor
ce i revin, s emit acte administrative pe care legea le denu-
meste ordine.
Ordinele emise de preIect pot avea caracter normativ, caz
n care se public potrivit legii si devin executorii numai dup ce
au Iost aduse la cunostin a public . Aceast categorie de odine
se comunic , de ndat , Ministerului Administra iei si Internelor,
care poate cere Guvernului anularea celor pe care le consider
nelegale sau netemeinice.
Ordinele emise de preIect pot avea caracter individual, iar
acestea devin executorii de la data comunic rii c tre persoanele
interesate.
231
De asemenea, preIectul poate ncheia acte civile sau/si
comerciale necesare bunei Iunc ion ri a aparatului preIecturii,
inclusiv contracte de munc pentru personalul contractual, care
nu are calitatea de Iunc ionar public.
Merit s Iie men ionat c actele emise de preIect, n
m sura n care vat m drepturile sau interesele legitime ale
persoanelor, pot Ii atacate, la rndul lor, n Ia a instan ei de
contencios administrativ.

6. $SDUDWXOSURSULXDOSUHIHFWXULL

Pentru exercitarea atribu iilor conIerite de lege, preIectul
are la dispozi ie un aparat propriu de specialitate, cunoscut sub
denumirea de PreIectur , pe care l conduce, a c rui structur
organizatoric si atribu ii sunt stabilite prin hot rre a
Guvernului
7
, structurile componente putnd fi organizate, prin
ordin al preIectului, la nivel de direc ii, servicii si birouri.
Conducerea operativ a aparatului propriu de specialitate al
preIectului se exercit de c tre secretarul general, care are
statutul de nalt Iunc ionar public si este numit n Iunc ie de
ministrul Administra iei si Internelor.
n cadrul aparatului propriu de specialitate se organizeaz
si Iunc ioneaz Cancelaria preIectului, care este coordonat de
un director.
Aparatul propriu de specialitate al preIectului are atribu ii
corespunz toare cu atribu iile generale ale preIectului, la reali-
zarea c rora concur . AstIel, are atribu ii:
- cu privire la aplicarea si respectarea Constitu iei, a legilor
si a celorlalte acte normative, la realizarea intereselor na ionale,
precum si la realizarea obiectivelor cuprinse n Programul de
guvernare;

7
Hot rrea Guvernului nr.1844/2004 privind aparatul de spe-
cialitate al preIectului, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.1079 din 19 noiembrie 2004.
232
- cu privire la conducerea activit ii serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale admi-
nistra iei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate
la nivelul unit ii administrativ-teritoriale;
- cu privire la veriIicarea legalit ii actelor administrative
adoptate sau emise de consiliul jude ean, de consiliul local sau
de primar si contenciosul administrativ;
- cu privire la realizarea politicilor na ionale, a celor de
integrare european si a planului de m suri pentru integrarea
european si intensiIicarea rela iilor externe;
- cu privire la buna organizare si desI surare a activit ii
pentru situa ii de urgen , precum si la preg tirea si ducerea la
ndeplinire a m surilor de ap rare care nu au caracter militar;
- cu privire la activitatea de eliberare si de eviden a pasa-
poartelor simple;
- cu privire la regimul permiselor de conducere, al certiIi-
catelor de nmatriculare a autovehiculelor si al pl cilor cu
numere de nmatriculare;
- cu privire la elaborarea actelor administrative emise de
preIect, precum si cu privire la alte activit i ale preIectului.
Mai trebuie men ionat c , potrivit legii, n jude ele cu o
supraIa ntins sau cu localit i amplasate la mari distan e de
resedin a jude ului ori n mari aglomer ri urbane, sau n
sectoarele municipiului Bucuresti, preIectul poate organiza prin
ordin oIicii preIecturale, care Iac parte din aparatul propriu de
specialitate si sunt conduse de un director numit de preIect.

Sec iunea a 2-a
Administra ia public local

1. 3ULQFLSLLOHDGPLQLVWUD LHLSXEOLFHORFDOH

Organizarea si activitatea administra iei publice locale se
realizeaz pe baza principiilor constitu ionale (art.120 alin.(1)
din Constitu ie, republicat ): principiul descentraliz rii, prin-
cipiul autonomiei locale si principiul deconcentr rii serviciilor
publice apar innd administra iei ministeriale.
233
Acestor principii constitu ionale li se adaug alte principii
enumerate de Legea nr.215/2001 a administra iei publice locale:
principiul eligibilit ii autorit ilor administra iei publice locale,
principiul legalit ii si principiul consult rii cet enilor n solu-
ionarea problemelor locale de interes deosebit (art.2 alin.(1)),
dar si principiile responsabilit ii, cooper rii si solidarit ii (art.6
alin.(1)), principiul controlului administrativ si controlului Ii-
nanciar al activit ii autorit ilor administra iei publice locale
(art.16), principiul Iolosirii limbii materne n unele unit i
administrativ-teritoriale (art.17).
De asemenea, trebuie men ionate si alte dou noi principii
care guverneaz activitatea administra iei publice locale: prin-
cipiul subsidiarit ii si principiul transparen ei decizionale.
a) Principiul autonomiei locale este principiul prioritar
care guverneaz organizarea, Iunc ionarea si activitatea auto-
rit ilor administra iei publice locale, art.2 alin.(1) din Legea
nr.215/2001 deIinind autonomia local ca Iiind dreptul si ca-
pacitatea eIectiv a autorit ilor administra iei publice locale de
a gestiona, n numele si n interesul colectivit ilor locale pe care
le reprezint , treburile publice, n condi iile legii.
Autonomia local este deIinit n Carta European a
Autonomiei Locale
8
ca Iiind un principiu stabilit prin Constitu ia
sau prin legile statelor membre, care conIer colectivit ilor locale
dreptul si capacitatea de a rezolva si gestiona, n cadrul legii, sub
propria lor r spundere si n interesul popula iei acestora, o parte
important din treburile publice.
Deci, autonomia local nu nseamn un drept absolut al
unei colectivit i de a se guverna singur n orice problem , I r
a ine seama de interesele colectivit ilor similare la nivel na ional
sau de interesele na ionale ale colectivit ilor statale.

8
Legea nr.199/1997 pentru ratiIicarea Cartei Europene a
Autonomiei Locale, adoptat la Strasboug la 15 octombrie 1995,
publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.331 din 26
noiembrie 1997.
234
AstIel, legiuitorul a inut s precizeze n mod expres c
autonomia local este numai administrativ si Iinanciar (art.4
din Legea nr.215/2001), I r a putea Ii aIectat caracterul de stat
na ional, unitar si indivizibil al Romniei (art.2 alin.(2) din
Legea nr.215/2001).
De asemenea, autonomia local este limitat si de prerogativa
constitu ional si legal conIerit preIectului, care, ca reprezentant
al Guvernului, exercit controlul de tutel administrativ asupra
actelor juridice administrative adoptate sau emise de organele
administra iei publice locale, asa cum am ar tat cnd am pre-
zentat atribu iile preIectului.
Autonomia local nu reprezint doar un principiu teoretic,
ci se maniIest din punct de vedere economic si decizional n
activitatea colectivit ilor din unit ile administrativ-teritoriale,
care se maniIest ca adev ra i proprietari.
AstIel, n conIormitate cu dispozi iile Legii nr.213/1998
9
,
n perioada 2000-2002, prin hot rri ale Guvernului au Iost
nsusite hot rrile consiliilor locale si jude ene si s-a realizat
delimitarea domeniului public si domeniului privat apar innd
unit ilor administrativ-teritoriale, ceea ce a conIerit autorit ilor
administra iei publice locale toate prerogativele care decurg din
dreptul de proprietate public si din dreptul de proprietate privat .
De asemenea, prin Legea nr.189/1998
10
, nlocuit prin
Ordonan a de urgen a Guvernului nr.45/2003 privind Iinan ele
publice locale
11
, au Iost stabilite principiile, cadrul general si pro-
cedurile privind Iormarea, administrarea, angajarea si utilizarea
resurselor Iinanciare publice locale, precum si responsabilit ile
autorit ilor administra iei publice locale si ale institu iilor publice
implicate n domeniul Iinan elor publice locale.

9
Legea nr.213/1998 privind proprietatea public si regimul juridic
al acesteia, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr.448 din 24 noiembrie 1998.
10
Legea nr.189/1998 privind Iinan ele publice locale, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.404 din 22 octombrie 1998.
11
O.U.G. nr.45/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.431 din 19 iunie 2003.
235
Totodat , prin Legea nr.27/1994
12
, nlocuit prin Ordonan a
Guvernului nr.36/2002 privind impozitele si taxele locale
13
, au
Iost stabilire principiile generale si normele privind Iormarea
resurselor Iinanciare locale din impozite si taxe locale, cu
respectarea regimului autonomiei locale si descentraliz rii admi-
nistrative.
Autonomia decizional este recunoscut prin lege n
Iavoarea autorit ilor administra iei locale, care au dreptul ca, n
limitele legii, s aib ini iative n toate domeniile, cu excep ia
celor care sunt date n mod expres n competen a altor autorit i
publice.
De asemenea, autorit ile administra iei publice locale au
dreptul ca, n limitele competen elor lor, s coopereze si s se
asocieze cu alte autorit i ale administra iei publice locale din
ar sau din str in tate, n condi iile legii.
AstIel, consiliile locale si consiliile jude ene din unit ile
administrativ-teritoriale limitroIe zonelor de Irontier pot ncheia
acorduri de cooperare transIrontalier cu autorit ile similare din
rile vecine, n condi iile legii.
Pe plan intern, consiliile locale si consiliile jude ene pot
hot r asupra particip rii cu capital sau cu bunuri, n numele si
n interesul colectivit ilor locale pe care le reprezint , la consti-
tuirea de societ i comerciale sau la nIiin area de servicii de
interes public local sau jude ean, dup caz, n condi iile legii.
b) Principiul descentraliz rii serviciilor publice este strns
legat de principiul autonomiei locale, Iiind o premis , dar si o
consecin a acestuia din urm , administra ia guvernamental
Iiind uneori interesat , alteori nevoit s procedeze la cedarea n
Iavoarea organelor administra iei publice locale a nIiin rii unor
servicii publice de interes local sau jude ean.

12
Legea nr.27/1994 privind impozitele si taxele locale, publicat
n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.127 din 24 mai 1994.
13
O.G. nr.36/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.92 din 2 Iebruarie 2002, a Iost abrogat prin Legea
nr.571/2003 privind Codul Iiscal, care con ine Titlul IX ,Impozite si
taxe locale.
236
AstIel, prin art. 12 din Legea nr. 326/2001 a serviciilor
publice de gospod rire comunal
14
, autorit ile administra iei
publice locale au competen a exclusiv cu privire la nIiin area,
organizarea, coordonarea, monitorizarea si controlul Iunc ion rii
serviciilor publice de gospod rire comunal .
Dup intrarea n vigoare a Constitu iei din 1991, care a
consacrat principiul descentraliz rii, administra ia ministerial a
renun at, n Iavoarea organelor administra iei publice locale, la
organizarea unor servicii publice de interes local si jude ean.
AstIel, spre exemplu, institu iile de ocrotire a minorilor
deIicien i, organizate, prin Legea nr.3/1970 privind regimul
ocrotirii unor categorii de minori
15
, n subordinea Ministerului
Muncii, au Iost descentralizate n subordinea consiliilor jude ene
si a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, ca
institu ii de protec ie special a persoanelor cu handicap, potrivit
OUG nr. 192/1999 privind nIiin area Agen iei Na ionale pentru
Protec ia Drepturilor Copilului si reorganizarea activit ilor de
protec ie a copilului
16
.
De asemenea, spre exemplu, institu iile publice de cultur si
art , denumite actualmente asez minte culturale
17
, Iunc ioneaz
potrivit HG nr. 442/1994
18
sub autoritatea consiliilor locale muni-
cipale, or senesti si comunale (biblioteci publice, case de cultur ,

14
Legea nr. 326/2001 publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.359 din 4 iulie 2001.
15
Legea nr.3/1970 publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.28 din 28 martie 1970.
16
O.U.G. nr. 192/1999 publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.599 din 8 decembrie 1999.
17
Legea nr. 292/2003 privind organizarea si Iunc ionarea
asez mintelor culturale, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.473 din 2 iulie 2003.
18
H.G. nr. 442/1994 privind Iinan area institu iilor publice de
cultur si art de importan jude ean , ale municipiului Bucuresti si
locale republicat , n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.40
din 12 martie 1997.
237
c mine culturale, universit i populare etc.) sau sub autoritatea
consiliilor jude ene si a Consiliului General al Municipiului
Bucuresti (biblioteci publice jude ene, muzee jude ene, scoli po-
pulare de art jude ene etc.).
Relativ de curnd, serviciile publice de eviden a persoa-
nelor si, respectiv, serviciile publice pentru eliberarea si eviden a
pasapoartelor, care au Iunc ionat n cadrul Ministerului de Interne,
au Iost reorganizate la nivelul consiliilor locale ale comunelor,
oraselor si municipiilor, precum si la nivelul consiliilor jude ene,
respectiv, al municipiului Bucuresti, prin O.G. nr. 84/2001
19
.
Totusi, decizia descentraliz rii serviciilor publice de interes
local si jude ean nu este totdeauna o decizie simpl si usor de luat.
AstIel, desi potrivit art.7 alin.(1) din O.G. nr. 86/2001
20

consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, precum si
consiliile jude ene, sunt abilitate s organizeze, s reglementeze,
s conduc , s monitorizeze si s controleze serviciile de transport
public local de c l tori, Societatea Comercial de Transport cu
Metroul Bucuresti ,Metrorex - S.A. este organizat prin HG
nr. 482/1999
21
si Iunc ioneaz n subordinea Ministerului
Transporturilor, Construc iilor si Turismului, iar nu a Consiliului
General al Municipiului Bucuresti.
Serviciile publice comunitare profesioniste, nfiin ate n
subordinea consiliilor jude ene prin preluarea de la Ministerul
de Interne a structurilor de protec ie civil si de pompieri
militari prin O.G. nr.88/2001
22
, au Iost reorganizate prin

19
O.G. nr. 84/2001 privind nIiin area, organizarea si Iunc ionarea
serviciilor publice comunitare de eviden a persoanelor, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.544 din 1 septembrie 2001.
20
O.G. nr. 86/2001 publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.544 din 1 septembrie 2001.
21
H.G. nr. 482/1999 publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr.293 din 24 iunie 1999.
22
O.G. nr. 88/2001 publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.544 din 1 septembrie 2001.
238
O.U.G. nr. 25/2004
23
ca servicii de urgen pro-Iesioniste, cu
statut de servicii publice deconcentrate n jude e si n municipiul
Bucuresti., n subordinea Inspectoratului General pentru Situa ii
de Urgen .
c) Descentralizarea serviciilor publice de interes local si
jude ean este guvernat , la rndul s u, de principiul subsi-
diarit ii, potrivit c ruia serviciile de interes local si jude ean
trebuie l sate n competen a organelor administra iei publice
locale si jude ene, statul urmnd s intervin numai atunci cnd
ini iativa local nu a satisI cut sau a satisI cut insuIicient si
necorespunz tor nevoile colectivit ilor locale.
n literatura de specialitate
24
s-a subliniat c ntre tendin ele
centralizatoare si cele descentralizatoare trebuie s se maniIeste
un echilibru care s aib drept eIect eIicientizarea entit ilor
structurale ale sistemului administra iei publice.
Principiul subsidiarit ii a ap rut n leg tur cu Iunc ionarea
institu iilor comunitare, Iiind deIinit de Consiliul European de la
Edinburgh, din 12 decembrie 1992, ca un principiu care guverneaz
raporturile dintre institu iile comunitare si institu iile na ionale,
potrivit c ruia ac iunea Comunit ii Europene trebuie s se mani-
Ieste numai atunci cnd circumstan ele o cer, urmnd s se reduc
atunci cnd institu iile na ionale pot rezolva singure problemele
cu care se conIrunt .
d) Principiul deconcentr rii serviciilor publice ale admi-
nistra iei ministeriale a Iost conIigurat constitu ional ca urmare
a revizuirii Constitu iei din 1991, n art. 120(1) prev zndu-se
c , n unit ile administrativ-teritoriale, administra ia public se
ntemeiaz , ntre alte principii, pe principiul deconcentr rii
serviciilor publice.
Asa cum am mai spus, deconcentrarea serviciilor publice
reprezint , n primul rnd, deplasarea n unit ile administrativ-
teritoriale a activit ii si structurilor centrale, serviciile publice

23
O.U.G. nr. 25/2004 publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr. 391 din 3 mai 2004.
24
Vasile P tulea, Cooraonatele furiaice ae evolu ie a aescentrali: rii
aaministrative, n revista Dreptul, nr. 9/1991.
239
deconcentrate r mnnd subordonate structurilor centrale ale
administra iei ministeriale.
n al doilea rnd deconcentrarea nseamn transIerul c tre
structurile din teritoriu a dreptului de a lua decizii care, pn
atunci, Iusese rezervat structurilor centrale, structurile decon-
centrate ale administra iei ministeriale c p tnd personalitate
juridic si dreptul de a sta n justi ie n nume propriu, iar nu n
numele ministerului c ruia i sunt subordonate.
Deci, dac descentralizarea serviciilor publice de interes
local are drept eIect cresterea autonomiei locale si, pe cale de
consecin , diminuarea con inutului administra iei ministeriale,
deconcentrarea serviciilor publice are drept rezultat cresterea
rolului si importan ei administra iei ministeriale prin deplasarea
structurilor sale exterioare n unit ile administrativ-teritoriale, cu
consecin a transIerului deciziei de la nivel central la nivel local.
e) Principiul eligibilit ii autorit ilor administra iei
publice locale nu apare Iormulat n acesti termeni n Constitu ia
Romniei, republicat , el Iiind enun at n mod expres doar n
Legea nr.215/2001 la art.2 alin.(1) si materializat n reglement rile
Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorit ilor administra iei
publice locale
25
.
Eligibilitatea autorit ilor administra iei publice locale are
o nc rc tur politic si o semniIica ie social deosebit , punnd
n eviden c puterea acestor autorit i nu deriv din puterea
statului, ci din puterea aleg torilor din comunit ile respective,
care le mandateaz , prin vot, s administreze problemele din
unit ile administrativ-teritoriale n care sunt alese.
Organizarea si activitatea autorit ilor administra iei publice
locale sunt ns reglementate de stat prin una dintre puterile sale
(puterea legiuitoare), iar conIormitatea acestora cu ordinea
juridic a statului este controlat printr-o alt putere a sa (puterea
executiv Guvernul, prin preIect).

25
Legea nr.67/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.271 din 29 martie 2004, a abrogat si a nlocuit Legea
nr.70/1991 privind alegerile locale.
240
Func ionarea principiului eligibilit ii n cazul autorit ilor
administra iei publice pune, totodat , n eviden si Iaptul c pre-
Iectul si serviciile publice deconcentrate n unit ile administrativ-
teritoriale sunt n aIara sistemului administra iei publice locale,
Iiind organe ale administra iei guvernamentale.
I) Principiul legalit ii nu este nici el formulat n art.120
din Constitu ie, republicat , Iiind consacrat n mod expres la
art.2 alin.(1) din Legea nr.215/2001.
Acest principiu impune ca organizarea si Iunc ionarea
tuturor structurilor administra iei publice locale, competen a si
activitatea acestora s se realizeze n conIormitate cu Constitu ia,
cu legile si cu celelalte acte normative bazate pe lege.
AstIel, spre exemplu, o colectivitate local nu va putea s
creeze alte autorit i ale administra iei publice locale n aIara sau
n locul celor prev zute de Constitu ie si de Legea nr.215/2001,
dup cum nici una dintre autorit ile existente nu va putea s -si
aroge alte atribu ii n aIara sau n locul celor prev zute de lege.
g) Principiul consult rii cet enilor n solu ionarea pro-
blemelor locale de interes deosebit a Iost consacrat pentru prima
oar de art.2 alin.(1), completat de art.3 alin.(3), din Legea
nr.215/2001, care precizeaz ca Iorm de consultare a cet enilor
reIerendumul sau orice alt Iorm de participare direct a cet -
enilor la treburile publice.
De altIel, procedura reIerendumului local, pentru pro-
blemele de interes deosebit din unit ile administrativ-teritoriale,
Iusese reglementat prin Legea privind organizarea si desI -
surarea reIerendumului
26
.
Prin aceste legi a Iost consacrat acest principiu si a Iost pus
la dispozi ia colectivit ilor locale din unit ile administrativ-
teritoriale un instrument politico-juridic necesar pentru con-
sultarea cet enilor n leg tur cu problemele locale de interes
deosebit.

26
Legea nr.3/2000, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.84 din 24 Iebruarie 2000.
241
Economia acestui curs nu ne permite s insist m n
prezentarea procedurii reIerendumului local
27
.
h) Principiul responsabilit ii, consacrat n art.6 alin.(1)
din Legea nr.215/2001, reprezint garan ia respect rii principiului
legalit ii n activitatea organelor administra iei publice locale.
AstIel, n cazul n care aceste autorit i nu-si ndeplinesc
sau si ncalc atribu iile legale, iar prin aceasta vat m dreptu-
rile sau interesele legitime ale celor administra i, vor r spunde n
condi iile Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.
i) Principiul cooper rii yi solidarit ii, enumerat, de
asemenea, la art.6 alin.(1) din Legea nr.215/2001, trebuie s
caracterizeze activitatea organelor administra iei publice locale
n rezolvarea problemelor ntregului jude , ct si raporturile
dintre autorit ile din cadrul jude ului.
j) Principiul utiliz rii limbii materne este prev zut la
art.17 din Legea nr.215/2001, potrivit c ruia, n raporturile cu
administra ia local si serviciile publice deconcentrate din
unit ile administrativ-teritoriale n care cet enii apar innd
minorit ilor na ionale au o pondere de peste 20 din num rul
locuitorilor, al turi de limba romn , ca limb oIicial , va putea
Ii Iolosit si limba matern .
k) Principiul controlului administrativ yi controlului
financiar asupra activit ii autorit ilor administra iei publice lo-
cale este consacrat n reglementarea art.16 din Legea nr.215/2001
ca expresie a caracterului unitar al statului si a ac iunii altor dou
principii Iundamentale: principiul legalit ii si principiul respon-
sabilit ii.
l) Principiul transparen ei decizionale n activitatea auto-
rit ilor administra iei publice centrale si locale, n raporturile
stabilite ntre ele cu cet enii si asocia iile legal constituite ale

27
Pentru am nunte, pot Ii consultate: Legea nr.3/2000, cu
modiIic rile si complet rile ulterioare; Mircea Preda, op.cit., 2002,
p.269 si urm..
242
acestora, a Iost consacrat prin Legea nr.52/2003 privind transpa-
ren a decizional n administra ia public
28
.
Func ionarea acestui principiu n administra ia public n
general si n activitatea autorit ilor administra iei publice lo-
cale, n special, urm reste un scop ntreit:
- sporirea gradului de responsabilitate a administra iei pu-
blice Ia de cet ean;
- stimularea particip rii active a cet enilor n procesul de
luare a deciziilor administrative si n procesul de elaborare a
actelor normative;
- cresterea gradului de transparen la nivelul ntregii
administra ii publice.
Art.4 din lege enumer autorit ile administra iei publice
locale obligate s respecte principiul transparen ei decizionale si
dispozi iile acestei legi: consiliile jude ene, consiliile locale, pri-
marii, institu iile si serviciile publice de interes local si jude ean.
Aplicarea acestui principiu este limitat de necesitatea pro-
tej rii intereselor privind ap rarea na ional , siguran a na ional
si ordinea public , interesele strategice, economice si politice ale
rii, inIorma iile clasiIicate, datele tehnice si economice ale
activit ilor comerciale si Iinanciare dac publicarea acestora ar
aIecta principiul concuren ei loiale, datele personale.
nc lcarea acestui principiu atrage r spunderea autorit ilor
administra iei publice si orice persoan care se consider
v t mat n drepturile si interesele sale legitime se poate adresa
instan ei potrivit prevederilor Legii nr.554/2004 privind conten-
ciosul administrativ
29
.

28
Legea nr.52/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.70 din 3 Iebruarie 2003.
29
Prin Decizia nr. 4482/2005, Sec ia de contencios administrativ
si Iiscal a naltei Cur i de Casa ie si Justi ie a dispus, n mod irevo-
cabil, anularea Hot rrii Guvernului nr. 862/2004 privind aprobarea
instruc iunilor de metrologie legal , re innd nc lcarea de c tre
243
2. &RQVLOLLOHORFDOHLMXGH HQH

2.1. Natura juridic yi rolul consiliilor
n sistemul administra iei publice locale

Din prevederile art.120 din Constitu ie, republicat , si art.2
alin.(1) din Legea nr.215/2001, rezult c administra ia public
local din unit ile administrativ-teritoriale se organizeaz si Iunc-
ioneaz n temeiul principiilor pe care le-am prezentat mai sus.
Potrivit art.121 si art.122 din Constitu ie, republicat , auto-
rit ile administra iei publice prin care se realizeaz autonomia
local sunt consiliile locale si primarii, n comune si orase,
respectiv, consiliul jude ean si presedintele acestuia n jude .
AstIel, n Iiecare comun si oras Iunc ioneaz cte un
consiliu local si cte un primar, iar n Iiecare jude Iunc ioneaz
cte un consiliu jude ean condus de presedintele acestuia.
Consiliile locale si primarii Iunc ioneaz , n condi iile legii,
ca autorit i administrative autonome, att unele Ia de altele,
ct si Ia de administra ia guvernamental , neexistnd raporturi
de subordonare, ci doar raporturi de colaborare si participare la
rezolvarea treburilor publice din comune si din orase.
Consiliul jude ean este autoritatea administra iei publice
pentru coordonarea activit ii consiliilor locale comunale si or se-
nesti, n vederea realiz rii serviciilor publice de interes jude ean.
Consiliile locale si jude ene sunt autorit i reprezentative
ale administra iei publice locale, cu caracter eligibil, colegial si
deliberativ, avnd o competen general n limitele unit ii
administrativ-teritoriale n care au Iost alese si rezolvnd, n
condi iile legii, treburile publice ale colectivit ilor pe care le
reprezint .

Ministerul Economiei si Comer ului si Guvernul Romniei a prevede-
rilor art.6 din Legea nr.52/2003 ca urmare a nerespect rii prevederilor
de aducere la cunostin public a proiectului acestei hot rri, n Iaza
prealabil introducerii pe ordinea de zi si adopt rii n sedin a Guvernului.
244
2.2. Tr s turile caracteristice
ale consiliilor locale yi jude ene

Din deIini ie rezult tr s turile caracteristice ale consiliilor
locale si jude ene:
a) Consiliile locale yi jude ene sunt autorit i ale admi-
nistra iei publice, prin modul de organizare, de Iunc ionare si
prin atribu iile executiv-administrative conferite de lege n
limitele unit ilor administrativ-teritoriale n care au fost alese.
Prin aceast tr s tur , consiliile locale si jude ene se deose-
besc de judec torii si tribunale, spre exemplu, care si desI soar
activitatea pe plan local, dar apar innd altei puteri n stat, avnd o
organizare diIerit si alte competen e conIerite de lege.
b) Consiliile locale yi jude ene sunt autorit i locale ale
administra iei publice locale, spre deosebire de preIec i si cele-
lalte servicii deconcentrate n teritoriu care, desi si desI soar
activitatea n aceleasi unit i administrativ-teritoriale, nu sunt
organe ale administra iei publice locale, ci apar in administra iei
guvernamentale, ministeriale, care ac ioneaz n teritoriu.
c) Consiliile locale yi jude ene sunt organe cu competen
general n unit ile administrativ-teritoriale n care Iunc ioneaz ,
avnd atribu ii si rezolvnd problemele colectivit ilor n toate
domeniile vie ii sociale, n condi iile legii.
d) Consiliile locale yi jude ene sunt organe alese, pe baza
votului direct exercitat de corpul electoral n cadrul alegerilor
locale organizate n unit ile administrativ-teritoriale.
e) Consiliile locale yi jude ene sunt organe colegiale,
Iiind alc tuite din mai multe persoane si desI surndu-si acti-
vitatea n sedin e periodice, potrivit legii.
I) Consiliile locale yi jude ene sunt organe deliberative,
adoptnd hot rri pe baza unui vot majoritar, care urmeaz unor
dezbateri si discu ii deliberative.
g) Consiliile locale yi jude ene sunt organe reprezentative
ale colectivit ilor locale care le-au ales. Puterea, autoritatea
acestor organe nu sunt transmise din puterea statului, ci provin de
la colectivit ile care le-au mandatat prin votul acordat cu ocazia
alegerilor.
245
3. &RQVLOLXOORFDO

3.1. Constituirea consiliului local

Potrivit prevederilor Legii nr.67/2004 pentru alegerea au-
torit ilor administra iei publice locale
30
, consiliile locale si
consiliile jude ene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret si
liber exprimat, pe baza scrutinului pe list , potrivit principiului
reprezent rii propor ionale, pe circumscrip ii electorale organizate
la nivelul unit ilor administrativ-teritoriale.
Desi unii autori de drept administrativ
31
prezint n detaliu
problemele legate de organizarea si desI surarea alegerilor,
listele de vot si buletinul de vot, campania electoral , stabilirea
rezultatelor vot rii etc., consider m c aceste aspecte sunt tratate
pe drept cuvnt de autorii de drept constitu ional n cadrul sis-
temului electoral.
De aceea, dat Iiind si economia acestui curs, ne vom
ncepe prezentarea de la faza constituirii consiliilor locale ca
organe ale administra iei publice locale.
Consiliile locale sunt autorit i deliberative ale admi-
nistra iei publice prin care se realizeaz autonomia local n
comune si orase, compuse din consilieri alesi al c ror num r
variaz ntre 9 si 31, n Iunc ie de popula ia comunei sau
orasului. Pentru Consiliul General al Municipiului Bucuresti
num rul consilierilor a Iost stabilit la 55.
Constituirea consiliilor locale se face n termen de 20 de
zile de la data alegerilor, la convocarea preIectului si n prezen a
acestuia sau a reprezentantului s u, precum si a primarului.
Lucr rile sedin ei de constituire sunt conduse de cel mai n
vrst consilier, iar hot rrea de validare sau invalidare a Iiec rui
mandat n parte se ia, la propunerea comisiei de validare, cu votul

30
Legea nr.67/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.271 din 29 martie 2004.
31
Antonie Iorgovan, op.cit., 2001, vol. I, p.463-480; Mircea
Preda, op.cit., 2002, p.481-496.
246
deschis al majorit ii consilierilor prezen i la sedin a de consti-
tuire, cu excep ia celui a c rui validare/invalidare se voteaz si
care nu particip la vot.
Consiliul local este considerat legal constituit dup vali-
darea mandatelor si depunerea jur mntului de c tre cel pu in
dou treimi din membrii s i, iar hot rrea privind validarea sau
invalidarea mandatelor de consilier poate Ii atacat , potrivit
art.33 din Legea nr.215/2001, la instan a de contencios admi-
nistrativ n termen de 5 zile de la adoptare si instan a este
obligat s se pronun e n termen de 30 de zile.
Durata mandatului de consilier este egal , ca regul gene-
ral , cu durata mandatului consiliului local n care a Iost ales,
dar un mandat de consilier poate nceta nainte de termen:
- prin demisie;
- n caz de incompatibilitate;
- prin pierderea drepturilor electorale;
- prin schimbarea domiciliului n alt unitate admi-
nistrativ-teritorial ;
- n caz de deces;
- pentru lips nemotivat la mai mult de 3 sedin e ordinare
consecutive ale consiliului;
- pentru imposibilitate de a Ii exercitat pe o perioad mai
mare de 6 luni;
- n cazul n care s-a constatat, prin hot rre judec toreasc
r mas deIinitiv , dup validarea mandatului, c alegerea s-a
I cut prin Iraud electoral ;
- n caz de condamnare prin hot rre judec toreasc deIi-
nitiv la o pedeaps privativ de libertate;
- n caz de punere sub interdic ie judec toreasc .

3.2. Atribu iile consiliului local

Principiul autonomiei locale presupune recunoasterea Iaptului
c autorit ile administra iei publice locale au o competen
material general , putnd hot r n toate problemele de interes
local, cu excep ia celor care sunt date prin lege n competen a
247
altor organe ale statului, acestea avnd astIel atribu ii Ioarte
importante pentru unitatea administrativ-teritorial n care au
Iost alese.
Atribu iile consiliului local pot Ii grupate n
32
:
- atribu ii care vizeaz constituirea altor autorit i ale auto-
nomiei locale;
- atribu ii de organizare intern ;
- atribu ii privind dezvoltarea viitoare a localit ii;
- atribu ii privind prestarea serviciilor publice uzuale;
- atribu ii privind cooperarea pe plan intern si extern.
Art.38 alin.(2) din Legea nr.215/2001 prevede ca principale
atribu ii ale consiliului local urm toarele:
- avizarea sau aprobarea, dup caz, de studii, prognoze si
programe de dezvoltare economico-social , de organizare si
amenajare a teritoriului, documenta ii de amenajare a teritoriului
si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare
jude ean , regional , zonal si de cooperare transIrontalier , n
condi iile legii;
- aprobarea bugetului local, mprumuturilor, vir rilor de
credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobarea con-
tului de ncheiere a exerci iului bugetar; stabilirea impozitelor si
taxelor locale, precum si a taxelor speciale, n condi iile legii;
- aprobarea, la propunerea primarului, n condi iile legii, a
organigramei, statului de Iunc ii, num rului de personal si regu-
lamentului de organizare si Iunc ionare ale aparatului propriu de
specialitate, ale institu iilor si serviciilor publice, precum si ale
regiilor autonome de interes local;
- administrarea domeniului public si domeniului privat al
comunei sau orasului;
- hot r ste darea n administrare, concesionarea sau n-
chirierea bunurilor proprietate public a comunei sau orasului,
dup caz, precum si a serviciilor publice de interes local, n
condi iile legii;

32
Antonie Iorgovan, op.cit., 2001, vol. I, p.484.
248
- hot r ste vnzarea, concesionarea sau nchirierea bunu-
rilor proprietate privat a comunei sau orasului, dup caz, n
condi iile legii;
- nIiin eaz institu ii publice, societ i comerciale si servicii
publice de interes local; urm reste, controleaz si analizeaz
activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale
stabilite prin lege, norme de organizare si Iunc ionare pentru
institu iile si serviciile publice de interes local; numeste si
elibereaz din Iunc ie, n condi iile legii, conduc torii serviciilor
publice de interes local, precum si pe cei ai institu iilor publice
din subordinea sa; aplic sanc iuni disciplinare, n condi iile legii,
persoanelor pe care le-a numit;
- hot r ste asupra nIiin rii si reorganiz rii regiilor auto-
nome de interes local; exercit , n numele unit ii administrativ-
teritoriale, toate drepturile ac ionarului la societ ile comerciale
pe care le-a nIiin at; hot r ste asupra privatiz rii acestor socie-
t i comerciale; numeste si elibereaz din Iunc ie, n condi iile
legii, membrii consiliilor de administra ie ale regiilor autonome
de sub autoritatea sa;
- analizeaz si aprob , n condi iile legii, documenta iile de
amenajare a teritoriului si urbanism ale localit ilor, stabilind
mijloacele materiale si Iinanciare necesare n vederea realiz rii
acestora; aprob alocarea de Ionduri din bugetul local pentru
ac iuni de ap rare mpotriva inunda iilor, incendiilor, dezastrelor
si Ienomenelor meteorologice periculoase;
- stabileste m surile necesare pentru construirea, ntre inerea
si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a ntregii
inIrastructuri apar innd c ilor de comunica ii de interes local;
- aprob , n limitele competen elor sale, documenta iile
tehnico-economice pentru lucr rile de investi ii de interes local
si asigur condi iile necesare n vederea realiz rii acestora;
- asigur , potrivit competen elor sale, condi iile materiale si
Iinanciare necesare pentru buna Iunc ionare a institu iilor si
serviciilor publice de educa ie, s n tate, cultur , tineret si sport,
ap rarea ordinii publice, ap rarea mpotriva incendiilor si pro-
tec ia civil , de sub autoritatea sa; urm reste si controleaz
activitatea acestora;
249
- hot r ste, n localit ile cu medici sau cu personal sanitar
n num r insuIicient, acordarea de stimulente n natur si n
bani, precum si de alte Iacilit i, potrivit legii, n scopul asi-
gur rii serviciilor medicale pentru popula ie; asemenea Iacilit i
pot Ii acordate si personalului didactic;
- contribuie la organizarea de activit i stiin iIice, culturale,
artistice, sportive si de agrement;
- hot r ste cu privire la asigurarea ordinii publice; ana-
lizeaz activitatea gardienilor publici, poli iei, jandarmeriei,
pompierilor si a Iorma iunilor de protec ie civil , n condi iile
legii, si propune m suri de mbun t ire a activit ii acestora;
- ac ioneaz pentru protec ia si reIacerea mediului ncon-
jur tor, n scopul cresterii calit ii vie ii; contribuie la protec ia,
conservarea, restaurarea si punerea n valoare a monumentelor
istorice si de arhitectur , a parcurilor si rezerva iilor naturale, n
condi iile legii;
- contribuie la realizarea m surilor de protec ie si asisten
social ; asigur protec ia drepturilor copilului, potrivit legisla iei
n vigoare; aprob criteriile pentru repartizarea locuin elor sociale;
nIiin eaz si asigur Iunc ionarea unor institu ii de bineIacere de
interes local;
- nIiin eaz si organizeaz trguri, pie e, oboare, locuri si
parcuri de distrac ie, baze sportive si asigur buna Iunc ionare a
acestora;
- atribuie sau schimb , n condi iile legii, denumiri de
str zi, de pie e si de obiective de interes public local;
- conIer persoanelor Iizice romne sau str ine, cu merite
deosebite, titlul de cet ean de onoare al comunei sau al orasului;
- hot r ste, n condi iile legii, cooperarea sau asocierea cu
persoane juridice romne sau str ine, cu organiza ii neguver-
namentale si cu al i parteneri sociali, n vederea Iinan rii si
realiz rii n comun a unor ac iuni, lucr ri, servicii sau proiecte
de interes public local; hot r ste nIr irea comunei sau orasului
cu unit i administrativ-teritoriale similare din alte ri;
- hot r ste, n condi iile legii, cooperarea sau asocierea cu
alte autorit i ale administra iei publice locale din ar sau din
250
str in tate, precum si aderarea la asocia ii na ionale si interna-
ionale ale autorit ilor administra iei publice locale, n vederea
promov rii unor interese comune;
- sprijin , n condi iile legii, activitatea cultelor religioase;
- asigur libertatea comer ului si ncurajeaz libera ini iativ ,
n condi iile legii.

3.3. Func ionarea consiliului local

Potrivit art.39 din Legea nr.215/2001, consiliul local este
ales pentru un mandat de 4 ani, care poate Ii prelungit prin lege
organic n caz de r zboi sau catastroI .
Consiliul local si desI soar activitatea n cadrul unor
sedin e ordinare, lunar, la convocarea primarului, ori n sedin e
extraordinare, la cererea primarului sau a cel pu in unei treimi
din num rul consilierilor.
Sedin ele consiliului local sunt legal constituite dac este
prezent majoritatea consilierilor n Iunc ie, prezen a acestora la
sedin Iiind obligatorie.
Sedin ele consiliului local sunt, de regul , publice si sunt
conduse de unul dintre consilieri, ales de majoritatea consilierilor
n Iunc ie pentru o durat de 3 luni.
n consiliile n care consilierii apar innd unei minorit i
Iormeaz cel pu in o treime din num rul total, la sedin e se poate
Iolosi si limba matern a acelei minorit i, cu asigurarea
traducerii n limba romn , documentele sedin ei Iiind redactate
n toate cazurile n limba romn .

3.4. Actele yi r spunderea consiliului local

n exercitarea atribu iilor pe care le are, consiliul local
adopt hot rri cu votul majorit ii membrilor prezen i.
Hot rrile care privesc contractarea de mprumuturi, admi-
nistrarea domeniului public si privat al localit ii, participarea la
programe de dezvoltare jude ean , regional , zonal sau trans-
Irontalier , organizarea si dezvoltarea urbanistic a localit ii,
251
amenajarea teritoriului, asocierea sau cooperarea cu alte autorit i
publice, cu organiza ii neguvernamentale, cu persoane juridice
romne sau str ine se adopt cu votul a cel pu in dou treimi din
num rul consilierilor n Iunc ie.
De asemenea, hot rrile care privesc bugetul local si cele
prin care se stabilesc taxe si impozite locale se adopt cu votul
majorit ii consilierilor n Iunc ie.
Hot rrile adoptate trebuie s Iie semnate de presedintele
de sedin si contrasemnate pentru legalitate de secretarul loca-
lit ii, care este obligat ca, n cel mult 3 zile, s le comunice
primarului si preIectului.
Hot rrile adoptate de consiliul local pot avea caracter
normativ, caz n care devin obligatorii si produc eIecte de la adu-
cerea lor la cunostin public , ori pot avea caracter individual,
caz n care devin obligatorii si produc eIecte de la data
comunic rii persoanei interesate.
n ambele situa ii, hot rrile adoptate de consiliul local sunt
acte juridice administrative care pot Ii atacate pentru nelegalitate
n Ia a instan elor de contencios administrativ, potrivit preve-
derilor Legii nr.554/2004.
Potrivit art.53 din Legea nr.215/2001, consilierii r spund
solidar pentru activitatea consiliului local din care Iac parte sau,
dup caz, n nume propriu, pentru activitatea desI surat n exerci-
tarea mandatului, precum si pentru hot rrile pe care le-au votat.
De aceea, n scopul individualiz rii r spunderii consilierilor,
n procesulverbal de sedin se va consemna, n mod obligatoriu,
rezultatul votului si, la cerere, consemnarea va Ii nominal .

3.5. Dizolvarea consiliului local

Consiliul local poate fi dizolvat n dou situa ii:
- potrivit art.57 din lege, dac a adoptat, ntr-un interval de
cel mult 6 luni, 3 hot rri care au Iost anulate n mod irevocabil
de instan a de contencios administrativ;
- potrivit art.58 din lege, n cazul n care nu se ntruneste
timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat nici o hot rre n
252
3 sedin e ordinare consecutive, precum si n situa ia n care
num rul consilierilor se reduce sub jum tate plus unul si nu se
poate completa prin suplean i.
n prima ipotez , dizolvarea consiliului local se Iace prin
hot rre a Guvernului, putnd Ii contestat n Ia a instan ei de
contencios administrativ n termen de 10 zile de la publicarea n
Monitorul Oficial al Romniei, de oricare dintre consilieri.
n cea de-a doua ipotez , consiliul local se consider dizolvat
de drept, situa ie care este constatat de preIect, la sesizarea
primarului, viceprimarului sau, n lipsa acestora, a secretarului.
Ordinul emis de preIect poate Ii contestat de oricare dintre
consilieri n Ia a instan ei de contencios administrativ, n termen
de 10 zile de la comunicare sau de la aducerea la cunostin .
n ambele ipoteze, sesizarea instan ei de contencios admi-
nistrativ suspend de drept actul administrativ atacat.

4. &RQVLOLXOMXGH HDQ

4.1. Componen a yi constituirea consiliului jude ean

Consiliul jude ean este autoritatea administra iei publice
locale constituit la nivel jude ean, pentru coordonarea activit ii
consiliilor comunale si or senesti, n vederea realiz rii serviciilor
publice de interes jude ean.
Consiliul jude ean este compus dintr-un num r cuprins ntre
31 si 37 consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si
liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani.
Regulile de constituire a consiliilor locale sunt aplicabile si
n cazul consiliilor jude ene.

4.2. Atribu iile consiliului jude ean

Consiliul jude ean, ca autoritate deliberativ a administra iei
publice locale, constituit la nivelul jude ului, are urm toarele
atribu ii principale:
253
- adopt strategii, prognoze si programe de dezvoltare
economico-social a jude ului sau a unor zone din cuprinsul
acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale,
dispune, aprob si urm reste, n cooperare cu autorit ile ad-
ministra iei publice locale comunale si or senesti interesate,
m surile necesare, inclusiv cele de ordin Iinanciar, pentru reali-
zarea acestora;
- coordoneaz activitatea consiliilor locale ale comunelor si
oraselor n vederea realiz rii serviciilor publice de interes jude ean;
- aprob bugetul propriu al jude ului, mprumuturile, vir rile
de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aprob contul
de ncheiere a exerci iului bugetar; stabileste impozite si taxe,
precum si taxe speciale, n condi iile legii; hot r ste repartizarea
pe comune, orase si municipii a cotei din sumele deIalcate din unele
venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, n condi iile legii;
- administreaz domeniul public si domeniul privat al
jude ului;
- hot r ste darea n administrare, concesionarea sau nchi-
rierea bunurilor proprietate public a jude ului sau, dup caz, a
serviciilor publice de interes jude ean, n condi iile legii; hot r ste
cu privire la vnzarea, concesionarea si nchirierea bunurilor pro-
prietate privat a jude ului, n condi iile legii;
- hot r ste nIiin area de institu ii publice si de servicii
publice de interes jude ean, n condi iile legii; numeste si eli-
bereaz din Iunc ie, n condi iile legii, conduc torii institu iilor
si serviciilor publice pe care le-a nIiin at si le aplic , dac este
cazul, sanc iuni disciplinare, n condi iile legii;
- hot r ste asupra reorganiz rii regiilor autonome de interes
jude ean; exercit n numele unit ii administrativ-teritoriale toate
drepturile ac ionarului la societ ile comerciale pe care le-a
nIiin at; hot r ste asupra privatiz rii acestor societ i comerciale;
- stabileste, pe baza consult rii autorit ilor administra iei
publice locale comunale si or senesti, proiectele de organizare si
amenajare a teritoriului jude ului, precum si de dezvoltare
urbanistic general a jude ului si a unit ilor administrativ-
teritoriale componente; urm reste modul de realizare a acestora
254
n cooperare cu autorit ile administra iei publice locale comu-
nale si or senesti implicate;
- aprob construirea, ntre inerea si modernizarea dru-
murilor, podurilor, precum si a ntregii inIrastructuri apar innd
c ilor de comunica ii de interes jude ean; acord sprijin si
asisten tehnic de specialitate autorit ilor administra iei publice
locale comunale si or senesti pentru construirea, ntre inerea si
modernizarea drumurilor comunale si or senesti; n acest sens,
consiliul jude ean poate nIiin a servicii publice specializate;
- aprob documenta iile tehnico-economice pentru lucr rile
de investi ii de interes jude ean, n limitele si n condi iile legii;
- asigur , potrivit competen elor sale, condi iile materiale si
Iinanciare necesare n vederea bunei Iunc ion ri a institu iilor de
cultur , a institu iilor si serviciilor publice de educa ie, ocrotire
social si asisten social , a serviciilor publice de transport de
sub autoritatea sa, precum si a altor activit i, n condi iile legii;
- asigur sprijin Iinanciar pentru ac iuni culturale sau
desI surate de cultele religioase, precum si pentru activit i
educativ-stiin iIice si sportive;
- nIiin eaz institu ii sociale si culturale, precum si pentru
protec ia drepturilor copilului si asigur buna lor Iunc ionare,
prin alocarea Iondurilor necesare;
- analizeaz propunerile I cute de autorit ile administra iei
publice locale comunale si or senesti, n vederea elabor rii de
prognoze si programe de dezvoltare economico-social sau
pentru reIacerea si protec ia mediului nconjur tor;
- atribuie, n condi iile legii, denumiri de obiective de
interes jude ean;
- hot r ste, n condi iile legii, cooperarea sau asocierea cu
alte autorit i ale administra iei publice locale din ar sau din
str in tate, precum si aderarea la asocia ii na ionale si interna-
ionale a autorit ilor administra iei publice locale, n vederea
promov rii unor interese comune;
- hot r ste, n condi iile legii, cooperarea sau asocierea cu
persoane juridice romne sau str ine, cu organiza ii neguverna-
mentale si cu al i parteneri sociali, n vederea Iinan rii si
255
realiz rii n comun a unor ac iuni, lucr ri, servicii sau proiecte
de interes public jude ean;
- hot r ste, n condi iile legii, asocierea cu consiliile locale,
pentru realizarea unor obiective de interes comun, scop n care
poate nIiin a mpreun cu acestea institu ii publice, societ i
comerciale si servicii publice;
- coordoneaz activit ile Corpului gardienilor publici, n
condi iile legii.
De asemenea, consiliul jude ean ndeplineste orice alte
atribu ii care i sunt conIerite prin lege.

4.3. Func ionarea consiliului jude ean

Consiliul jude ean se alege pentru un mandat de 4 ani pe
care l exercit de la data constituirii pn la data declar rii ca
legal constituit a consiliului nou ales, mandatul putnd fi pre-
lungit, prin lege organic , n caz de r zboi sau de catastroI .
Consiliul jude ean se ntruneste n sedin e ordinare o dat
la dou luni, la convocarea presedintelui, iar cnd acesta este n
imposibilitate, la convocarea vicepresedintelui desemnat de
presedinte prin dispozi ie.
Consiliul jude ean se poate ntruni si n sedin e extraor-
dinare, ori de cte ori este necesar, la cererea presedintelui sau a
cel pu in unei treimi din num rul membrilor consiliului ori la
cererea preIectului, adresat presedintelui, n cazurile prev zute
de lege.
Ordinea de zi a sedin ei consiliului jude ean se aduce la
cunostin a locuitorilor jude ului prin mass-media.
Sedin ele se desI soar dup regulile aplicabile si n cazul
sedin elor consiliilor locale, cu men iunea c sedin ele consiliului
jude ean sunt conduse de presedinte sau, n lipsa acestuia, de
vicepresedintele desemnat de presedinte prin dispozi ie.
Hot rrile adoptate se semneaz de presedinte sau de
vicepresedintele care a condus sedin a si se contrasemneaz
pentru legalitate de c tre secretarul general al jude ului.
256
Consiliul jude ean se dizolv de drept dac nu se ntruneste
timp de 6 luni consecutive sau nu a adoptat, n 3 sedin e ordinare,
nici o hot rre, ori num rul consilierilor se reduce sub dou treimi
si nu se poate completa prin suplean i. Aceste situa ii se comunic
de secretarul general preIectului, care, prin ordin, ia act de dizol-
varea de drept a consiliului si propune Guvernului organizarea de
noi alegeri.
Ca si n cazul consiliilor locale, ordinul preIectului poate Ii
contestat de oricare dintre consilieri la instan a de contencios
administrativ.
Pe perioada dizolv rii consiliului jude ean, problemele
curente ale jude ului sunt rezolvate de secretarul general n baza
unei mputerniciri speciale date de Guvern prin Ministerul
Administra iei si Internelor.

4.4. Preyedintele consiliului jude ean

Consiliul jude ean alege dintre membrii s i, pe toat durata
exercit rii mandatului, un presedinte si 2 vicepresedin i, prin votul
secret al majorit ii consilierilor n Iunc ie, acestia p strndu-si
calitatea de consilieri pe durata mandatelor n Iunc iile respective.
Presedintele consiliului jude ean reprezint jude ul n rela-
iile cu celelalte autorit i publice, cu persoanele Iizice si
juridice romne si str ine, precum si n justi ie si r spunde n
Ia a consiliului jude ean de buna Iunc ionare a administra iei
publice jude ene.
Presedintele consiliului jude ean ndeplineste urm toarele
atribu ii principale:
- asigur respectarea prevederilor Constitu iei, punerea n
aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romniei, a hot -
rrilor si ordonan elor Guvernului, a hot rrilor consiliului
jude ean, precum si a altor acte normative;
- ntocmeste proiectul ordinii de zi a sedin ei consiliului
jude ean;
- dispune m surile necesare pentru preg tirea si desI surarea
n bune condi ii a lucr rilor consiliului jude ean;
257
- ntocmeste si supune spre aprobare consiliului jude ean
regulamentul de organizare si Iunc ionare a acestuia;
- asigur aducerea la ndeplinire a hot rrilor consiliului
jude ean si analizeaz periodic stadiul ndeplinirii acestora;
- conduce sedin ele consiliului jude ean;
- coordoneaz si controleaz activitatea institu iilor si ser-
viciilor publice de sub autoritatea consiliului jude ean;
- exercit Iunc ia de ordonator principal de credite;
- ntocmeste proiectul bugetului propriu al jude ului si
contul de ncheiere a exerci iului bugetar si le supune spre apro-
bare consiliului jude ean, n condi iile si la termenele prev zute
de lege;
- urm reste modul de realizare a veniturilor bugetare si
propune consiliului jude ean adoptarea m surilor necesare pentru
ncasarea acestora la termen;
- propune consiliului jude ean spre aprobare, n condi iile
legii, organigrama, statul de Iunc ii, num rul de personal si
regulamentul de organizare si Iunc ionare a aparatului propriu de
specialitate, a institu iilor si serviciilor publice de sub autoritatea
acestuia;
- prezint consiliului jude ean, anual sau la cererea acestuia,
rapoarte cu privire la modul de ndeplinire a atribu iilor proprii si
a hot rrilor consiliului;
- propune consiliului jude ean numirea si eliberarea din
Iunc ie, n condi iile legii, a conduc torilor institu iilor publice si
serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;
- emite avizele, acordurile si autoriza iile date n competen a
sa prin lege;
- ndrum metodologic, urm reste si controleaz activit ile
de stare civil si autoritate tutelar , desI surate n comune si orase;
- acord , prin aparatul propriu si serviciile de specialitate
ale consiliului jude ean, sprijin si consultan tehnic si juridic
pentru autorit ile administra iei publice locale, comunale si
or senesti, la solicitarea acestora;
- coordoneaz , controleaz si r spunde de activitatea privind
protec ia drepturilor copilului.
258
De asemenea, presedintele consiliului jude ean ndeplineste
alte atribu ii prev zute de lege sau sarcini date de consiliul jude ean.
n exercitarea atribu iilor legale, presedintele consiliului
jude ean emite dispozi ii cu caracter normativ sau individual,
care sunt acte administrative produc toare de eIecte juridice si
pot Ii contestate n condi iile Legii contenciosului administrativ,
nr.554/2004.
AstIel, desi Constitu ia nu enumer n mod expres pre-
sedintele consiliului jude ean ca autoritate administrativ a
administra iei publice locale, Legea nr.215/2001 i conIer acest
statut n mod neechivoc.
Presedintele consiliului jude ean r spunde de buna Iunc-
ionare a aparatului propriu de specialitate pe care l conduce si l
controleaz , putnd delega coordonarea unor compartimente ale
acestuia Iie n sarcina vicepresedin ilor, Iie a secretarului general
al jude ului.
Secretarul general al jude ului este un Iunc ionar public de
conducere numit de Ministrul Administra iei si Internelor, pe baz
de concurs sau examen, la propunerea presedintelui consiliului
jude ean, beneIiciind de stabilitate n Iunc ie, n condi iile Legii
nr.188/1999 privind Statutul Iunc ionarilor publici.

5. &RPLVLDMXGH HDQ FRQVXOWDWLY

Comisia jude ean este o crea ie a Legii nr.215/2001, Iiind
un organism consultativ care se organizeaz n Iiecare jude si n
municipiul Bucuresti.
Comisia consultativ este Iormat din: preIect si pre-
sedintele consiliului jude ean; subpreIect si vicepresedin ii
consiliului jude ean; secretarul general al preIecturii si secretarul
general al jude ului; primarul municipiului resedin de jude ,
respectiv primarul general, viceprimarii si secretarul general al
municipiului Bucuresti; primarii oraselor si comunelor din jude ,
respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti; seIii
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte
organe centrale organizate la nivelul jude ului sau al muni-
cipiului Bucuresti; seIii compartimentelor din aparatul propriu
259
de specialitate al consiliului jude ean, respectiv al Consiliului
General al Municipiului Bucuresti; conduc torii regiilor auto-
nome de interes jude ean, ai sucursalelor regiilor autonome de
interes na ional si ai societ ilor na ionale din jude ul respectiv
sau din municipiul Bucuresti, precum si conduc torii altor
structuri organizate n jude sau n municipiul Bucuresti.
Potrivit art.147 din lege, comisia consultativ dezbate si si
nsuseste prin consens programul anual orientativ de dezvoltare
economic si social al jude ului, respectiv al municipiului
Bucuresti, pe baza Programului de guvernare acceptat de
Parlament.
Pornind de la aceste misiuni, n literatura de specialitate a
Iost exprimat opinia
33
potrivit c reia actul n care se mate-
rializeaz consensul este o decizie cu valoare de act juridic
administrativ.
Contrar acestei opinii, consider m c actul n care se
materializeaz consensul membrilor comisiei consultative cu
privire la programul anual orientativ de dezvoltare economic si
social a jude ului, respectiv a municipiului Bucuresti, reprezint
un act politic, iar nu un act administrativ, Iiind exceptat con-
trolului instan elor de contencios administrativ.
Comisia jude ean este un organ consultativ, asa cum este
deIinit de lege, iar nu o autoritate a administra iei publice locale,
care s aib competen a legal de a adopta acte juridice admi-
nistrative si s aib , astIel, capacitatea juridic de a sta n justi ie.

6. 3ULPDUXO
6.1. Alegerea yi durata mandatului
Comunele, orasele si municipiile au cte un primar si un
viceprimar, iar cele care sunt resedin e de jude au cte doi
viceprimari, acestia neputnd Ii n acelasi timp si consilieri.
Municipiul Bucuresti are un primar general si doi vicepri-
mari, iar Iiecare sector are un primar si un viceprimar.

33
Antonie Iorgovan, op.cit., 2001, vol. I, p.521.
260
Ca regul general , primarii unit ilor administrativ-teritoriale
sunt alesi n cadrul acelorasi alegeri locale n care sunt alese si
consiliile localit ilor respective, dup aceleasi reguli, dar nu pe
baza scrutinului de list , ci pe baza votului uninominal.
Validarea alegerii primarului se face n termen de 20 de zile
de la data desI sur rii alegerilor, n camera de consiliu a judec -
toriei n a c rei raz teritorial se aIl comuna sau orasul, de c tre
un judec tor desemnat de presedintele judec toriei.
Hot rrea de invalidare a alegerii primarului poate Ii atacat
de cel interesat n termen de 5 zile de la pronun are la instan a de
contencios administrativ, care este obligat s se pronun e n
termen de cel mult 30 de zile.
Validarea primarului se aduce la cunostin a preIectului si se
prezint n sedin a de constituire a consiliului local, n timp ce
invalidarea se prezint ntr-o sedin extraordinar a consiliului
local de c tre un judec tor desemnat de presedintele judec toriei.
n acest din urm caz, Guvernul, la propunerea preIectului,
va stabili data unor noi alegeri n termen de cel mult 30 de zile
de la data invalid rii sau, dup caz, de la data r mnerii deIi-
nitive si irevocabile a hot rrii judec toresti.
Invalidarea alegerii primarului are loc cnd se constat
nc lcarea condi iilor de eligibilitate sau dac alegerea s-a I cut
prin Iraud electoral .
Potrivit art.4 din Legea nr.67/2004, au dreptul s Iie alesi
primari sau viceprimari cet enii cu drept de vot care au mplinit
vrsta de 23 de ani pn n ziua alegerilor, dac nu le este
interzis asocierea n partide politice si au domiciliul pe raza
unit ii administrativ-teritoriale unde au candidat.
Calitatea de primar sau viceprimar are aceleasi incompati-
bilit i cu Iunc iile de presedinte si vicepresedinte al consiliului
jude ean, potrivit art.87 alin.(1) din Legea nr.161/2003, Iiind,
astIel, incompatibil cu:
- Iunc ia de consilier local;
- Iunc ia de preIect sau subpreIect;
- calitatea de Iunc ionar public sau angajat cu contract indi-
vidual de munc , indiIerent de durata acestuia;
261
- Iunc ia de presedinte, vicepresedinte, director general,
director, manager, administrator, membru al consiliului de
administra ie ori cenzor sau orice Iunc ie de conducere ori de
execu ie la societ ile comerciale, inclusiv b ncile sau alte
institu ii de credit, societ ile de asigurare si cele Iinanciare, la
regiile autonome de interes na ional sau local, la companiile si
societ ile na ionale, precum si la institu iile publice;
- Iunc ia de presedinte sau de secretar al adun rilor generale
ale ac ionarilor sau asocia ilor la o societate comercial ;
- Iunc ia de reprezentant al unit ii administrativ-teritoriale
n adun rile generale ale societ ilor comerciale de interes local
sau de reprezentant al statului n adunarea general a unei
societ i comerciale de interes na ional;
- calitatea de comerciant persoan Iizic ;
- calitatea de membru al unui grup de interes economic;
- calitatea de deputat sau senator;
- Iunc ia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat
sau o alt Iunc ie asimilat acestora;
- orice alte Iunc ii publice sau activit i remunerate, n ar
sau n str in tate, cu excep ia Iunc iei de cadru didactic sau a
Iunc iilor n cadrul unor asocia ii, Iunda ii sau alte organiza ii
neguvernamentale.
Mandatul primarului este de 4 ani si se exercit pn la
depunerea jur mntului de c tre primarul nou ales, dar poate Ii
prelungit n caz de r zboi sau de catastroI .
Mandatul primarului nceteaz nainte de termen, Iie de drept,
n cazurile prev zute de lege, Iie ca urmare a unui reIerendum.
AstIel, potrivit art.15 alin.(2) din Legea nr.393/2004 privind
Statutul alesilor locali, mandatul de primar nceteaz , de drept, n
una dintre urm toarele situa ii:
- schimbarea domiciliului ntr-o alt unitate administrativ-
teritorial ;
- imposibilitatea de a-l Ii exercitat pe o perioad mai mare
de 6 luni consecutive, cu excep ia cazurilor prev zute de lege;
- condamnarea, prin hot rre judec toreasc r mas deIi-
nitiv , la o pedeaps privativ de libertate;
262
- punerea sub interdic ie judec toreasc ;
- pierderea drepturilor electorale;
- deces.
n cazurile ar tate mai sus, preIectul, prin ordin, ia act de
ncetarea mandatului primarului.
Ordinul emis de prefect, n cazul de ncetare a mandatului
pentru imposibilitatea exercit rii lui o perioad mai mare de 6
luni consecutive, poate Ii atacat de primar la instan a de con-
tencios administrativ n termen de 10 zile de la comunicare, I r
a mai Ii necesar procedura prealabil , iar instan a este datoare
s se pronun e n 30 de zile.
Mandatul primarului nceteaz nainte de termen ca urmare
a rezultatului unui referendum organizat anume n acest scop, la
cererea a cel pu in 25 dintre locuitorii cu drept de vot din
Iiecare localitate component a comunei sau orasului.
Motivele care pot Ii invocate n cererea adresat preIectului
sunt n leg tur cu nesocotirea de c tre primar a intereselor
generale ale localit ii si/sau neexercitarea atribu iilor legale.
Dup veriIicarea motivelor cererii, preIectul, prin Ministerul
Administra iei si Internelor, va transmite Guvernului o propunere
motivat de organizare a reIerendumului care, n termen de 60 de
zile de la solicitare, va stabili data organiz rii reIerendumului, ce
se va organiza n condi iile legii
34
.
n cazul n care jum tate plus unu din num rul total al lo-
cuitorilor cu drept de vot se pronun n Iavoarea reIerendumului,
mandatul primarului nceteaz si, n 30 de zile, Guvernul va
organiza noi alegeri, la propunerea preIectului.
Asa cum am amintit deja mai sus, mandatul primarului se
suspend de drept n cazul n care primarul a Iost arestat preventiv
de c tre instan a de judecat , m sur comunicat de ndat
preIectului, care va constata, prin ordin, suspendarea mandatului.

34
Legea nr.22/2000 privind organizarea si desI surarea reIeren-
dumului, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.84
din 24 Iebruarie 2000.
263
n situa ia n care primarul va Ii declarat nevinovat, acesta
are dreptul la desp gubiri potrivit legii, moment n care va nceta
si m sura suspend rii mandatului.
Aceleasi reguli se aplic si n cazul suspend rii mandatului
viceprimarului.
Viceprimarul este ales din rndul consilierilor cu votul
majorit ii, pentru un mandat egal cu cel al consiliului local.
Schimbarea din Iunc ie a viceprimarului se Iace cu votul a
dou treimi din num rul consilierilor n Iunc ie, la propunerea a
cel pu in o treime dintre acestia sau a primarului.
Mandatul viceprimarului nceteaz nainte de termen n
aceleasi situa ii ca si n cazul mandatului primarului.

6.2. Atribu iile primarului

Primarul a Iost deIinit ca Iiind autoritatea administrativ
public local unipersonal , eligibil , reprezentativ si autonom ,
mandatat s hot rasc n problemele interesnd colectivitatea
local ca organ executiv, ac ionnd si ca reprezentant al statului n
acea localitate
35
.
Potrivit legii, primarul ndeplineste urm toarele atribu ii
principale:
- asigur respectarea drepturilor si libert ilor Iundamentale
ale cet enilor, a prevederilor Constitu iei, precum si punerea n
aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romniei, a hot -
rrilor si ordonan elor Guvernului; dispune m surile necesare si
acord sprijin pentru aplicarea ordinelor si instruc iunilor cu
caracter normativ ale ministrilor si ale celorlal i conduc tori ai
autorit ilor administra iei publice centrale, precum si a hot -
rrilor consiliului jude ean;
- asigur aducerea la ndeplinire a hot rrilor consiliului
local. n situa ia n care apreciaz c o hot rre este ilegal , n
termen de 3 zile de la adoptare l sesizeaz pe preIect;

35
Ioan Santai, op.cit., vol. I, p.399.
264
- poate propune consiliului local consultarea popula iei prin
reIerendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit.
Pe baza hot rrii consiliului local, ia m suri pentru organizarea
acestei consult ri, n condi iile legii;
- prezint consiliului local, anual sau ori de cte ori este
necesar, inIorm ri, privind starea economic si social a comunei
sau a orasului, n concordan cu atribu iile ce revin autorit ilor
administra iei publice locale, precum si inIorm ri asupra modului
de aducere la ndeplinire a hot rrilor consiliului local;
- ntocmeste proiectul bugetului local si contul de ncheiere
a exerci iului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;
- exercit Iunc ia de ordonator principal de credite;
- veriIic , din oIiciu sau la cerere, ncasarea si cheltuirea
sumelor din bugetul local si comunic de ndat consiliului local
cele constatate;
- ia m suri pentru prevenirea si limitarea urm rilor calami-
t ilor, catastroIelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor,
mpreun cu organele specializate ale statului. n acest scop poate
mobiliza popula ia, agen ii economici si institu iile publice din
comun sau din oras, acestea Iiind obligate s execute m surile
stabilite n planurile de protec ie si interven ie elaborate pe tipuri
de dezastre;
- asigur ordinea public si linistea locuitorilor, prin inter-
mediul poli iei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si
unit ilor de protec ie civil , care au obliga ia s r spund soli-
cit rilor sale, n condi iile legii;
- ndrum si supravegheaz activitatea gardienilor publici,
conIorm angajamentelor contractuale;
- ia m surile prev zute de lege cu privire la desI surarea
adun rilor publice;
- ia m suri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor,
reprezenta iilor sau a altor maniIest ri publice care contravin
ordinii de drept ori atenteaz la bunele moravuri, la ordinea si
linistea public ;
- controleaz igiena si salubritatea localurilor publice si
produselor alimentare puse n vnzare pentru popula ie, cu
sprijinul serviciilor de specialitate;
265
- ia m suri pentru prevenirea si combaterea pericolelor pro-
vocate de animale, n condi iile legii;
- ia m suri pentru elaborarea planului urbanistic general al
localit ii si l supune spre aprobare consiliului local; asigur
respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum si
ale planurilor urbanistice zonale si de detaliu;
- asigur repartizarea locuin elor sociale pe baza hot rrii
consiliului local;
- asigur ntre inerea si reabilitarea drumurilor publice,
proprietate a comunei sau a orasului, instalarea semnelor de
circula ie, desI surarea normal a traIicului rutier si pietonal, n
condi iile legii;
- exercit controlul asupra activit ilor din trguri, pie e,
oboare, locuri si parcuri de distrac ii si ia m suri pentru buna
Iunc ionare a acestora;
- conduce serviciile publice locale; asigur Iunc ionarea
serviciilor de stare civil si de autoritate tutelar ; supravegheaz
realizarea m surilor de asisten si ajutor social;
- ndeplineste Iunc ia de oIi er de stare civil ;
- emite avizele, acordurile si autoriza iile date n competen a
sa prin lege;
- propune consiliului local spre aprobare, n condi iile legii,
organigram , statul de Iunc ii, num rul de personal si regulamentul
de organizare si Iunc ionare a aparatului propriu de specialitate;
- numeste si elibereaz din Iunc ie, n condi iile legii,
personalul din aparatul propriu de specialitate al autorit ilor
administra iei publice locale, cu excep ia secretarului; propune
consiliului local numirea si eliberarea din Iunc ie, n condi iile
legii, a conduc torilor regiilor autonome, ai institu iilor si servi-
ciilor publice de interes local;
- r spunde de inventarierea si administrarea bunurilor care
apar in domeniului public si domeniului privat al comunei sau al
orasului;
- organizeaz eviden a lucr rilor de construc ii din loca-
litate si pune la dispozi ie autorit ilor administra iei publice
centrale rezultatele acestor evidente;
266
- ia m suri pentru controlul depozit rii deseurilor menajere,
industriale sau de orice Iel, pentru asigurarea igieniz rii malurilor
cursurilor de ap din raza comunei sau a orasului, precum si
pentru decolmatarea v ilor locale si a pode elor pentru asigurarea
scurgerii apelor mari.
Primarul va ndeplini si orice alte atribu ii care sunt pre-
v zute de lege sau de alte acte normative, precum si ns rcin rile
date de consiliul local.
Trebuie men ionat c , n exercitarea atribu iilor de auto-
ritate tutelar si de oIi er de stare civil , precum si a sarcinilor ce
i revin din actele normative privitoare la recens mnt, la organi-
zarea si desI surarea alegerilor, la luarea m surilor de protec ie
civil , precum si a altor atribu ii stabilite prin lege, primarul
ac ioneaz si ca reprezentant al statului n localitatea n care a
Iost ales.
Potrivit art.70 din Legea nr.215/2001, primarul este obligat
s exercite n mod direct o parte dintre atribu ii, iar pe altele le
va delega viceprimarului, secretarului comunei sau altor
Iunc ionari ai prim riei.

6.3. Actele primarului

n exercitarea atribu iilor conIerite de lege, primarul emite
dispozi ii, care pot Ii cu caracter normativ sau individual si care
devin executorii numai dup ce au Iost aduse la cunostin
public sau dup ce au Iost comunicate persoanelor interesate.
Ca si actele administrative adoptate sau emise de c tre
celelalte autorit i ale administra iei publice locale, dispozi iile
primarului trebuie contrasemnate de c tre secretarul comunei
sau orasului, care va putea reIuza contrasemnarea atunci cnd
consider c dispozi ia este ilegal , situa ie despre care l va
inIorma pe preIect.
Dispozi iile primarului, Iiind acte juridice administrative,
vor putea Ii atacate la instan a de contencios administrativ n
condi iile Legii nr.554/2004.
267
6.4. Secretarul comunei sau orayului

Fiecare comun si oras are un secretar, care este Iunc ionar
public de conducere, de regul cu studii superioare juridice sau
administrative, care nu poate Ii membru al vreunui partid politic si
nici so , so ie sau rud de gradul nti cu primarul sau viceprimarul.
Secretarul localit ii este numit n Iunc ie prin ordin al pre-
fectului, n urma concursului sau examenului organizat de primar.
Eliberarea din Iunc ie sau sanc ionarea disciplinar a secre-
tarului se Iace prin ordin al preIectului, la propunerea a cel pu in
dou treimi din num rul consilierilor, n urma ini iativei prima-
rului sau a unei treimi din num rul consilierilor, pe baza unei
cercet ri administrative.
Secretarul ndeplineste urm toarele atribu ii principale:
- avizeaz proiectele de hot rre ale consiliului local,
asumndu-si r spunderea pentru legalitatea acestora, contra-
semnnd hot rrile pe care le consider legale;
- avizeaz pentru legalitate dispozi iile primarului;
- urm reste rezolvarea coresponden ei n termenul legal;
- asigur ndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului
local si eIectuarea lucr rilor de secretariat;
- preg teste lucr rile supuse dezbaterii consiliului local;
- asigur comunicarea c tre autorit ile, institu iile si per-
soanele interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar,
n termen de cel mult 10 zile, dac legea nu prevede altIel;
- asigur aducerea la cunostin public a hot rrilor si
dispozi iilor cu caracter normativ;
- elibereaz extrase sau copii de pe orice act din arhiva
consiliului local, n afara celor cu caracter secret, stabilit potrivit
legii;
- legalizeaz semn turi de pe nscrisurile prezentate de
p r i si conIirm autenticitatea copiilor cu actele originale, n
condi iile legii.

268
6.5. Prim ria yi serviciile publice ale localit ii

Legea nr.215/2001 a men inut no iunea de prim rie, solu ie
caliIicat n doctrin
36
ca Iiind derutant .
AstIel, art.91 deIineste prim ria ca Iiind o structur Iunc-
ional cu activitate permanent , Iormat din primar, viceprimar,
respectiv viceprimari, secretarul localit ii si aparatul propriu de
specialitate al consiliului local, care are ca sarcin aducerea la
ndeplinire a hot rrilor consiliului local si dispozi iile primarului,
solu ionnd problemele curente ale activit ii.
Deci, Iiind o structur Iunc ional , I r personalitate juri-
dic si I r competen proprie, si avnd doar ns rcin ri date de
autorit ile administra iei publice locale n leg tur cu aducerea
la ndeplinire a hot rrilor consiliului local si, respectiv, a dispo-
zi iilor primarului, prim ria nu va emite/adopta acte juridice
administrative, ci va s vrsi doar opera iuni administrative si
acte materiale.
Din aceast cauz , prim ria este o structur si I r capa-
citate juridic de drept administrativ, astIel c nu va putea sta n
instan n nici o situa ie. Cu toate acestea, sunt numeroase
cauzele n care instan ele de judecat citeaz prim ria ca parte,
desi aceasta nu poate avea legal calitate procesual .
n Iiecare comun sau oras Iunc ioneaz servicii publice
care sunt nIiin ate si organizate de consiliul local n principalele
domenii de activitate, potrivit speciIicului si nevoilor locale, cu
respectarea prevederilor legale si n limita resurselor Iinanciare
de care dispune.
De asemenea, consiliul local are un aparat propriu de spe-
cialitate, personalul acestuia Iiind numit si eliberat din Iunc ie,
dup caz, de c tre primar, n condi iile legii.
Func ionarii publici din cadrul serviciilor publice ale loca-
lit ii si din aparatul propriu de specialitate al autorit ilor
administra iei publice locale se bucur de stabilitate n condi iile
Legii nr.188/1999 privind Statutul Iunc ionarilor publici.

36
Antonie Iorgovan, op.cit., 2001, vol.I, p.512.
269


CAPITOLUL V
FUNC IA PUBLIC
$I FUNC IONARII PUBLICI

Sec iunea 1
Func ia public

1. ,PSRUWDQ DSUREOHPHL

Atunci cnd am prezentat p r ile componente ale unui organ
al administra iei publice, n sensul de institu ie public , am ar tat
c un element esen ial l constituie personalul sau resursele umane
care Iormeaz compartimentele de lucru, organizate pe grupe de
atribu ii si responsabilit i.
Componen a personalului este variat , categoriile de per-
sonal care Iormeaz colectivul organelor administra iei publice
avnd statute juridice diferite.
AstIel, o prim categorie de personal, ntlnit att n cazul
organelor administra iei publice centrale, ct si n cel al orga-
nelor administra iei publice locale o constituie demnitarii.
Componen a acestei categorii de personal si no iunea de
demnitar sunt delimitate si deIinite prin O.G. nr.32/1998
1
si
Legea nr.154/1998
2
.

1
O.G. nr.32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului
din administra ia public central, publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.42 din 30 ianuarie 1998, aprobat cu modiIic ri
si complet ri prin Legea nr.760/2001, a suIerit mai multe modiIic ri si
complet ri, ultimele aduse prin Legea nr.198/2005.
2
Anexele 2/1 si 2/2 la Legea nr.154/1998 privind sistemul de
stabilire a salariilor de baz n sectorul bugetar si a indemniza iilor
pentru persoane care ocup Iunc ii de demnitate public enumer
Iunc iile de demnitate public alese si numite.
270
O alt categorie de personal este Iormat din membrii cabi-
netului demnitarului, care au un statut juridic propriu, diIerit de
cel al Iunc ionarilor publici, ct si de cel al restului de personal.
Categoria personalului contractual este o alt parte a
personalului organelor administra iei publice care, potrivit art.6
lit.a) din Legea nr.188/1999, republicat , desI soar activit i de
secretariat, administrative, protocol, gospod rire, ntre inere,
repara ii si de deservire.
Func ionarii publici Iormeaz categoria cea mai im-
portant , mai numeroas si mai divers a personalului organelor
administra iei publice, ceea ce impune o abordare special a
aspectelor juridice legate de Iunc ia public , de statutul Iunc io-
narilor publici si de managementul acestora.

2. 1R LXQHDIXQF LHLSXEOLFH

Func ia public a Iost deIinit , n primul rnd, de literatura
de specialitate, aceasta constituind o preocupare constant a
doctrinei vechi si actuale, dar a Iost deIinit si de Legea privind
Statutul Iunc ionarilor publici.
Astfel, n doctrina veche, profesorul Paul Negulescu
3
spunea
c ,Iunc iunea public este complexul de puteri si competen e,
organizat de lege pentru satisfacerea unui interes general, n
vederea de a Ii ocupat n chip temporar, de un titular (sau mai
mul i), persoan Iizic , care, exercitnd puterile, n limitele com-
peten ei, urm reste realizarea scopului pentru care a Iost creiat
Iunc iunea.
n doctrina contemporan , proI. Alexandru Negoi
4
a ar tat
c ,Iunc ia n cadrul organelor administra iei publice poate Ii
deIinit ca un ansamblu de atribu ii stabilite prin lege sau prin
actele juridice emise pe baza si n executarea legii, atribu ii pe

3
Paul Negulescu, Tratat ae arept aaministrativ, edi ia a IV-a,
vol. I, Bucuresti, 1934, p.531.
4
Alexandru Negoi , op.cit., 1998, p.95.
271
care le ndeplineste o persoan Iizic angajat ntr-un organ al
administra iei publice si care are abilitatea legal de a ndeplini
acele atribu ii ale administra iei publice.
ProI. Antonie Iorgovan
5
n elege prin Iunc ia public ,o
situa ie juridic a persoanei Iizice nvestit , legal, cu atribu ii
n realizarea competen ei unei autorit i publice ce const n
ansamblul drepturilor si obliga iilor care Iormeaz con inutul
juridic complex dintre persoana juridic respectiv si organul
care l-a nvestit.
DeIini ia legal a Iunc iei publice este dat de art.2 alin.(1)
din Legea nr.188/1999, republicat , potrivit c ruia ,Iunc ia
public reprezint ansamblul atribu iilor si responsabilit ilor,
stabilite n temeiul legii, n scopul realiz rii prerogativelor de
putere public de c tre administra ia central si local .
Remarc m Iaptul c deIini iile date de proI. Paul Negulescu
si proI. Antonie Iorgovan au un grad de generalitate care le per-
mite s Iie aplicabile n cazul oric rei Iunc ii publice, n timp ce
deIini ia dat de proI. Alexandru Negoi si deIini ia legal se
reIer doar la Iunc ia public administrativ .
Am I cut aceast remarc pentru a pune n eviden c
no iunea de Iunc ie public este susceptibil de dou sensuri:
- ntr-un sens larg, no iunea de Iunc ie public include
Iunc ia public exercitat n cadrul oric rui organ al statului,
indiIerent c rei puteri i apar ine: legislativ , executiv-admi-
nistrativ sau judec toreasc ;
- ntr-un sens restrns, no iunea de Iunc ie public se
reIer n mod exclusiv la Iunc ia public administrativ .
Func ia public administrativ se exercit preponderent n
activitatea organelor administra iei publice centrale si locale, dar
poate Ii identiIicat si n activitatea organelor legislative si a
organelor de justi ie n cazul realiz rii unor atribu ii executiv-
administrative legate de organizarea si Iunc ionarea acestor
autorit i publice.

5
Antonie Iorgovan, op.cit., 2001, vol.I, p.561.
272
3. 7U V WXULOHFDUDFWHULVWLFHDOHIXQF LHLSXEOLFH

Din analiza aspectelor sintetizate n abord rile conceptului
de Iunc ie public , prezentate mai sus, rezult c tr s turile
caracteristice ale acesteia sunt urm toarele:
a) Func ia public este o situa ie juridic reglementat
legal, n sensul c att drepturile, ct si obliga iile care Iormeaz
con inutul acesteia sunt prestabilite pe cale unilateral , prin
norme juridice, de c tre organele administra iei publice.
b) Func ia public reprezint un ansamblu complex de
drepturi yi obliga ii conIerite titularului ei, care cap t un
adev rat statut propriu si particip la realizarea competen ei
organului administra iei publice din care Iace parte.
c) Func ia public are un caracter propriu, n sensul c
apar ine numai celui anume nvestit n cadrul unui organ al
administra iei publice. Caracterul propriu al Iunc iei publice nu
mpiedic organele administra iei publice s -si realizeze compe-
ten a prin ndeplinirea unor Iunc ii identice sau similare de c tre
mai multe persoane, cu delimitarea material a activit ii Iiec reia.
d) Func ia public are un caracter continuu n sensul c
existen a drepturilor si obliga iilor care Iormeaz con inutul s u
dureaz atta timp ct dureaz competen a organului admi-
nistra iei publice pe care Iunc ionarul public o realizeaz , I r
intermiten e.
e) Func ia public are un caracter obligatoriu n sensul
c exercitarea drepturilor si ndeplinirea obliga iilor care Ior-
meaz con inutul s u nu reprezint o Iacultate sau o posibilitate
la aprecierea titularului Iunc iei, care este obligat s intervin ,
din oIiciu sau la cerere, potrivit competen ei sale.
I) Drepturile yi obliga iile care Iormeaz con inutul Iunc iei
publice sunt exercitate n regim de putere public . Astfel, n
cadrul unui organ al administra iei publice, n care exist o
multitudine de Iunc ii, vor putea Ii diIeren iate Iunc iile publice
care sunt exercitate n regim de autoritate, de putere public , de
Iunc iile nepublice, care sunt exercitate la nivelul compartimentelor
Iunc ionale (secretariat, registratur , juridic, contabilitate etc.)
273
comune tuturor organelor administra iei publice. Aceste din urm
Iunc ii sunt exercitate n baza unor contracte de munc si nu sunt
legate de exerci iul puterii publice.

4. 3ULQFLSLLOHH[HUFLW ULLIXQF LHLSXEOLFH

Art.3 din Legea nr.188/1999, republicat , enumer prin-
cipiile care stau la baza exercit rii Iunc iei publice:
a) principiul legalit ii func iei publice, potrivit c ruia
no iunea de Iunc ie public este deIinit de lege, iar Iunc iile
publice sunt prev zute n anexa legii;
b) principiul impar ialit ii, n sensul c Iunc ia public
va trebui s Iie exercitat I r p rtinire Ia de to i participan ii
la raporturile juridice de drept administrativ;
c) principiul obiectivit ii, n sensul c exercitarea Iunc iei
publice trebuie I cut cu respectarea adev rului si a prevederilor
legale aplicabile n cauza aIlat spre solu ionare;
d) principiul transparen ei, potrivit c ruia exercitarea
Iunc iei publice implic Iurnizarea, c tre cet eni si asocia iile
legale constituite, a tuturor inIorma iilor de interes public legate
de procesul decizional, potrivit prevederilor generale ale Legii
nr.52/2003 privind transparen a decizional n administra ia
public
6
;
e) principiul eficien ei yi eficacit ii, potrivit c ruia Iunc ia
public trebuie exercitat cu respectarea limitelor bugetului alocat
organului respectiv si, totodat , cu urm rirea celui mai bun
rezultat social pentru cet ean si/sau colectivitate;
I) principiul responsabilit ii, n sensul c Iunc ia public
trebuie exercitat n conIormitate cu prevederile legale, iar
nc lcarea acestora atrage r spunderea titularului Iunc iei publice;
g) principiul orient rii c tre cet ean, n sensul c exerci-
tarea Iunc iei publice trebuie s aib ca scop satisIacerea drepturilor
legale si intereselor legitime ale membrilor colectivit ii;

6
Legea nr.52/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.70 din 3 Iebruarie 2003.
274
h) principiul stabilit ii n exercitarea func iei publice,
potrivit c ruia titularii Iunc iei publice nu pot Ii elibera i sau
destitui i dect n condi iile legii;
i) principiul subordon rii ierarhice a titularului Iunc iei
publice, care este obligat la executarea ntocmai si la timp a
tuturor dispozi iilor legale ale superiorilor s i.
n literatura de specialitate
7
au Iost identiIicate si alte dou
principii generale, enun ate de legea cadru ca reguli privind
accesul la Iunc ia public :
- principiul egalit ii yanselor de intrare yi promovare n
corpul func ionarilor publici pentru Iiecare cet ean care
ndeplineste condi iile legale, enumerate de art.50 din Legea
nr.188/1999, republicat , ca o reIlectare particular a principiului
constitu ional al egalit ii n drepturi;
- principiul selec iei func ionarilor publici prin concurs
organizat pe baza regulilor competi iei deschise, ale transpa-
ren ei si competen ei proIesionale, n condi iile art.51 din Legea
nr.188/1999, republicat .

5. &ODVLILFDUHDIXQF LLORUSXEOLFH
GLQDGPLQLVWUD LDSXEOLF

n literatura de specialitate
8
, Iunc iile publice n general
sunt clasiIicate dup diverse criterii: al importan ei Iunc iei, al
gradului de disciplin , al regimului juridic, dup modul de de-
semnare a titularilor, dup nivelul studiilor cerute, dup durata
de exercitare, dup gradul de acces etc.

7
Ioan Santai, op.cit., vol. I, p.129; Liviu Giurgiu s.a., Drept
aaministrativ, Editura Sylvi, Bucuresti, 2002, p.113.
8
Ion Popescu Sl niceanu, Teoria func iei publice, Editura
EVRIKA, Br ila, 1999, p.134 si urm.; Antonie Iorgovan, op. cit., 2001,
vol.I p.567 si urm.; Rodica Narcisa Petrescu, op. cit., 2001, p.421;
Mircea Preda, op. cit., 2000, Partea general , p.91.
275
Economia cursului de Ia ne determin s ne reIerim doar
la clasiIicarea I cut de legisla ia n materie
9
, potrivit c reia
Iunc iile publice se clasiIic , n primul rnd, n Iunc ii publice
generale si Iunc ii publice speciIice.
Func iile publice generale sunt definite ca reprezentnd
ansamblul atribu iilor si responsabilit ilor cu caracter general si
comun tuturor autorit ilor si institu iilor publice, n vederea
realiz rii competen elor lor generale.
Func iile publice specifice reprezint ansamblul atribu iilor
si responsabilit ilor cu caracter speciIic unor autorit i si institu ii
publice, n vederea realiz rii competen elor lor speciIice.
De asemenea, n raport cu nivelul studiilor necesare ocup rii
lor, Iunc iile publice se mpart n trei clase:
- clasa I cuprinde Iunc iile publice pentru a c ror ocupare
se cer studii superioare de lung durat , absolvite cu diplom de
licen sau echivalent ;
- clasa a II-a cuprinde Iunc iile publice pentru a c ror ocupare
se cer studii superioare de scurt durat , absolvite cu diplom ;
- clasa a III-a cuprinde Iunc iile publice pentru a c ror
ocupare se cer studii medii liceale, absolvite cu diplom .
Dup nivelul atribu iilor titularului, Iunc iile publice se
mpart n trei categorii:
- Iunc ii publice corespunz toare categoriei nal ilor Iunc-
ionari publici;
- Iunc ii publice corespunz toare categoriei Iunc ionarilor
publici de conducere;
- Iunc ii publice corespunz toare categoriei Iunc ionarilor
publici de execu ie.
Func iile publice de execu ie sunt structurate pe grade
proIesionale:
a) superior, ca nivel maxim;
b) principal;
c) asistent;
d) debutant.

9
Legea nr.188/1999, republicat .
276
La rndul s u, Iiecare din primele trei grade proIesionale
superior, principal si asistent include cte trei trepte de
salarizare: treapta 3, treapta 2 si treapta 1, ca nivel maxim
10
.
Trebuie men ionat c prevederile Statutului aprobat prin
Legea nr.188/1999 se aplic doar Iunc ionarilor publici din
administra ia public si nu se aplic personalului contractual,
personalului din cabinetul demnitarului, corpului magistra ilor,
cadrelor didactice, persoanelor numite sau alese n Iunc ii de
demnitate public si nici celor care au statute proprii: Iunc-
ionarii din structurile de specialitate ale Parlamentului, ale
Administra iei Preziden iale, ale Consiliului Legislativ, din
serviciile diplomatice si consulare, din autoritatea vamal , din
poli ie sau din alte servicii publice stabilite prin lege.

Sec iunea a 2-a
Func ionarii publici

1. 1R LXQHDGHIXQF LRQDUSXEOLF

La Iel ca si no iunea Iunc iei publice, no iunea de Iunc-
ionar public a Iost deIinit att de literatura de specialitate, ct
si de legisla ia n materie.
AstIel, proI. Anibal Teodorescu
11
deIineste Iunc ionarul
public ca fiind persoana care, n schimbul unei remunera iuni,

10
Pentru exempliIicare, vezi anexele la O.U.G. nr.82/2004
privind unele m suri n domeniul Iunc iei publice, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.975 din 22 octombrie
2004, aprobat de Legea nr.9/2005, si anexele la O.U.G. nr.92/2004
privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale
Iunc ionarilor publici pentru anul 2005, publicat n ,Monitorul OIicial
al Romniei, Partea I, nr.1091 din 23 noiembrie 2004, aprobat cu
modiIic ri si complet ri prin Legea nr.76/2005.
11
Anibal Teodorescu, Tratat ae arept aaministrativ, vol. I,
Bucuresti, 1929, p.261.
277
ndeplineste sau colaboreaz n mod permanent la ndeplinirea
unui serviciu public depinznd de autoritatea administrativ a
statului, jude elor sau comunelor.
ProI. Alexandru Negoi
12
, reIerindu-se la no iunea Iunc iei
publice, pe care o deIineste asa cum am ar tat mai sus, aIirm c
Iunc ionarul public este ,persoana care ndeplineste aceste
atribu ii ale administra iei publice, n baza unei abilit ri legale.
No iunea de Iunc ionar public este deIinit de art.2 alin.(2)
din Legea nr.188/1999, republicat , ca Iiind ,persoana numit ,
n condi iile prezentei legi, ntr-o Iunc ie public . Deci, potrivit
Statutului, Iunc ionarul public este titularul unei Iunc ii publice.
ntre Iunc ia public si Iunc ionarul public exist numeroase
leg turi, dar si aspecte care le diIeren iaz .
AstIel, Iunc ia public este o situa ie juridic obiectiv si
impersonal , reglementat de lege, ce exist independent de
titularul s u, care se poate schimba n condi iile legii.
Dar, nici o Iunc ie public nu se poate manifesta n afara
unui titular care s Ii Iost nvestit legal cu realizarea ei, cu
excep ia Iunc iei publice exercitate prin delegare.
De asemenea, Iunc ionarul va exercita Iunc ia public numai
n baza unei nvestiri legale si n limitele atribu iilor conIerite.
nvestirea si exerci iul Iunc iei publice se Iac, de regul , pe o
perioad nedeterminat , I r a Ii exclus , ns , posibilitatea modi-
Iic rii sau ncet rii raportului de Iunc ie, a raportului de serviciu.
Totodat , Iunc ionarul public va primi pentru activitatea
depus un salariu, care reprezint echivalentul b nesc al Iunc iei
publice exercitate.
Func ionarilor publici li se aplic reglement rile cuprinse n
Legea privind Statutul Iunc ionarilor publici, nr.188/1999, repu-
blicat , adoptat ca lege organic , prin angajarea r spunderii
Guvernului, n condi iile art.114 alin.(1) din Constitu ie.
Terminologia Iolosit , de Statut al func ionarilor publici,
relev Iaptul c aceast lege grupeaz principalele probleme
legate de situa ia juridic a Iunc ionarilor publici si include

12
Alexandru Negoi , op.cit., 1998, p.95.
278
normele juridice aplicabile acestora n raporturile de serviciu
(raporturile de Iunc ie), care se realizeaz n baza prevederilor
Statutului, iar nu al unor contracte colective sau individuale de
munc , speciIice personalului contractual.
De men ionat c , potrivit art.5 alin.(1) din lege, pot be-
neIicia de statute speciale proprii Iunc ionarii care si desI soar
activitatea n cadrul urm toarelor servicii publice:
a) structurile de specialitate ale Parlamentului Romniei;
b) structurile de specialitate ale Administra iei Preziden iale;
c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;
d) serviciile diplomatice si consulare;
e) autoritatea vamal ;
I) poli ia si alte structuri ale Ministerului Administra iei si
Internelor;
g) alte servicii publice stabilite prin lege.

2. &DWHJRULLGHIXQF LRQDULSXEOLFL

Potrivit aceleiasi legi, o prim clasiIicare este aceea n Iunc-
ionari publici debutan i si Iunc ionari publici deIinitivi.
Pot fi numi i func ionari publici debutan i persoanele
care au promovat concursul pentru ocuparea unei Iunc ii publice
si nu ndeplinesc condi iile prev zute de lege pentru ocuparea
unei Iunc ii deIinitive.
Pot fi numi i func ionari publici definitivi:
- Iunc ionarii publici debutan i, care au eIectuat perioada
de stagiu prev zut de lege si au ob inut rezultatul corespunz tor
la evaluare;
- persoanele care intr n corpul Iunc ionarilor publici prin
concurs si care au vechime n specialitatea corespunz toare
Iunc iei publice;
- persoanele care au promovat programe de Iormare si
perIec ionare n administra ia public .
O alt clasiIicare a Iunc ionarilor publici este aceea n nal i
Iunc ionari publici, Iunc ionari publici de conducere si Iunc ionari
publici de execu ie.
279
Categoria nal ilor func ionari publici cuprinde persoa-
nele care sunt numite n una dintre urm toarele Iunc ii publice:
- secretar general si secretar general adjunct al Guvernului;
- consilier de stat;
- secretar general si secretar general adjunct din ministere si
din alte organe de specialitate ale administra iei publice centrale;
- preIect si subpreIect;
- secretar general al preIecturii, al jude ului si, respectiv, al
municipiului Bucuresti;
- director general din cadrul ministerelor si al altor organe
de specialitate ale administra iei publice centrale.
Categoria func ionarilor publici de conducere cuprinde
persoanele numite n una dintre urm toarele Iunc ii publice:
- secretar al municipiului, al sectorului municipiului
Bucuresti, al orasului si al comunei;
- director general adjunct, director si director adjunct din
aparatul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale
administra iei publice centrale;
- director executiv si director executiv adjunct ai serviciilor
publice deconcentrate ale ministerelor si ale altor organe de
specialitate ale administra iei publice centrale, precum si n
cadrul aparatului propriu al autorit ilor administra iei publice
locale;
- seI de serviciu si seI de birou.
De men ionat c Iunc ionarii publici de conducere orga-
nizeaz , coordoneaz , ndrum si controleaz activit ile care
implic exercitarea prerogativelor de putere public numai sub
autoritatea unui Iunc ionar public ierarhic superior sau a unui
demnitar, dup caz.
Categoria func ionarilor publici de execu ie se mparte
n clase, astIel c n clasa I sunt incluse persoanele numite n
Iunc ii publice de expert, consilier, inspector, consilier juridic si
auditor, n clasa a II-a se includ persoanele numite n Iunc ia
public de reIerent de specialitate, iar n clasa a III-a, persoanele
numite n Iunc ia public de reIerent.
280
n ceea ce priveste categoria nal ilor Iunc ionari publici
mai trebuie men ionat c acestia sunt numi i dup reguli stricte
de competen :
- Guvernul numeste secretarul general, secretarul general
adjunct al Guvernului si preIec ii;
- primul-ministru numeste consilierii de stat, secretarii
generali si secretarii generali adjunc i din ministere si din celelalte
organe ale administra iei ministeriale, precum si subpreIec ii;
- ministrul Administra iei si Internelor i numeste pe secretarii
generali ai preIecturilor, ai jude elor si al municipiului Bucuresti;
- ministrii sau ceilal i conduc tori ai organelor administra iei
ministeriale i numesc pe directorii generali ai structurilor pe care
le conduc.
Numirea Iunc ionarilor de conducere si a Iunc ionarilor de
execu ie este reglementat n actele normative de organizare si
Iunc ionare a Iiec rui organ al administra iei publice, regula
Iiind c acestia sunt numi i de c tre seIul structurii respective,
personal sau prin delegarea acestei competen e.

3. &RQGL LLOHGHDFFHVODIXQF LLOHSXEOLFH
GLQDGPLQLVWUD LDSXEOLF
,QFRPSDWLELOLW LLFRQIOLFWHGHLQWHUHVH

Asa cum am ar tat mai sus, modalitatea prin care o
persoan poate deveni Iunc ionar public este numirea sa ntr-o
Iunc ie public . Dar, pentru ca s poat Ii numit ntr-o Iunc ie
public o persoan trebuie s ndeplineasc o serie de condi ii
generale reIeritoare la cet enie, domiciliu, capacitatea de exer-
ci iu, starea s n t ii, antecedente penale, precum si o serie de
condi ii speciale, reIeritoare la vrst , aptitudini, sus inerea unui
examen sau participarea la un concurs, eIectuarea unui stagiu de
specialitate etc.
Condi iile cerute unei persoane de art.50 din Legea
nr. 188/1999, republicat , pentru ocuparea unei Iunc ii publice
sunt urm toarele:
281
- are cet enie romn si domiciliul n Romnia
13
;
- cunoaste limba romn , scris si vorbit;
- are vrsta de minim 18 ani mplini i;
- are capacitatea deplin de exerci iu;
- are o stare de s n tate corespunz toare Iunc iei publice
pentru care candideaz , atestat pe baz de examen medical de
specialitate;
- ndeplineste condi iile de studii prev zute de lege pentru
Iunc ia public ;
- ndeplineste condi iile speciIice pentru ocuparea Iunc iei
publice;
- nu a Iost condamnat pentru s vrsirea unei inIrac iuni
contra umanit ii, contra statului sau autorit ii, de serviciu sau
n leg tur cu serviciul, care mpiedic nI ptuirea justi iei, de
Ials, ori a unor Iapte de corup ie sau a unei inIrac iuni s vrsite
cu inten ie, care ar Iace-o incompatibil cu exercitarea Iunc iei
publice, cu excep ia situa iei n care a intervenit reabilitarea;
- nu a Iost destituit dintr-o Iunc ie public n ultimii 7 ani;
- nu a desI surat activitate de poli ie politic , astIel cum
este deIinit prin lege.
La aceste condi ii generale se adaug condi iile speciIice
Iiec rei categorii de Iunc ionari publici si, respectiv, Iiec rei
Iunc ii publice.
n plus, pentru ocuparea si exercitarea unei Iunc ii publice,
persoana nu trebuie s se aIle n vreuna dintre incompatibilit ile
enumerate de art.94 din Legea nr.161/2003.
AstIel, calitatea de Iunc ionar public este incompatibil cu
orice alt Iunc ie public dect cea n care a Iost numit, precum
si cu Iunc iile de demnitate public .

13
ModiIicarea Legii nr.188/1999 prin Legea nr.161/2003 a
devansat modiIicarea dispozi iilor art.16(3) din Constitu ia din 1991,
prin Legea sa de revizuire, care n Iorma ini ial prevedeau c , n
Romnia, Iunc iile si demnit ile publice, civile sau militare, puteau Ii
ocupate doar de persoanele care aveau numai cet enia romn si
domiciliul n ar , Iiind excluse persoanele cu cet enie dubl .
282
De asemenea, Iunc ionarii publici nu pot de ine alte Iunc ii
si nu pot desI sura alte activit i, remunerate sau neremunerate,
dup cum urmeaz :
a) n cadrul autorit ilor sau institu iilor publice;
b) n cadrul cabinetului demnitarului, cu excep ia cazului n
care Iunc ionarul public este suspendat din Iunc ia public , n
condi iile legii, pe durata numirii sale;
c) n cadrul regiilor autonome, societ ilor comerciale ori
n alte unit i cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, n
cadrul unei asocia ii Iamiliale sau ca persoan Iizic autorizat ;
d) n calitate de membru al unui grup de interes economic.
Este de men ionat Iaptul c , potrivit alin.(2
1
) al aceluiasi
articol, nu se aIl n situa ie de incompatibilitate, n sensul preve-
derilor alin.(2) lit.a) si c), Iunc ionarul public care este desemnat
printr-un act administrativ, emis n condi iile legii, s reprezinte
sau s participe n calitate de reprezentant al autorit ii ori insti-
tu iei publice n cadrul unor organisme sau organe colective de
conducere constituite n temeiul actelor normative n vigoare.
Func ionarii publici care, n exercitarea Iunc iei publice, au
desI surat activit i de monitorizare si control cu privire la so-
ciet i comerciale sau alte unit i cu scop lucrativ de natura celor
prev zute la alin.(2) lit.c) nu pot s -si desI soare activitatea si nu
pot acorda consultan de specialitate la aceste societ i timp de
3 ani dup iesirea din corpul Iunc ionarilor publici.
Totodat , Iunc ionarii publici nu pot Ii mandatari ai unor
persoane n ceea ce priveste eIectuarea unor acte n leg tur cu
Iunc ia public pe care o exercit .
Tot Legea nr.161/2003 reglementeaz si conIlictul de inte-
rese n care s-ar aIla o persoan care exercit o Iunc ie public
ce are un interes de natur patrimonial n realizarea atribu iilor
sale de serviciu.
AstIel, potrivit art.79 alin.(1) din aceast lege, Iunc ionarul
public este n conIlict de interese dac se aIl n una dintre
urm toarele situa ii:
a) este chemat s rezolve cereri, s ia decizii sau s participe
la luarea deciziilor cu privire la persoane Iizice si juridice cu care
are rela ii cu caracter patrimonial;
283
b) particip n cadrul aceleiasi comisii, constituit conIorm
legii, cu Iunc ionari publici care au calitatea de so sau rud de
gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale so ului sau rudelor sale
de gradul I pot inIluen a deciziile pe care trebuie s le ia n
exercitarea Iunc iei publice.

4. &DULHUDIXQF LRQDULORUSXEOLFL

4.1. Principiile organiz rii yi dezvolt rii carierei
n func ia public

Cariera Iunc ionarilor publici cuprinde ansamblul situa iilor
juridice si eIectele produse n timpul evolu iei raportului de ser-
viciu, de la nasterea acestuia si pn la ncetarea sa, potrivit legii.
Dezvoltarea carierei n Iunc ia public se realizeaz prin
dou modalit i:
- promovarea ntr-o Iunc ie public superioar , si
- avansarea n gradele de salarizare.
Principiile care stau la baza organiz rii si dezvolt rii carierei
n Iunc ia public sunt urm toarele
14
:
- principiul competen ei, potrivit c ruia persoanele care
doresc s accead sau s promoveze ntr-o Iunc ie public trebuie
s de in si s conIirme cunostin ele si aptitudinile necesare exer-
cit rii Iunc iei publice respective;
- principiul competi iei, potrivit c ruia conIirmarea cu-
nostin elor si aptitudinilor necesare exercit rii unei Iunc ii
publice se Iace prin concurs sau examen;
- principiul egalit ii de yanse, potrivit c ruia se recunoaste
voca ia la carier n Iunc ia public oric rei persoane care nde-
plineste condi iile stabilite potrivit legii;

14
H.G. nr.1209/2003 privind organizarea si dezvoltarea carierei
Iunc ionarilor publici, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.757 din 29 octombrie 2003.
284
- principiul profesionalismului, potrivit c ruia exercitarea
Iunc iei publice se Iace cu respectarea principiilor prev zute
de lege;
- principiul motiv rii, potrivit c ruia, n vederea dezvolt rii
carierei, autorit ile si institu iile publice au obliga ia s identiIice
si s aplice, n condi iile legii, instrumente de stimulare moral si
material a Iunc ionarilor publici, precum si s sprijine ini iativele
privind dezvoltarea proIesional individual a acestora;
- principiul transparen ei, potrivit c ruia autorit ile si
institu iile publice au obliga ia de a pune la dispozi ie tuturor
celor interesa i inIorma iile de interes public reIeritoare la carier
n Iunc ia public .

4.2. Recrutarea func ionarilor publici

Potrivit art.51 din Legea nr.188/1999, republicat , ocuparea
Iunc iilor publice vacante se poate Iace prin promovare, transIer,
redistribuire si concurs.
Concursul reprezint modalitatea de recrutare a Iunc iona-
rilor publici si se organizeaz n limita Iunc iilor publice vacante
prev zute anual prin planul de ocupare a Iunc iilor publice, care
se elaboreaz de Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici, pe
baza propunerilor I cute de autorit ile si institu iile publice.
Concursurile se organizeaz :
- pentru recrutarea nal ilor Iunc ionari publici, de c tre o
comisie Iormat prin decizie a primului-ministru, la propunerea
ministrului Administra iei si Internelor, din 5 personalit i recu-
noscute ca specialisti n administra ia public ;
- de c tre Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici, pentru
ocuparea Iunc iilor publice de conducere vacante, cu excep ia
celor de seI birou si seI de serviciu;
- de c tre autorit ile si institu iile publice, pentru ocuparea
Iunc iilor publice de execu ie, a celor de conducere de seI birou si
seI de serviciu, precum si a Iunc iilor publice speciIice vacante;
- de c tre Institutul Na ional de Administra ie pentru admi-
terea la programele de Iormare specializate n administra ia
public , organizate n scopul numirii ntr-o Iunc ie public .
285
Condi iile speciIice de participare la concursul pentru
ocuparea Iunc iilor publice se aprob de Agen ia Na ional a
Func ionarilor Publici, la propunerea autorit ilor si institu iilor
publice, iar condi iile speciIice de participare la concursul pentru
ocuparea Iunc iilor publice speciIice se stabilesc de autorit ile si
institu iile publice, cu avizul Agen iei Na ionale a Func ionarilor
Publici, dup care se public n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea a III-a, cu cel pu in 30 de zile nainte de data desI sur rii
concursului.
n vederea organiz rii si desI sur rii concursurilor pentru
ocuparea Iunc iilor publice si pentru recrutarea Iunc ionarilor
publici se constituie comisii de concurs si, respectiv, comisii de
solu ionare a contesta iilor, prin act administrativ al seIului auto-
rit ii sau institu iei publice.
Concursul const n 3 etape, dup cum urmeaz :
- selectarea dosarelor de nscriere n raport de ndeplinirea
condi iilor legale si speciIice;
- proba scris , care const n redactarea unei lucr ri sau
rezolvarea unor teste gril ;
- interviul
15
.
Rezultatul final al concursului poate fi contestat n termen
de 5 zile de la aIisare, la comisia de solu ionare a contesta iilor,
iar solu ia acestei comisii poate Ii atacat la instan a de contencios
administrativ.

4.3. Numirea func ionarilor publici

Dup selectare, prin promovarea concursului organizat n
acest scop, Iunc ionarul public va Ii nvestit n Iunc ia public
pentru care a candidat.

15
Pentru detalii asupra organiz rii, desI sur rii si stabilirii rezulta-
tului concursului, a se vedea Regulamentul de organizare si desI surare
a concursurilor, prev zut n anexa nr.1 la H.G. nr.1209/2003, si Liviu
Giurgiu, op.cit., p.120 si urm.
286
Asa cum am ar tat anterior, Iunc ionarii publici sunt debu-
tan i sau deIinitivi.
Numirea Iunc ionarilor publici se Iace prin actul admi-
nistrativ emis de conduc torul autorit ii sau institu iei publice.
Pot fi numi i func ionari publici debutan i persoanele
care au promovat concursul pentru ocuparea unei Iunc ii publice
si nu ndeplinesc condi iile pentru ocuparea unei Iunc ii publice
deIinitive.
Pot fi numi i func ionari publici definitivi:
a) Iunc ionarii publici debutan i care au eIectuat perioada
de stagiu prev zut de lege si au ob inut rezultat corespunz tor
la evaluare;
b) persoanele care intr n corpul Iunc ionarilor publici prin
concurs si care au vechimea n specialitatea corespunz toare
Iunc iei publice, de minimum 12 luni, 8 luni si, respectiv, 6 luni,
n Iunc ie de nivelul studiilor absolvite;
c) persoanele care au promovat programe de Iormare si
perIec ionare n administra ia public .
n cazul Iunc ionarilor publici debutan i, evolu ia carierei
lor cunoaste o prim etap denumit perioad de stagiu care,
potrivit art.52 alin.(1) din Legea nr.188/1999, republicat , are ca
obiect verificarea aptitudinilor profesionale n ndeplinirea
atribu iilor si responsabilit ilor unei Iunc ii publice, Iormarea
practic si cunoasterea speciIicului activit ii, organiz rii si exi-
gen elor administra iei publice.
Perioada de stagiu este etapa din cariera Iunc ionarului
public cuprins ntre data numirii ca Iunc ionar public debutant
si data numirii ca Iunc ionar public deIinitiv si este de 12 luni
pentru Iunc ionarii publici din clasa I, 8 luni pentru cei din clasa
a II-a si 6 luni pentru cei din clasa a III-a.
Perioada de stagiu se desI soar pe baza unui program
aprobat de conduc torul autorit ii sau institu iei publice, iar
activitatea Iunc ionarului public debutant se desI soar sub
ndrumarea unui Iunc ionar public definitiv, care va ntocmi un
reIerat n vederea evalu rii Iunc ionarului public debutant, la
terminarea perioadei de stagiu.
287
Dac rezultatul evalu rii este pozitiv, Iunc ionarul public
debutant va Ii numit Iunc ionar public deIinitiv, iar n cazul cnd
rezultatul evalu rii este negativ, Iunc ionarul public debutant va
Ii obligat s repete perioada de stagiu si dac nici dup repetarea
perioadei de stagiu evaluarea nu va Ii pozitiv , Iunc ionarul
public debutant va Ii eliberat din Iunc ie pentru incompeten
proIesional .
Numirea n Iunc ia public reprezint un act de drept
administrativ cu caracter unilateral si individual, provenind de la
conduc torul autorit ii sau institu iei publice, prin care o per-
soan este nvestit cu exercitarea unei Iunc ii publice n cadrul
autorit ii sau institu iei respective.
Actul administrativ de nvestire are Iorm scris (ordin,
decizie, dispozi ie etc.) si va trebui s con in temeiul legal al
numirii, numele Iunc ionarului public, denumirea Iunc iei pu-
blice, data de la care si locul unde se exercit aceasta si
drepturile salariale.
La numirea n Iunc ia public , Iunc ionarul public deIinitiv
depune jur mntul de credin n Ia a conduc torului autorit ii
sau institu iei publice, n prezen a a doi martori, dintre care unul
va Ii seIul compartimentului n care este numit, iar cel lalt va Ii
un alt Iunc ionar public deIinitiv din cadrul autorit ii sau
institu iei respective.
ReIuzul depunerii jur mntului atrage revocarea actului de
numire n Iunc ie.

4.4. Func ionarul de fapt

Atribu iile care Iormeaz con inutul unei Iunc ii publice nu
pot fi exercitate, n mod legal, dect de persoana care, ndeplinind
condi iile legale, a Iost nvestit n Iunc ia public respectiv ,
Iunc ionarul public Iiind astIel un Iunc ionar de drept.
Spre deosebire de acesta, Iunc ionarul de Iapt ,nu a avut
sau nu mai are o nvestitur legal
16
.

16
Paul Negulescu, op.cit., edi ia a IV-a, vol. I, p.572.
288
n leg tur cu Iunc ionarul de Iapt, doctrina juridic si via a
social au pus problema regimului juridic al actelor administrative
emise de un Iunc ionar care nu a Iost nvestit legal sau nvesti-
tura legal i-a Iost retras ori nvestitura legal a Iost ilegal .
n aceast privin , regula general este c actele juridice
emise de un Iunc ionar de Iapt sunt lovite de nulitate absolut .
n momentul de Ia , legisla ia cunoaste o singur excep ie,
si anume aceea reglementat de art.7 din Legea nr.119/1996
17
,
potrivit c ruia actele de stare civil ntocmite de o persoan care
a exercitat n mod public atribu iile de oIi er de stare civil , cu
respectarea prevederilor acestei legi, sunt valabile, chiar dac
acea persoan nu avea aceast calitate.
n doctrin
18
s-a mers, ipotetic, mai departe, ar tndu-se c
acte administrative emise de un Iunc ionar de Iapt pot ap rea n
situa ii normale, cnd membrii unei colectivit i sunt indusi n
eroare de mprejur rile n care o persoan prezint toate apa-
ren ele unui Iunc ionar public legal nvestit, astIel c error
communis facit ius.
Dar, uneori, n situa ii excep ionale, precum starea de
r zboi, ori n cazul insurec iilor, revolu iilor, apar persoane care
pun mna pe putere si si arog competen e apreciate de colecti-
vitate ca Iiind plauzibile, astIel c actele lor sunt recunoscute ca
valabile Ia de ter i.
n schimb, arat proI. Paul Negulescu
19
, atunci cnd n-
vestitura nu apare ca Iiind plauzibil , colectivitatea avnd de-a
Iace Iie cu un uzurpator, Iie cu un simplu impostor, actele emise
de un astIel de Iunc ionar de Iapt nu au nici o valoare, nici Ia
de cel vizat si nici Ia de ter i.

17
Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civil ,
publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.282 din
11 noiembrie 1996.
18
Verginia Vedinas, Statutul func ionarului public, Editura
Nemira, Bucuresti, 1998, p. 50.
19
Paul Negulescu, op.cit., edi ia a IV-a, vol. I, p.574.
289
4.5. Evaluarea func ionarilor publici.
Promovarea yi avansarea acestora

n carier , Iunc ionarul public beneIiciaz de dreptul de a
promova n Iunc ia public si de a avansa n treptele de salarizare,
pe baza rezultatelor stabilite n urma evalu rii perIorman elor pro-
Iesionale individuale, care se realizeaz anual.
Potrivit art.60 din Legea nr.188/1999, republicat , evaluarea
perIorman elor proIesionale individuale ale Iunc ionarilor publici
are ca scop:
- avansarea n gradele de salarizare;
- retrogradarea n gradele de salarizare;
- promovarea ntr-o Iunc ie public superioar ;
- eliberarea din Iunc ia public ;
- stabilirea cerin elor de Iormare proIesional a Iunc iona-
rilor publici.
Evaluarea perIorman elor proIesionale individuale ale
Iunc ionarilor publici se Iace pe baza Metodologiei de evaluare,
aprobat prin H.G. nr.1209/2003
20
, prin care a Iost stabilit cadrul
general pentru:
- corelarea obiectiv dintre activitatea Iunc ionarului public
si cerin ele Iunc iei publice;
- aprecierea obiectiv a perIorman elor proIesionale indi-
viduale ale Iunc ionarilor publici, prin compararea gradului de
ndeplinire a obiectivelor individuale stabilite cu rezultatele
ob inute n mod eIectiv;
- asigurarea unui sistem motiva ional, prin recompensarea
Iunc ionarilor publici care au ob inut rezultate deosebite, care s
determine cresterea perIorman elor proIesionale individuale;
- identiIicarea necesit ilor de instruire a Iunc ionarilor
publici pentru mbun t irea rezultatelor activit ii desI surate n
scopul ndeplinirii obiectivelor stabilite.
Evaluarea perIorman elor proIesionale individuale se reali-
zeaz de c tre un evaluator care:

20
Vezi anexa nr.3 la H.G. nr.1209/2003.
290
- pentru Iunc ionarul public de execu ie este seIul compar-
timentului n care acesta si desI soar activitatea;
- pentru Iunc ionarul public de conducere este Iunc ionarul
public de conducere ierarhic superior.
Procedura de evaluare se realizeaz n trei etape:
- completarea raportului de evaluare de c tre evaluator,
dup analizarea ndeplinirii obiectivelor individuale si notarea
criteriilor de perIorman , stabilirea caliIicativului Iinal si con-
semnarea rezultatelor deosebite si a observa iilor relevante;
- interviul, care se realizeaz ca un schimb de inIorma ii
ntre evaluator si Iunc ionarul public, n cadrul c ruia se comu-
nic rezultatul evalu rii si caliIicativul Iinal, iar Iunc ionarul
public semneaz raportul de evaluare;
- contrasemnarea raportului de evaluare de c tre Iunc io-
narul public ierarhic superior evaluatorului, care poate conIirma
sau modiIica raportul de evaluare.
Func ionarul public nemul umit de rezultatul evalu rii poate
s l conteste la conduc torul autorit ii sau institu iei publice, iar
cel nemul umit de modul de rezolvare a contesta iei se poate
adresa instan ei de contencios administrativ.
De men ionat c instan a de contencios administrativ este
competent s veriIice doar respectarea prevederilor legale si
metodologice privind evaluarea si solu ionarea contesta iei
Iunc ionarului public, dar nu va putea s se substituie organului
competent si s procedeze la reevaluarea proprie a perIorman elor
proIesionale individuale ale Iunc ionarului public nemul umit.
Promovarea func ionarilor publici constituie modalitatea
de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei Iunc ii publice supe-
rioare vacante.
Promovarea poate Ii deIinitiv , cnd Iunc ia public supe-
rioar se ocup prin concurs sau examen, si poate Ii temporar ,
cnd se ocup prin delegare, n condi iile legii.
Concursul sau examenul pentru promovare se organizeaz
numai n limita Iunc iilor publice vacante rezervate n scopul
promov rii prin planul de ocupare a Iunc iilor publice sau pentru
Iunc iile publice care se vacanteaz n cursul anului:
291
- de c tre Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici, pentru
promovarea n Iunc ii publice de conducere, cu excep ia celor de
seI de serviciu si seI de birou;
- de c tre autorit i si institu ii publice pentru promovarea
n Iunc iile publice de execu ie sau n Iunc iile publice de con-
ducere de seI serviciu si seI de birou.
Potrivit art.57 alin.(1) din Legea nr.188/1999, republicat ,
pentru a participa la concursul pentru promovarea ntr-o Iunc ie
public de execu ie din gradul proIesional principal, Iunc ionarii
publici trebuie s ndeplineasc urm toarele condi ii minime:
- s aib o vechime minim de 2 ani n Iunc iile publice de
execu ie din gradul proIesional asistent, n clasa corespunz toare
studiilor absolvite;
- s Ii ob inut, la evaluarea perIorman elor proIesionale
individuale din ultimii 2 ani, cel pu in caliIicativul ,Ioarte bun;
- s ndeplineasc cerin ele speciIice prev zute n Iisa postului.
De asemenea, potrivit art.57 alin.(2) din aceeasi lege, pentru
a participa la concursul pentru promovarea ntr-o Iunc ie public
de execu ie din gradul proIesional superior, Iunc ionarii publici
trebuie s ndeplineasc urm toarele condi ii minime:
- s aib o vechime minim de 2 ani n Iunc iile publice de
execu ie din gradul proIesional principal sau 4 ani n Iunc iile
publice de execu ie din gradul proIesional asistent, n clasa
corespunz toare studiilor absolvite;
- s Ii ob inut, la evaluarea perIorman elor proIesionale
individuale din ultimii 2 ani, cel pu in caliIicativul ,Ioarte bun;
- s ndeplineasc cerin ele speciIice prev zute n Iisa postului.
n ceea ce priveste promovarea n Iunc iile publice de
conducere, art.58 alin.(1) din aceeasi lege prevede c au dreptul
de a participa la concursul organizat n vederea ocup rii Iunc-
iilor publice de conducere vacante persoanele care ndeplinesc
urm toarele condi ii:
- sunt absolvente ale programelor de Iormare specializat si
perIec ionare n administra ia public , organizate de c tre
Institutul Na ional de Administra ie, centrele regionale de Iormare
continu pentru administra ia public local , precum si de c tre
alte institu ii specializate, din ar sau str in tate;
292
- au Iost numite ntr-o Iunc ie public din clasa I;
- ndeplinesc cerin ele speciIice prev zute n Iisa postului.
Totodat , pentru ocuparea Iunc iilor de conducere vacante,
trebuie ndeplinite urm toarele condi ii de vechime n specia-
litatea studiilor necesare exercit rii Iunc iei publice:
- minimum 2 ani, pentru Iunc iile publice de seI birou, seI
serviciu si secretar al comunei;
- minimum 5 ani, pentru Iunc iile publice de director general
adjunct, director si director adjunct din aparatul ministerelor si al
celorlalte organe de specialitate ale administra iei publice cen-
trale; director executiv si director executiv adjunct ai serviciilor
publice descentralizate ale ministerelor si ale altor organe de
specialitate ale administra iei publice centrale, precum si n cadrul
aparatului propriu al autorit ilor administra iei publice locale; seI
serviciu; seI birou;
- minimum 5 ani pentru celelalte Iunc ii de conducere.
Concursul sau examenul de promovare se organizeaz si se
desI soar potrivit reglement rilor din H.G. nr.1209/2003.
Dreptul Iunc ionarului public de carier se realizeaz si prin
avansarea n treptele de salarizare, treapta 3, treapta 2 si treapta 1,
ca nivel maxim, aIlat la Iiecare grad proIesional al Iunc iei
publice, asa cum au Iost stabilite prin O.U.G. nr.92/2004
21
, termi-
nologie introdus pentru nlocuirea gradelor de salarizare, cu
scopul evit rii conIuziei cu gradele proIesionale.

5. 'UHSWXULOHLvQGDWRULULOHIXQF LRQDULORUSXEOLFL

Con inutul raportului juridic de Iunc ie public (raportul ju-
ridic de serviciu) n scut n urma nvestirii legale a Iunc ionarului
public include o serie de drepturi si de obliga ii care sunt
enumerate n mod expres n prevederile Statutului Iunc ionarilor

21
O.U.G. nr.92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale si
a altor drepturi ale Iunc ionarilor publici pentru anul 2005, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.1091 din 23 noiembrie 2004.
293
publici, iar nu n clauzele unui contract colectiv sau individual
de munc , precum n cazul altor salaria i, care nu au calitatea de
Iunc ionari publici.
SpeciIic con inutului raportului juridic de Iunc ie public
este Iaptul c Iunc ionarul public nu poate negocia con inutul
acestui raport, drepturile si obliga iile I cnd obiectul deciziei
exclusive a autorit ii sau institu iei publice, potrivit legii.

5.1. Drepturile func ionarilor publici

Drepturile pe care Iunc ionarii publici le au corelativ cu
obliga iile autorit ii sau institu iei publice la care si exercit
Iunc ia public n care au Iost numi i sunt enumerate la art.25 41
din Statut:
- Dreptul la opinie este o particularizare a libert ii consti-
tu ionale de constiin si de exprimare, n virtutea c ruia este
interzis orice discriminare pe criterii politice, de apartenen
sindical , convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexual ,
stare material , origine social sau de orice alt asemenea natur .
- Dreptul func ionarului public de a fi informat cu
privire la deciziile care se iau n aplicarea Statutului si care l
vizeaz n mod direct, autoritatea sau institu ia public Iiind
obligat s -i comunice Iunc ionarului public toate actele admi-
nistrative care se reIer la situa ia sa proIesional si juridic .
- Dreptul de asociere sindical este garantat, n principiu,
tuturor Iunc ionarilor publici. Fac excep ie nal ii Iunc ionari pu-
blici, Iunc ionarii publici de conducere, precum si acele categorii
de Iunc ionari publici c rora, datorit speciIicului activit ii
(ap rare na ionale, siguran na ional , ordine public ), le este
interzis acest drept prin statutele lor speciale.
Dreptul de asociere proIesional este garantat tuturor Iunc-
ionarilor publici, care se pot asocia n organiza ii proIesionale
sau n alte organiza ii avnd ca scop reprezentarea intereselor
proprii, promovarea preg tirii proIesionale si protejarea sta-
tutului lor.
294
- Dreptul la grev este recunoscut Iunc ionarilor publici si
poate Ii exercitat n condi iile Legii nr.168/1999 privind solu io-
narea conIlictelor de munc
22
, care la art.6 enumer categoriile de
personal excluse de la exerci iul acestui drept: procurorii, jude-
c torii, personalul Ministerului Ap r rii Na ionale, Ministerului
Administra iei si Internelor si al unit ilor din subordinea
acestora, personalul Serviciului Romn de InIorma ii, Serviciului
de InIorma ii Externe, Serviciului de Telecomunica ii Speciale,
personalul militar din Ministerul Justi iei, precum si din unit ile
aflate n subordinea acestuia.
- Dreptul la salariul pe care Iunc ionarul public l pri-
meste pentru activitatea desI surat , salariul Iiind compus din
salariul de baz , sporuri, premii si alte drepturi salariale pre-
v zute n prezent n O.U.G. nr.92/2004 privind reglementarea
drepturilor salariale si altor drepturi ale Iunc ionarilor publici
pentru anul 2005.
- Dreptul la uniform gratuit al Iunc ionarilor publici
obliga i s poarte uniIorm n timpul serviciului, precum militarii,
poli istii, vamesii etc.
- Dreptul la protec ie social , recunoscut n favoarea
Iunc ionarilor publici include:
dreptul la durata legal de lucru, cu posibilitatea pl ii
orelor suplimentare;
dreptul de acordare a concediului de odihn , de plat
a concediilor medicale, de maternitate, de ngrijire a
copilului;
dreptul de a beneIicia de condi ii normale de munc
si de igien la locul de munc ;
dreptul de a beneIicia de asisten medical , proteze
si medicamente n condi iile legii;
dreptul de a beneIicia de pensii si de celelalte drepturi
de protec ie social , potrivi legii.

22
Legea nr.168/1999, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.582 din 29 noiembrie 1999.
295
- Dreptul func ionarilor publici de a beneficia de pro-
tec ia legii n exercitarea atribu iilor, autoritatea sau institu ia
public Iiind obligat s asigure protec ia acestora mpotriva
Iaptelor de ultraj.
- Dreptul func ionarului public de a fi desp gubit de
autoritatea sau institu ia public din culpa c reia a suIerit un
prejudiciu material n timpul ndeplinirii atribu iilor de serviciu.
- Dreptul func ionarului public de a-yi perfec iona pre-
g tirea profesional si de a participa la Iorme de perIec ionare
proIesional organizate la ini iativa sau n interesul autorit ii
sau institu iei publice, care este obligat s -i asigure drepturile
salariale pentru perioada respectiv .

5.2. ndatoririle func ionarilor publici

ndatoririle pe care Iunc ionarii publici le au sunt enume-
rate la art.42 49 din Statut:
- obliga ia s -yi ndeplineasc atribu iile si sarcinile de
serviciu cu proIesionalism, impar ialitate si n conIormitate
cu legea;
- obliga ia s se ab in de la Iapte care ar putea aduce
prejudicii persoanelor Iizice sau juridice ori prestigiului Corpului
Iunc ionarilor publici;
- obliga ia func ionarilor publici de conducere de a
sprijini propunerile si ini iativele motivate ale personalului din
subordine, n vederea mbun t irii activit ii;
- obliga ia de a respecta normele de conduit proIesional
si civic n rela iile de serviciu;
- obliga ia s se ab in de la exprimarea sau mani-
festarea public a convingerilor yi preferin elor politice n
exercitarea atribu iilor ce le revin si s nu participe la activit i
politice n timpul programului de lucru, precum si s nu Iac
parte din organele de conducere ale partidelor politice;
- obliga ia de a r spunde, potrivit legii, de ndeplinirea
atribu iilor de serviciu ce le revin din Iunc ia public pe care o
de in, precum si a atribu iilor ce le sunt delegate;
296
- obliga ia de a se conforma dispozi iilor primite de la
superiorii ierarhici, avnd, ns , dreptul s reIuze, n scris si
motivat, dispozi iile pe care le consider nelegale, cu obliga ia
de a inIorma pe superiorul ierarhic celui care i-a dat dispozi ia
respectiv ;
- obliga ia de a p stra secretul de stat, secretul de
serviciu, precum si conIiden ialitatea n leg tur cu Iaptele,
documentele si inIorma iile de care iau cunostin n exercitarea
atribu iilor de serviciu, cu excep ia celor de interes public;
- obliga ia de a nu solicita sau accepta daruri sau orice
avantaj, direct sau indirect, pentru ei sau pentru al ii, n leg tur
cu exercitarea atribu iilor de serviciu;
- obliga ia de a depune declara ia de avere yi declara ia
de interese, la numirea n Iunc ia public sau la ncetarea rapor-
tului de serviciu, precum si de a le actualiza anual, potrivit legii;
- obliga ia de a rezolva ntocmai yi la timp lucr rile
repartizate de c tre superiorii ierarhici, Iunc ionarilor publici
Iiindu-le interzis s primeasc direct cereri sau s intervin pentru
solu ionarea unor astIel de cereri;
- obliga ia de a urma formele de perfec ionare pro-
fesional organizate de Institutul Na ional de Administra ie sau
de alte institu ii abilitate, a c ror durat cumulat este de mi-
nimum 7 zile pe an.

6. 0RGLILFDUHDVXVSHQGDUHD
LvQFHWDUHDUDSRUWXOXLGHVHUYLFLX

Principiul stabilit ii exercit rii Iunc iei publice Iace ca
raportul de Iunc ie public (raportul de serviciu) s nu poat Ii
modiIicat sau suspendat si nici s nceteze dect n condi iile si
n cazurile limitativ prev zute de lege, de Statutul Iunc ionarilor
publici.

297
6.1. Modificarea raportului de serviciu

Potrivit art.75 din Legea nr.188/1999, republicat , modi-
Iicarea raportului de serviciu are loc prin:
- delegare;
- detasare;
- transIer;
- mutarea n cadrul altui compartiment al autorit ii sau
institu iei publice;
- exercitarea cu caracter temporar a unei Iunc ii publice de
conducere.
a) Delegarea reprezint m sura temporar si unilateral
dispus de conducerea autorit ii sau institu iei publice si prin
care Iunc ionarul subordonat are ndatorirea de ndeplinire a unor
activit i n interesul, dar n aIara, organului din care Iace parte.
Deci, delegarea se realizeaz n interesul autorit ii sau
institu iei publice care deleag , si nu a Iunc ionarului public
delegat.
Delegarea reprezint o schimbare temporar a locului de
exercitare a Iunc iei, de regul ntr-o alt localitate si la o alt
autoritate sau institu ie public . De exemplu, un Iunc ionar public
al unui serviciu deconcentrat la nivelul jude ului este delegat n
aparatul central al ministerului respectiv sau, invers, un Iunc ionar
din aparatul propriu al ministerului este delegat n teritoriu la un
organ de specialitate din subordinea ministerului.
Delegarea constituie o obliga ie de serviciu pentru Iunc io-
narul public delegat si trebuie ndeplinit n condi iile stabilite
de conduc torul autorit ii sau institu iei publice.
Func ionarul public si p streaz Iunc ia si salariul si va be-
neIicia de plata costului transportului, caz rii si al indemniza iei
de delegare.
Delegarea se dispune pe o perioad de cel mult 60 de zile,
iar cu acordul Iunc ionarului public m sura se poate dispune
pentru cel mult 90 de zile calendaristice ntr-un an.
Func ionarul public va putea reIuza delegarea dac se aIl
n stare de graviditate sau si creste singur copilul minor ori
298
starea s n t ii, dovedit cu certiIicat medical, Iace contra-
indicat delegarea.
b) Detayarea reprezint m sura unilateral dispus de con-
ducere pe timp limitat prin care Iunc ionarul public subordonat
are obliga ia de a ndeplini Iunc ia public n interesul unei alte
autorit i sau institu ii publice, unde urmeaz s Iunc ioneze, de
regul ntr-o alt localitate.
Detasarea se dispune n interesul autorit ii sau institu iei
publice n care urmeaz s -si desI soare activitatea Iunc ionarul
public, pentru o perioad de cel mult 6 luni ntr-un an sau mai
mare, dar numai cu acordul Iunc ionarului public.
Detasarea se poate dispune numai dac preg tirea proIe-
sional a Iunc ionarului public corespunde atribu iilor si respon-
sabilit ilor Iunc iei publice pe care urmeaz s Iie detasat.
Pe perioada detas rii, Iunc ionarul public detasat se inte-
greaz ierarhic n noua autoritate sau institu ie public , de la
care primeste drepturile salariale si drepturile legate de detasare,
si Ia de conducerea c reia se subordoneaz complet.
Celelalte elemente ale detas rii sunt identice cu cele ale
deleg rii, astIel c nu vom mai insista asupra lor.
Ca si n cazul deleg rii, Iunc ionarul public va putea reIuza
detasarea pentru motivele respective, precum si n cazul neasi-
gur rii condi iilor corespunz toare de cazare ntr-o alt localitate
ori al unor temeinice motive Iamiliale.
ReIuzul nejustiIicat al ndeplinirii detas rii, ca si al dele-
g rii, constituie abatere disciplinar care va angaja r spunderea
Iunc ionarului public vinovat.
c) Transferul reprezint o modalitate de modiIicare a
raportului de serviciu si poate avea loc ntre autorit ile sau
institu iile publice, Iie n interesul serviciului, Iie la cererea
Iunc ionarului public.
Transferul n interesul serviciului se poate Iace numai cu
acordul scris al Iunc ionarului public transIerat si numai ntr-o
Iunc ie public echivalent cu Iunc ia public de inut .
n cazul transIerului n interesul serviciului, Iunc ionarul
public transIerat are dreptul la o indemniza ie egal cu salariul
299
net din luna anterioar , la acoperirea cheltuielilor de transport,
precum si la 5 zile de concediu pl tit, suportate de autoritatea
sau institu ia la care se Iace transIerul.
Transferul la cerere se face ntr-o Iunc ie public echiva-
lent , n urma aprob rii cererii de transIer de c tre conduc torul
autorit ii sau institu iei publice la care se solicit transIerul.
d) Mutarea n cadrul altui compartiment al autorit ii
sau institu iei publice constituie, de asemenea, o modiIicare a
raportului de serviciu prin schimbarea cel pu in a atribu iilor sau
a unora dintre ele, m sur ce poate Ii deIinitiv sau temporar .
Mutarea definitiv n cadrul altui compartiment se aprob ,
cu acordul scris al Iunc ionarului public, de c tre conduc torul
autorit ii sau institu iei publice n care si desI soar activitatea
Iunc ionarul public.
e) Exercitarea cu caracter temporar a unei func ii
publice de conducere vacante se realizeaz prin promovarea
temporar a unui Iunc ionar public care ndeplineste condi iile
speciIice pentru ocuparea Iunc iei respective de conducere si
reprezint tot o modiIicare a raportului de serviciu.
Aceast m sur se dispune de c tre seIul autorit ii sau
institu iei publice, pe o perioad de cel mult 6 luni, cu avizul
Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici.
n situa ia n care titularul unei Iunc ii publice de conducere
este suspendat, promovarea temporar , pe durata suspend rii titu-
larului, a unui Iunc ionar public care ndeplineste condi iile
speciIice pentru ocuparea Iunc iei publice respective se dispune
de seIul autorit ii sau institu iei publice.

6.2. Suspendarea raportului de serviciu

Suspendarea din Iunc ia public reprezint o situa ie de n-
trerupere temporar a execut rii raportului de serviciu, prev zut
de lege si care ia sIrsit Iie prin reluarea exerci iului Iunc iei
publice, Iie prin ncetarea deIinitiv a raportului de serviciu.
Legea nr.188/1999, republicat , a prev zut la art.81 alin.(1)
c raportul de serviciu se suspend de drept atunci cnd Iunc-
ionarul public se aIl n una dintre urm toarele situa ii:
300
- este numit sau ales ntr-o Iunc ie de demnitate public ,
pentru perioada respectiv ;
- este ncadrat la cabinetul unui demnitar;
- este desemnat de c tre autoritatea sau institu ia public s
desI soare activit i n cadrul unor misiuni diplomatice ale
Romniei ori n cadrul unor organisme sau institu ii interna-
ionale, pentru perioada respectiv ;
- desI soar activitate sindical pentru care este prev zut
suspendarea, n condi iile legii;
- eIectueaz stagiul militar, serviciul militar alternativ, este
concentrat sau mobilizat;
- este arestat preventiv;
- eIectueaz tratament medical n str in tate, dac Iunc io-
narul public nu se aIl n concediu medical pentru incapacitate
temporar de munc , precum si pentru nso irea so ului sau,
dup caz, a so iei ori a unei rude pn la gradul I inclusiv, n
condi iile legii;
- se aIl n concediu pentru incapacitate temporar de
munc , n condi iile legii;
- carantin , n condi iile legii;
- concediu de maternitate, n condi iile legii;
- este disp rut, iar dispari ia a Iost constatat prin hot rre
judec toreasc irevocabil ;
- Ior major ;
- n alte cazuri expres prev zute de lege.
n situa ia n care motivul ncet rii de drept a ncetat,
Iunc ionarul public n cauz este obligat ca, n termen de 5 zile
calendaristice, s inIormeze n scris pe conduc torul autorit ii
sau institu iei publice, care este dator ca, n alte 5 zile, s asigure
condi iile relu rii activit ii de c tre Iunc ionarul public.
De asemenea, potrivit art.82 alin.(1) din lege, raportul de
serviciu se suspend la ini iativa Iunc ionarului public n
urm toarele situa ii:
- concediu pentru cresterea copilului n vrst de pn la
2 ani sau, n cazul copilului cu handicap, pn la mplinirea
vrstei de 3 ani, n condi iile legii;
301
- concediu pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de
pn la 7 ani sau, n cazul copilului cu handicap pentru aIec iunile
intercurente, pn la mplinirea vrstei de 18 ani;
- desI surarea unei activit i n cadrul unor organisme sau
institu ii interna ionale, n alte situa ii dect cele prev zute la
art. 81 alin. (1) lit. c);
- pentru participare la campania electoral ;
- pentru participarea la grev , n condi iile legii.
Totodat , raportul de serviciu poate Ii suspendat la cererea
motivat a Iunc ionarului public, caracterul justiIicat sau nu al
motivelor invocate r mnnd la aprecierea conduc torului auto-
rit ii sau institu iei publice.
Constatarea suspend rii raportului de serviciu sau aprobarea
suspend rii acestuia, precum si reluarea activit ii se dispun prin
act administrativ al conduc torului autorit ii sau institu iei
publice, care se comunic Agen iei Na ionale a Func ionarilor
Publici, n termen de 10 zile lucr toare de la data emiterii.
Pe perioada suspend rii raportului de serviciu, autoritatea
sau institu ia public este obligat s rezerve postul aIerent
Iunc iei publice, care poate Ii ocupat pe perioad determinat de
un Iunc ionar public din Corpul de rezerv . n cazul n care nu
exist un Iunc ionar public care s ndeplineasc cerin ele spe-
cifice, postul poate fi ocupat n baza unui contract individual de
munc pe perioada suspend rii raportului de serviciu.

6.3. ncetarea raportului de serviciu

Modalit ile de ncetare a raportului de serviciu enumerate
de lege sunt:
- de drept;
- prin acordul p r ilor, consemnat n scris;
- prin eliberare din Iunc ia public ;
- prin destituire din Iunc ia public ;
- prin demisie.
a) Potrivit art.84 alin.(2) din Legea nr.188/1999, republi-
cat , raportul de serviciu nceteaz de drept:
- la data decesului Iunc ionarului public;
302
- la data r mnerii irevocabile a hot rrii judec toresti de
declarare a mor ii Iunc ionarului public;
- dac Iunc ionarul public nu mai ndeplineste una dintre
condi iile prev zute la art. 50 lit. a), d) si I) din lege;
- la data ndeplinirii cumulative a condi iilor de vrst
standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau,
dup caz, la data comunic rii deciziei de pensionare pentru limit
de vrst ori invaliditate a Iunc ionarului public, potrivit legii;
- ca urmare a constat rii nulit ii absolute a actului admi-
nistrativ de numire n Iunc ia public , de la data la care nulitatea
a Iost constatat prin hot rre judec toreasc deIinitiv ;
- cnd Iunc ionarul public a Iost condamnat printr-o hot rre
judec toreasc deIinitiv pentru o Iapt prev zut la art.50 lit.h)
din lege sau prin care s-a dispus aplicarea unei sanc iuni privative
de libertate, la data r mnerii deIinitive a hot rrii de condamnare;
- ca urmare a interzicerii exercit rii proIesiei sau a Iunc iei,
ca m sur de siguran ori ca pedeaps complementar , de la
data r mnerii deIinitive a hot rrii judec toresti prin care s-a
dispus interdic ia;
- la data expir rii termenului pe care a Iost exercitat , cu
caracter temporar, Iunc ia public .
Conduc torul autorit ii sau institu iei publice va constata
intervenirea cazului de ncetare de drept a raportului de serviciu,
n termen de 5 zile lucr toare, prin act administrativ pe care, n
termen de 10 zile lucr toare de la emitere, l va comunica
Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici.
b) ncetarea raportului de serviciu prin acordul p r ilor
este o Iorm atipic reglementat de lege, deoarece, potrivit
principiului simetriei actelor juridice, ar nsemna s accept m c
raportul de serviciu a luat nastere prin acordul dintre autoritatea
sau institu ia public si Iunc ionarul public, ceea ce este nu
numai neadev rat, dar este si mpotriva regimului juridic de
drept administrativ aplicabil raporturilor de serviciu.
c) ncetarea raportului de serviciu va avea loc prin
eliberarea din func ia public , pentru motive neimputabile
Iunc ionarului public, n urmt oarele cazuri:
303
- autoritatea sau institu ia public si-a ncetat activitatea ori
a Iost mutat ntr-o alt localitate, iar Iunc ionarul public nu este
de acord s o urmeze;
- autoritatea sau institu ia public si reduce personalul ca
urmare a reorganiz rii activit ii, prin reducerea postului ocupat
de Iunc ionarul public;
- ca urmare a admiterii cererii de reintegrare n Iunc ia
public ocupat de c tre Iunc ionarul public a unui Iunc ionar
public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive nente-
meiate, de la data r mnerii deIinitive a hot rrii judec toresti
de reintegrare;
- pentru incompeten proIesional n cazul ob inerii cali-
Iicativului ,nesatisI c tor la evaluarea perIorman elor proIe-
sionale individuale;
- Iunc ionarul public nu mai ndeplineste condi ia prev -
zut la art. 50 lit. g);
- starea s n t ii Iizice sau/si psihice a Iunc ionarului public,
constatat prin decizie a organelor competente de expertiz medi-
cal , nu i mai permite acestuia s si ndeplineasc atribu iile
corespunz toare Iunc iei publice de inute.
n aceste cazuri, autoritatea sau institu ia public este
obligat s acorde Iunc ionarului public un preaviz de 30 de zile
calendaristice si poate acorda o reducere a programului de lucru
cu pn la 4 ore zilnic.
n cazurile prev zute de art.84 alin.(4) lit.a) c) si e),
autoritatea sau institu ia public are obliga ia de a solicita la
Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici, n perioada de
preaviz, lista Iunc iilor publice vacante si, n cazul n care va
exista o astIel de Iunc ie, Iunc ionarul public va Ii transIerat n
interesul serviciului sau la cerere.
d) Raportul de serviciu va nceta prin destituirea func-
ionarului public n urm toarele cazuri:
- ca sanc iune disciplinar , aplicat pentru s vrsirea repe-
tat a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare
care a avut consecin e grave;
304
- dac s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar Iunc-
ionarul public nu ac ioneaz pentru ncetarea acestuia ntr-un
termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de
incompatibilitate.
Destituirea, ca si eliberarea din Iunc ie pentru motive
neimputabile, se dispune prin act administrativ al conduc torului
autorit ii sau institu iei publice, care se va comunica Iunc io-
narului public n termen de 5 zile lucr toare de la emiterea lui.
e) ncetarea raportului de serviciu are loc prin demisia
Iunc ionarului public, notiIicat n scris conduc torului auto-
rit ii sau institu iei publice. Aceasta nu trebuie motivat si
produce eIecte dup 30 de zile calendaristice de la nregistrare.
Legea nu deIineste demisia, dar doctrina
23
a considerat c
acest act constituie expresia maniIest rii unilaterale si libere a
voin ei titularului Iunc iei publice de a denun a raportul juridic,
cu toate consecin ele juridice care decurg din ncetarea acestuia,
expresie a libert ii de a dispune.
Termenul de 30 de zile este prev zut de lege n Iavoarea
autorit ii sau institu iei publice, astIel c seIul acesteia poate
renun a la el si poate pune cap t raportului de serviciu nainte de
expirarea acestui termen.

7. 5 VSXQGHUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFL

Func ionarul public, la Iel ca orice alt cet ean, are obliga ia
s respecte normele juridice, cuprinse n legi si n alte acte
normative, iar n caz contrar va Ii atras r spunderea sa juridic .
Dar, avnd n vedere calitatea si statutul s u de Iunc ionar
public, spre deosebire de celelalte subiecte de drept, r spunderea
sa juridic va putea Ii angajat n raport cu dou categorii de
Iapte, dup cum acestea au Iost s vrsite sau nu n leg tur cu
calitatea sa sau n exercitarea atribu iilor de serviciu.

23
Sanda Ghimpu s.a., Dreptul muncii, vol. I, Editura Stiin iIic
si Enciclopedic , Bucuresti, 1978, p.418.
305
AstIel, pentru Iaptele s vrsite n aIara exercit rii atribu iilor
de serviciu si I r ca acestea s aib leg tur cu calitatea sa sau s
aduc atingere prestigiului autorit ii sau institu iei publice n care
si desI soar activitatea, Iunc ionarul public va r spunde n con-
di iile dreptului comun, potrivit principiului constitu ional al
egalit ii n Ia a legii.
Dar, faptele comise de acesta n exercitarea atribu iilor de
serviciu sau n leg tur cu acestea, ori care aduc atingere pres-
tigiului autorit ii sau institu iei publice n care si desI soar
activitatea, vor angaja r spunderea Iunc ionarului public n Iorme
speciIice.
Avnd n vedere aceast din urm categorie de Iapte, art.64
din Legea nr.188/1999, republicat , prevede c nc lcarea de
c tre Iunc ionarii publici, cu vinov ie, a ndatoririlor de serviciu
atrage r spunderea disciplinar , r spunderea contraven ional ,
r spunderea civil sau r spunderea penal , n raport cu Iaptele
s vrsite.

7.1. R spunderea disciplinar

R spunderea disciplinar intervine n cazul nc lc rii de
c tre un Iunc ionar public, cu vinov ie, a ndatoririlor de ser-
viciu si a normelor de conduit proIesional si civil prev zute de
lege, Iapte care constituie abateri disciplinare si atrag sanc ionarea
disciplinar a acestuia.
Art.65 alin.(2) din Legea nr.188/1999, republicat , enumer
limitativ Iaptele care constituie abateri disciplinare:
- ntrzierea sistematic n eIectuarea lucr rilor;
- neglijen a repetat n rezolvarea lucr rilor;
- absen e nemotivate de la serviciu;
- nerespectarea n mod repetat a programului de lucru;
- interven iile sau st ruin ele pentru solu ionarea unor cereri
n afara cadrului legal;
- nerespectarea secretului proIesional sau a conIiden ialit ii
lucr rilor cu acest caracter;
306
- maniIest ri care aduc atingere prestigiului autorit ii sau
institu iei publice n care si desI soar activitatea;
- desI surarea n timpul programului de lucru a unor
activit i cu caracter politic;
- reIuzul de a ndeplini atribu iile de serviciu;
- nc lcarea prevederilor legale reIeritoare la ndatoriri,
incompatibilit i, conIlicte de interese si interdic ii stabilite prin
lege pentru Iunc ionarii publici;
- stabilirea de c tre Iunc ionarii publici de execu ie de rela ii
directe cu peten ii n vederea solu ion rii cererilor acestora.
Condi iile r spunderii disciplinare sunt, n general, cele
ale oric rei Iorme de r spundere juridic , dar cu anumite parti-
cularit i:
- trebuie s existe o abatere disciplinar , adic o Iapt
ilicit prev zut de lege, comisiv sau omisiv , care s aduc
atingere rela iei sociale protejate buna activitate a autorit ii
sau institu iei publice;
- urmarea s vrsirii Iaptei ilicite trebuie s conste ntr-o
perturbare a desI sur rii normale a activit ii autorit ii sau
institu iei publice ori o atingere adus prestigiului acesteia;
- ntre Iapta ilicit s vrsit si urmarea produs trebuie s
existe o leg tur de cauzalitate, n sensul c rezultatul pertur-
bator al activit ii este eIectul Iaptei ilicite cauzatoare a acestuia;
- autorul Iaptei ilicite trebuie s Iie Iunc ionarul public legal
nvestit, care a ac ionat n exercitarea atribu iilor de serviciu sau
n leg tur cu acesta;
- Iunc ionarul public trebuie s Ii ac ionat cu vinov ie, sub
Iorma inten iei sau a culpei, iar n Iavoarea acestuia nu opereaz
un caz de exonerare de r spundere (cazul Iortuit, stare de nece-
sitate etc.).
n situa ia n care sunt ntrunite, cumulativ, toate ele-
mentele r spunderii disciplinare, Iunc ionarului public i se va
aplica una dintre sanc iunile disciplinare enumerate la art.65
alin.(3) din Legea nr.188/1999, republicat :
- mustrare scris ;
- diminuarea drepturilor salariale cu 5-20 pe o perioad
de pn la 3 luni;
307
- suspendarea dreptului de avansare n gradele de salarizare
sau, dup caz, de promovare n Iunc ia public pe o perioad de
la 1 la 3 ani;
- trecerea ntr-o Iunc ie public inIerioar pe o perioad de
pn la un an, cu diminuarea corespunz toare a salariului;
- destituirea din Iunc ia public .
R spunderea disciplinar , ca Iorm a r spunderii juridice,
este guvernat de urm toarele principii de drept:
- principiul legalit ii, n sensul c r spunderea disci-
plinar nu poate opera dect n cazurile prev zute n mod expres
de lege (art.65 alin.(2) din Legea nr.188/1999, republicat );
- principiul prezum iei de nevinov ie, n sensul c
autoritatea sau institu ia public este obligat s eIectueze o
cercetare administrativ prealabil asupra Iaptei imputate Iunc-
ionarului public vizat;
- principiul unicit ii r spunderii disciplinare, ca o
consecin a regulii non bis in iaem, n sensul c pentru o Iapt
ilicit exist o singur sanc iune. Dar, ca excep ie, o Iapt ilicit
poate nc lca norme juridice de natur diIerit , astIel c o con-
damnare penal a Iunc ionarului public se va putea cumula cu
obligarea sa la plata unor desp gubiri civile si cu destituirea din
Iunc ia public ;
- principiul propor ionalit ii r spunderii, potrivit c ruia,
la individualizarea sanc iunii disciplinare, se va ine seama de
cauzele si gravitatea abaterii disciplinare, mprejur rile n care
aceasta a Iost s vrsit , gradul de vinov ie si consecin ele aba-
terii, comportarea general n timpul serviciului a Iunc ionarului
public, precum si de existen a n antecedentele acestuia a altor
sanc iuni disciplinare care nu au Iost radiate n condi iile Legii
nr.188/1999, republicat ;
- principiul celerit ii yi operativit ii tragerii la r spun-
dere disciplinar , ceea ce nseamn c autoritatea sau institu ia
public , prin termenele prev zute de lege, este obligat ca apli-
carea sanc iunii s Iie ct mai apropiat de momentul comiterii
abaterii disciplinare, n scopul sporirii rolului educativ-preventiv
al sanc iunii;
308
- principiul garant rii dreptului la ap rare, care oblig
autoritatea sau institu ia public , n cadrul cercet rii administra-
tive prealabile, s procedeze la audierea Iunc ionarului public
cercetat, care poate Ii asistat de un avocat sau de un reprezentant,
si s cear administrarea de probe;
- principiul contradictorialit ii procedurii de cercetare
prealabil , n sensul c Iunc ionarul public cercetat are dreptul
s ia cunostin de toate actele dosarului, cu privire la care si
poate exprima punctele de vedere proprii.
De men ionat c aceste principii stau si la baza activit ii
comisiilor de disciplin care Iunc ioneaz n cadrul autorit ii
sau institu iei publice potrivit H.G. nr.1210/2003
24
.
Comisiile de disciplin sunt instan e disciplinare care se
constituie n cadrul Iiec rei autorit i sau institu ii publice, prin
act administrativ al conduc torului acesteia, avnd competen a
s cerceteze Iaptele sesizate ca abateri disciplinare si s propun
sanc iunile disciplinare aplicabile Iunc ionarilor publici care
le-au s vrsit cu vinov ie.
Comisia de disciplin se compune dintr-un presedinte,
desemnat de seIul autorit ii sau institu iei, dup consultarea orga-
niza iei sindicale sau adun rii generale a Iunc ionarilor publici,
precum si din 4 membri, din care 2 sunt desemna i de seIul
autorit ii sau institu iei publice, iar ceilal i 2 sunt desemna i de
organiza ia sindical sau adunarea general a Iunc ionarilor pu-
blici, la care se adaug cel pu in 2 membri suplean i desemna i n
aceleasi condi ii. Mandatele presedintelui si membrilor comisiei
de disciplin sunt de 3 ani si pot Ii rennoite o singur dat .
Potrivit art.20 din H.G. nr.1210/2003, Comisia de disciplin
are urm toarele atribu ii principale:
- cerceteaz abaterile disciplinare pentru care a Iost sesizat ;
- propune aplicarea uneia dintre sanc iunile disciplinare
prev zute la art.65 alin.(3) din Legea nr.188/1999, republicat ;

24
H.G. nr.1210/2003 privind organizarea si Iunc ionarea
comisiilor de disciplin si a comisiilor paritare din cadrul autorit ilor
si institu iilor publice, publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr.757 din 29 octombrie 2003.
309
- propune men inerea, modiIicarea sau anularea sanc iunii
mustr rii scrise disciplinare aplicate n condi iile prev zute la
art.66 alin.(1) din Legea nr.188/1999, republicat , n cazul n
care aceast m sur a Iost contestat la conduc torul autorit ii
sau institu iei publice;
- ntocmeste rapoarte cu privire la Iiecare cauz pentru care
a Iost sesizat , pe care le nainteaz conduc torului autorit ii
sau institu iei publice.
Sesizarea Comisiei de disciplin poate Ii I cut de:
- conduc torul autorit ii sau institu iei publice;
- conduc torul compartimentului n care si desI soar
activitatea Iunc ionarul public a c rui Iapt este sesizat ;
- orice persoan care se consider v t mat prin Iapta unui
Iunc ionar public.
Sesizarea se Iormuleaz n scris si se poate Iace n cel mult
15 zile lucr toare de la data lu rii la cunostin , dar nu mai
trziu de dou luni de la data s vrsirii, de c tre persoanele
ar tate mai sus, Iiind necesar s con in urm toarele date:
- numele, prenumele, domiciliul si, dup caz, locul de
munc si Iunc ia de inut de persoana care a Iormulat sesizarea;
- numele, prenumele si, dac este posibil, compartimentul
n care si desI soar activitatea Iunc ionarul public a c rui Iapt
este sesizat ;
- descrierea Iaptei care constituie obiectul sesiz rii;
- ar tarea dovezilor pe care se sprijin sesizarea;
- data si semn tura.
Cercetarea prealabil a abaterii disciplinare imputate este o
garan ie a legalit ii activit ii Comisiei de disciplin si cuprinde
urm toarele activit i:
- audierea persoanei care a Iormulat sesizarea;
- audierea Iunc ionarului public a c rui Iapt constituie
obiectul sesiz rii;
- audierea oric ror alte persoane ale c ror declara ii pot
nlesni solu ionarea cazului;
- culegerea inIorma iilor considerate necesare pentru rezol-
varea cazului, prin mijloacele prev zute de lege;
310
- administrarea probelor, precum si veriIicarea documentelor
si a declara iilor prezentate.
ReIuzul Iunc ionarului public de a se prezenta la audiere sau
de a semna dovada de prezentare a Iaptei imputate se consem-
neaz ntr-un proces-verbal si nu aIecteaz aplicarea sanc iunii.
Comisia de disciplin , pe baza concluziilor majorit ii mem-
brilor s i, ntocmeste un raport pe care l nainteaz persoanei
competente s aplice sanc iunea, c reia poate s -i propun :
- sanc iunea disciplinar aplicabil , n cazul n care s-a do-
vedit s vrsirea abaterii disciplinare de c tre Iunc ionarul public;
- clasarea sesiz rii, atunci cnd nu se conIirm s vrsirea
unei abateri disciplinare.
Persoana competent s aplice sanc iunea este, potrivit
art.66 din Legea nr.188/1999, republicat , conduc torul auto-
rit ii sau institu iei publice la care si desI soar activitatea
Iunc ionarul public.
n cazul sanc iunii cu mustrare scris , aceasta va Ii
aplicat direct de c tre conduc torul autorit ii sau institu iei
publice, la propunerea seIului compartimentului n care acti-
veaz Iunc ionarul public n cauz .
n cazul celorlalte sanc iuni disciplinare, acestea vor putea
Ii aplicate de c tre conduc torul autorit ii sau institu iei publice
la propunerea Comisiei de disciplin .
Trebuie men ionat c doar existen a propunerii Comisiei de
disciplin este obligatorie pentru conduc torul autorit ii sau
institu iei publice, iar nu ns si sanc iunea propus , acesta avnd
libertatea s aplice o sanc iune mai mic dect cea propus sau,
chiar, s dispun clasarea cauzei, dac din probele care au Iost
administrate n cadrul cercet rii prealabile rezult inexisten a
Iaptei, lipsa vinov iei, existen a unei cauze de exonerare de r s-
pundere etc.
Actul administrativ de sanc ionare este emis de conduc torul
autorit ii sau institu iei publice, pe baza propunerii cuprinse n
311
raportul Comisiei de disciplin si va trebui s cuprind , sub sanc-
iunea nulit ii absolute, urm toarele date:
- descrierea Iaptei care constituie abatere disciplinar ;
- precizarea prevederilor din procesul-verbal al comisiei de
disciplin ;
- motivele pentru care au Iost nl turate ap r rile Iormulate
de Iunc ionarul public n timpul cercet rii disciplinare prealabile;
- temeiul legal n baza c ruia sanc iunea disciplinar se aplic ;
- termenul n care sanc iunea disciplinar poate Ii contestat ;
- instan a competent la care actul administrativ prin care
s-a dispus sanc iunea disciplinar poate Ii contestat.
Actul de sanc ionare are natura juridic a unui act admi-
nistrativ cu caracter individual si va intra n vigoare de la data
comunic rii lui Iunc ionarului public.
Potrivit art.68 din Legea nr.188/1999, republicat , Iunc io-
narul public nemul umit de sanc iunea aplicat se poate adresa
instan ei de contencios administrativ, solicitnd anularea sau
modiIicarea, dup caz, a ordinului sau dispozi iei de sanc ionare.
n cazul sanc iunii mustr rii scrise, aplicat n condi iile
art.66 alin.(1) din Legea nr.188/1999, republicat , Iunc ionarul
public nemul umit se poate adresa cu contesta ie la conduc torul
autorit ii sau institu iei publice, care va sesiza Comisia de
disciplin , competent s veriIice dac sanc iunea a Iost aplicat
cu respectarea prevederilor legale si s propun conduc torului
autorit ii sau institu iei publice men inerea sau anularea sanc-
iunii disciplinare aplicate.
Cazierul administrativ este un act care cuprinde sanc-
iunile disciplinare aplicate Iunc ionarului public si care nu au
Iost radiate n condi iile legii.
Aceast eviden a sanc iunilor disciplinare este inut de
Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici, conIorm bazei de
date pe care o administreaz , competent s elibereze cazierul
administrativ la cererea persoanelor ndrept ite legal.
Sanc iunile disciplinare se radiaz de drept n termenele
legale.
312
7.2. R spunderea contraven ional
a func ionarilor publici

R spunderea contraven ional a Iunc ionarilor publici este
angajat n cazul n care acestia au s vrsit o contraven ie n
timpul si n leg tur cu sarcinile de serviciu.
Faptele care constituie astIel de contraven ii nu mai sunt
enumerate n Statutul Iunc ionarilor publici sau n Statutele unor
categorii speciale de Iunc ionarii publici, ele Iiind reglementate
prin legi, ordonan e, hot rri ale Guvernului, ale consiliilor
locale si jude ene.
Asa cum rezult din art.71 alin.(1) din Legea nr.188/1999,
republicat , aceste contraven ii trebuie s vrsite de o persoan
care are calitatea legal de Iunc ionar public, nu de simpl per-
soan angajat , precum si s Ii Iost s vrsit n timpul exercit rii
si n leg tur cu atribu iile si sarcinile de serviciu.
n principiu, constatarea si aplicarea sanc iunii contraven-
ionale se Iac de c tre seIii de servicii si de direc ii mputernici i
de c tre conduc torul autorit ii sau institu iei publice.
mpotriva procesului-verbal de constatare a contraven iei si
de aplicare a sanc iunii Iunc ionarul public se poate adresa cu
plngere la judec toria n a c rei circumscrip ie si are sediul
autoritatea sau institu ia public n care este numit Iunc ionarul
public sanc ionat.
Plngerea Iormulat mpotriva procesului-verbal de consta-
tare si sanc ionare a contraven iei suspend executarea sanc iunii
contraven ionale.
n aceast materie, prevederile Legii nr.188/1999, republi-
cat , se completeaz cu prevederile generale ale O.G. nr.2/2001
privind regimul juridic al contraven iilor
25
.

25
O.G. nr.2/2001 a Iost publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.410 din 25 iulie 2001 si a suIerit mai multe
modiIic ri si complet ri, ultimele prin Legea nr.526/2004.
313
7.3. R spunderea civil a func ionarilor publici

R spunderea civil a Iunc ionarilor publici este o Iorm de
r spundere speciIic acestei categorii de subiecte de drept pentru
care se cere ndeplinirea cumulativ , pe lng condi iile prev -
zute de dreptul comun, a celor dou condi ii speciale:
- Iapta trebuie s reprezinte o nc lcare a ndatoririlor de
serviciu;
- persoana trebuie s aib calitatea de Iunc ionar public.
Aceast Iorm de r spundere stabilit n sarcina Iunc io-
narilor publici este o Iorm speciIic a r spunderii delictuale
prev zute de art.998 din Codul civil, potrivit c ruia orice Iapt a
omului care cauzeaz altuia un prejudiciu oblig pe acela din a
c rui greseal s-a produs s -l repare.
Potrivit art.72 din Legea nr.188/1999, republicat , r spun-
derea civil a Iunc ionarului public se angajeaz :
- pentru pagubele produse cu vinov ie patrimoniului auto-
rit ii sau institu iei publice n care Iunc ioneaz ;
- pentru nerestituirea n termenul legal a sumelor ce i s-au
acordat necuvenit;
- pentru daunele pl tite de autoritatea sau institu ia public ,
n calitate de comitent, unor ter e persoane, n temeiul unei
hot rri judec toresti deIinitive si irevocabile.
Repararea pagubelor produse n dauna autorit ii sau
institu iei publice se dispune prin emiterea de c tre seIul acesteia
a unui act administrativ, n termen de 30 de zile de la constatarea
pagubei sau prin asumarea unui angajament de plat al Iunc-
ionarului public.
n cazul pagubelor provenite din daunele pl tite de auto-
ritatea sau institu ia public n calitate de comitent unor ter i,
repararea pagubei se va Iace pe baza hot rrii judec toresti
deIinitive si irevocabile.
Emiterea actului administrativ de recuperare a pagubei se
prescrie n termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
314
mpotriva actului administrativ de recuperare a pagubei,
Iunc ionarul public vizat se poate adresa instan ei de contencios
administrativ competente.

7.4. R spunderea penal
a func ionarului public

R spunderea penal a Iunc ionarului public pentru inIrac-
iunile s vrsite n timpul serviciului sau n leg tur cu
atribu iile Iunc iei publice pe care o ocup se angajeaz potrivit
legii penale.
No iunea de Iunc ionar public n sensul Legii nr.188/1999,
republicat , diIer de no iunea de Iunc ionar public deIinit de
art.147 alin.(1) din Codul penal, potrivit c ruia ,prin Iunc ionar
public se n elege orice persoan care exercit permanent sau
temporar, cu orice titlu, indiIerent cum a Iost nvestit , o
ns rcinare de orice natur , retribuit sau nu, n serviciul unei
unit i dintre cele la care se reIer art.145 (autorit i publice,
institu ii publice, institu ii sau alte persoane juridice de interes
public, servicii de interes public), precum si de no iunea de
Iunc ionar deIinit de alin.2 al aceluiasi articol, potrivit c ruia
,prin Iunc ionar se n elege persoana men ionat n alin.1,
precum si orice salariat care exercit o ns rcinare n serviciul
unei alte persoane juridice dect cele prev zute n acel alineat.
Faptele comise n aceast calitate special sunt inIrac iuni
de serviciu sau n leg tur cu serviciul (luarea de mit , abuzul
sau neglijen a n serviciu etc.) ori alte categorii de inIrac iuni
speciIice exercit rii sau n leg tur cu exercitarea unei Iunc ii
publice (delapidarea, Ialsul intelectual, Ialsul material, insubor-
donarea etc.).
De asemenea, exist reglement ri speciale viznd Iunc-
ionarii publici, altele dect Codul penal, precum Legea
nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanc ionarea
315
Iaptelor de corup ie
26
, Legea nr.141/1997 privind Codul vamal
al Romniei
27
etc.
Al turat sanc iunii penale se mai pot aplica si pedepse
complementare care se execut dup executarea pedepsei
principale, constnd n interzicerea uneia sau unora dintre urm -
toarele drepturi:
- dreptul de a alege si de a Ii ales n organele puterii sau pe
Iunc ii echivalente;
- dreptul de a ocupa o Iunc ie ce implic exerci iul auto-
rit ii publice;
- dreptul de a ocupa o Iunc ie sau de a exercita o proIesie
de natura celei de care s-a Iolosit condamnatul pentru s vrsirea
inIrac iunii.
Legea nr.188/1999, republicat , s-a ocupat de clariIicarea
situa iei Iunc ionarului public n Iaza cercet rii penale si jude-
c toresti, pn la intervenirea unei hot rri deIinitive.
AstIel, potrivit art.74 alin.(2) din Legea nr.188/1999, repu-
blicat , n cazul n care s-a pus n miscare ac iunea penal pentru
s vrsirea unei inIrac iuni de natura celor prev zute la art.50 lit.h)
(inIrac iuni contra umanit ii, contra statului sau contra autorit ii,
de serviciu sau n leg tur cu serviciul, care mpiedic nI ptuirea
justi iei, de Ials ori a unor Iapte de corup ie), conduc torul autori-
t ii sau institu iei publice va dispune suspendarea Iunc ionarului
public din Iunc ia public pe care o de ine.
n situa ia n care se dispune scoaterea de sub urm rire
penal ori ncetarea urm ririi penale, precum si n cazul n care
instan a judec toreasc dispune achitarea sau ncetarea procesului
penal, suspendarea din Iunc ia public nceteaz , iar Iunc ionarul
public respectiv va Ii reintegrat n Iunc ia public de inut
anterior si i vor Ii achitate drepturile salariale aIerente perioadei
de suspendare.

26
Legea nr.78/2000, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.219 din 18 mai 2005.
27
Legea nr.141/1997, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.180 din 1 august 1997.
316
Dac , ns , Iunc ionarul public este condamnat deIinitiv
pentru o Iapt prev zut de art.50 lit.h) din Legea nr.188/1999,
republicat , m sura suspend rii din Iunc ie se transIorm n
m sura ncet rii de drept a raportului de serviciu, potrivit art.84
alin.(2) lit.I) din lege.
Aceast m sur va atrage si eliminarea din Corpul Iunc-
ionarilor publici si pierderea tuturor drepturilor dobndite n
carier .


Sec iunea a 3-a
Managementul func iilor publice yi al func ionarilor publici

Managementul Iunc iilor publice si al Iunc ionarilor publici,
problem speciIic stiin ei administra iei, are consacrat Capitolul IV
al Legii nr.188/1999, republicat , care cuprinde reglement ri
reIeritoare la Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici si la
eviden a Iunc iilor publice si a Iunc ionarilor publici.

1. $JHQ LD1D LRQDO D)XQF LRQDULORU3XEOLFL

Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici este deIinit de
lege, precum si de H.G. nr.624/2003
28
ca Iiind organ de spe-
cialitate al administra iie publice centrale, cu personalitate
juridic , nIiin at n subordinea Ministerului Administra iei si
Internelor pentru crearea si dezvoltarea unui corp de Iunc ionari
publici proIesionist, stabil si impar ial.
Rolul Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici este de a
asigura aplicarea strategiei si a Programului de guvernare n
domeniul managementului Iunc iei publice si al Iunc ionarilor
publici.

28
H.G. nr.624/2003 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare si Iunc ionare a Agen iei Na ionale a Func ionarilor
Publici, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I, nr.410
din 11 iunie 2003.
317
Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici este condus de
un presedinte, cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a
primului-ministru, la propunerea ministrului Administra iei si
Internelor.
n exercitarea atribu iilor legale, presedintele Agen iei
Na ionale a Func ionarilor Publici emite ordine cu caracter nor-
mativ si individual.
Pe lng presedintele Agen iei, Iunc ioneaz Colegiul
Agen iei Na ionale a Func ionarilor Publici, ca organ consultativ,
care se ntruneste lunar sau ori de cte ori este nevoie n sedin e
conduse de presedinte.
Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici are, potrivit
art.20 alin.(1) din Legea nr.188/1999, republicat , si Regu-
lamentului de organizare si Iunc ionare, urm toarele atribu ii
principale:
a) n domeniul managementului func iei publice yi al
func ionarilor publici:
- elaboreaz politici si strategii privind managementul
Iunc iei publice si al Iunc ionarilor publici, pe care le prezint
ministrului Administra iei si Internelor pentru a Ii nsusite si
supuse spre aprobare Guvernului;
- Iundamenteaz , elaboreaz si prezint spre aprobare
ministrului Administra iei si Internelor programe privind mana-
gementul Iunc iei publice si al Iunc ionarilor publici;
- elaboreaz studii, analize si prognoze privind dinamica si
structura corpului Iunc ionarilor publici;
- urm reste modul de aplicare a strategiilor si programelor
reIeritoare la Iunc ia public si Iunc ionarii publici;
- gestioneaz corpul de rezerv al Iunc ionarilor publici si
asigur redistribuirea Iunc ionarilor publici, n condi iile legii;
- organizeaz si gestioneaz concursurile pentru ocuparea
Iunc iilor publice vacante, n condi iile legii;
- acord aviz pentru organizarea concursurilor n vederea
ocup rii Iunc iilor publice vacante de c tre autorit i si institu ii
publice, n condi iile legii;
318
- avizeaz si monitorizeaz recrutarea pentru Iunc iile pu-
blice speciIice;
- ine eviden a Iunc iilor publice vacante, potrivit pre-
vederilor legale;
- elaboreaz , cu consultarea autorit ilor si institu iilor pu-
blice, Planul de ocupare a Iunc iilor publice, pe care l supune
spre aprobare Guvernului;
- stabileste criteriile de perIorman proIesional , pe baza
c rora se va Iace evaluarea perIorman elor proIesionale indi-
viduale ale Iunc ionarilor publici, care se aprob prin ordin al
presedintelui Agen iei;
- sprijin autorit ile administra iei publice pentru derularea
unor ac iuni de perIec ionare a preg tirii proIesionale a perso-
nalului n domeniul Iunc iei publice si al Iunc ionarilor publici,
participnd la ac iuni de instruire n vederea aplic rii corecte si
unitare a legisla iei privind Iunc ia public si Iunc ionarii publici;
- conlucreaz cu Institutul Na ional de Administra ie si cu
centrele regionale de perIec ionare pentru derularea programelor
de Iormare si perIec ionare a Iunc ionarilor publici; sprijin
aceste institu ii cu personal de predare;
- centralizeaz propunerile de instruire a Iunc ionarilor
publici, stabilite ca urmare a evalu rii perIorman elor proIe-
sionale ale Iunc ionarilor publici;
- colaboreaz cu Institutul Na ional de Administra ie la sta-
bilirea tematicii speciIice programelor de Iormare specializat n
administra ia public si de perIec ionare a Iunc ionarilor publici;
b) n domeniul reglement rii func iei publice:
- elaboreaz proiecte si acte normative privind Iunc ia
public si Iunc ionarii publici, pe care le supune spre aprobare
Guvernului prin Ministerul Administra iei si Internelor;
- elaboreaz norme metodologice si instruc iuni cu caracter
normativ privind Iunc ia public si Iunc ionarii publici;
- analizeaz si avizeaz proiectele de acte normative care
con in prevederi reIeritoare la Iunc ia public si la Iunc ionarii
publici, elaborate de alte ministere si de celelalte autorit i ale
administra iei publice centrale;
319
- acord aviz, n condi iile legii, pentru stabilirea de c tre
autorit i si institu ii publice a Iunc iilor publice;
- elaboreaz reglement ri comune autorit ilor si institu iilor
publice privind Iunc iile publice, evaluarea, gradarea si clasiIicarea
posturilor, cu consultarea organiza iilor sindicale reprezentative
ale Iunc ionarilor publici;
- elaboreaz proiectul legii privind stabilirea sistemului
unitar de salarizare a Iunc ionarilor publici;
- elaboreaz normele de organizare, utilizare si prelucrare a
inIorma iilor cuprinse n baza de date reIeritoare la Iunc iile
publice si Iunc ionarii publici;
c) n domeniul gestiunii de programe:
- gestioneaz programele privind Iunc ia public si Iunc-
ionarii publici, urm reste ndeplinirea acestora si prezint
periodic ministrului Administra iei si Internelor rapoarte privind
modul de derulare a acestora;
- elaboreaz si administreaz baza de date cuprinznd
eviden a na ional a Iunc iilor publice si a Iunc ionarilor publici,
precum si a Iunc iilor publice vacante;
d) n domeniul reprezent rii:
- reprezint autorit ile administra iei publice centrale si
locale n raporturile cu persoanele juridice si Iizice, romne si
str ine, n domeniul managementului Iunc iei publice si al
Iunc ionarilor publici;
- colaboreaz cu ministerele si cu alte autorit i publice n
ndeplinirea atribu iilor ce i revin;
- colaboreaz cu institu ii si organisme similare din ar si
din str in tate n domeniul s u de activitate;
- conlucreaz cu organiza iile asociative ale Iunc ionarilor
publici, din ar si din str in tate, precum si cu organiza iile
neguvernamentale cu atribu ii n domeniul s u de activitate;
- particip la negocierile dintre organiza iile sindicale
reprezentative ale Iunc ionarilor publici si Ministerul Admi-
nistra iei si Internelor;
- negociaz , cu acordul ministrului Administra iei si Internelor,
ncheierea unor acorduri si proiecte de colaborare interna ional
320
n domeniul Iunc iei publice, al Iunc ionarilor publici si al mana-
gementului resurselor urmane; prezint acordurile convenite
ministrului Administra iei si Internelor pentru a Ii aprobate de
acesta sau, dup caz, nsusite si supuse spre aprobare Guvernului;
e) n domeniul monitoriz rii yi controlului activit ii
referitoare la func ia public yi la func ionarii publici:
- acord sprijin si ndrumare metodologic autorit ilor
administra iei publice, n scopul aplic rii uniIorme si corecte a
legisla iei din domeniul Iunc iei publice si al Iunc ionarilor
publici;
- coordoneaz metodologic si acord sprijin de specialitate
compartimentelor de resurse umane din cadrul autorit ilor si
institu iilor publice centrale si locale;
- monitorizeaz si controleaz aplicarea legisla iei privind
Iunc ia public si Iunc ionarii publici;
- sprijin autorit ile administra iei publice centrale si
locale si le acord asisten tehnic de specialitate pentru elabo-
rarea si aprobarea unor norme speciIice n acest domeniu;
- monitorizeaz modul n care sunt asigurate si respectate de
c tre autorit ile si institu iile publice condi iile de munc pentru
Iunc ionarii publici; n acest scop, conlucreaz cu organiza iile
sindicale ale acestora;
- controleaz modul de respectare de c tre conduc torii
autorit ilor si institu iilor publice a drepturilor legale cuvenite
Iunc ionarilor publici, precum si aplicarea m surilor privind
respectarea egalit ii de sanse si tratament n domeniul rela iilor
de serviciu;
- coordoneaz metodologic, monitorizeaz , veriIic si con-
troleaz aplicarea si respectarea prevederilor legale privind
normele de conduit moral si proIesional a Iunc ionarilor
publici, organizarea si Iunc ionarea comisiilor paritare si a co-
misiilor de disciplin , organizarea si desI surarea concursurilor,
organizarea perioadei de stagiu, evaluarea perIorman elor pro-
Iesionale ale Iunc ionarilor publici;
- ntocmeste rapoarte anuale cu privire la managementul
Iunc iilor publice si al Iunc ionarilor publici, la gradul de
321
ocupare a posturilor, precum si cu privire la respectarea le-
gisla iei speciIice, pe care le prezint Guvernului, prin ministrul
Administra iei si Internelor, spre a Ii naintate pentru dezbatere
si aprobare Parlamentului;
f) n domeniul armoniz rii legisla iei:
- coordoneaz si sprijin procesul de adaptare a statutelor
aprobate prin legi speciale la prevederile Legii nr.188/1999,
republicat ;
- elaboreaz proiectele de acte normative pentru armoni-
zarea legisla iei din domeniul Iunc iei publice cu reglement rile
Uniunii Europene si alte acte cu caracter interna ional pe care
Romnia le-a ratiIicat;
- urm reste ca proiectele de acte normative elaborate de
ministere si de alte autorit i publice centrale si locale, care
con in prevederi reIeritoare la Iunc iile publice si la Iunc ionarii
publici, s Iie n concordan cu reglement rile europene existente
n acest domeniu.
n exercitarea atribu iilor sale, Agen ia colaboreaz direct
cu compartimentele specializate n gestiunea resurselor umane
din structura ministerelor, a celorlalte autorit i publice centrale,
a serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale
celorlalte organe centrale, din cadrul preIecturilor si din aparatul
propriu al consiliilor locale si jude ene.

2. Eviden a func iilor publice yi a func ionarilor publici

Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici administreaz
eviden a na ional a Iunc iilor publice si a Iunc ionarilor publici,
pe baza datelor transmise de autorit ile si institu iile publice.
Eviden a Iunc iilor publice si a Iunc ionarilor publici n
cadrul autorit ilor si institu iilor publice se ine de c tre Agen ia
Na ional a Func ionarilor Publici.
n scopul asigur rii gestion rii eIiciente a resurselor umane,
precum si pentru urm rirea carierei Iunc ionarului public, auto-
rit ile si institu iile publice ntocmesc dosarul proIesional pentru
Iiecare Iunc ionar public.
322
Formatul standard al eviden ei Iunc iilor publice si a Iunc-
ionarilor publici, precum si con inutul dosarului proIesional se
stabilesc prin hot rre a Guvernului, la propunerea Agen iei
Na ionale a Func ionarilor Publici.
Autorit ile si institu iile publice sunt obligate s comunice
Agen iei, la termenele stabilite, inIorma iile solicitate reIeritoare
la Iunc iile publice si la Iunc ionarii publici, n condi iile legii.
Orice modiIicare ap rut n eviden a Iunc iilor publice din
cadrul autorit ii sau institu iei publice se comunic Agen iei n
termen de cel mult 10 zile lucr toare de la data producerii ei.
Autorit ile si institu iile publice r spund de ntocmirea si
actualizarea dosarelor proIesionale ale Iunc ionarilor publici si
asigur p strarea acestora n condi ii de siguran .
Dosarul proIesional al Iiec rui Iunc ionar public va cuprinde
actul administrativ de numire n Iunc ie, documentul de atestare a
depunerii jur mntului, documentele de studii, documentele pri-
vind evaluarea anual a perIorman elor proIesionale individuale,
documentele privind promovarea, avans rile, sanc iunile disci-
plinare, ordonate cronologic si I r discontinuit i.
La cererea Iunc ionarului public, Agen ia Na ional a Func-
ionarilor Publici este obligat s -i elibereze copii de pe actele
existente n dosarul s u proIesional.


323

%,%/,2*5$),(6(/(&7,9

1./HJLVOD LH
Constitu ia din anul 1991, revizuit si republicat .
Iegea nr. 163/1929, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei
nr.169 din 2 august 1929.
Decretul nr.31/1954, publicat n Buletinul Oficial nr.8 din
30 ianuarie 1954.
Decretul nr. 473/1977 privind organizarea si Iunc ionarea Radioteleviziunii
Romne.
Decretul Lege nr.136/1990, publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr.65 din 12 mai 1990.
Iegea nr.3/1970, publicat n ,Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,
nr.28 din 28 martie 1970.
Iegea nr.5/1990, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr.92 din 20 iulie 1990.
Iegea nr.29/1990, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr.122 din 8 noiembrie 1990.
Iegea nr.37/1990, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr.137 din 7 decembire1990.
Iegea nr.90/1990, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr.142 din 13 decembrie 1990.
Iegea nr.64/1991, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 752 din 15 octombrie 2002.
Iegea nr.69/1991, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.238 din 28 noiembrie 1991 si republicat n ,Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr.79 din 18 aprilie 1996.
Iegea nr.69/1991, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.238 din 28 nov.1991.
Iegea nr.70/1991, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996.
Iegea nr.14/1992, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr. 33 din 3 martie 1992.
324
Iegea nr.48/1992, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr. 104 din 25 mai 1992.
Iegea nr.82/1992, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.354 din 11 decembrie 1997.
Iegea nr.94/1992, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Parte I, nr.116 din 16 martie 2000.
Iegea nr.20/1993, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr.73 din 12 aprilie 1993.
Iegea nr.56/1993, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei
Partea I, nr.56 din 8 Iebruarie 1999.
Iegea nr. 73/1993, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr.260 din 5 noiembrie 1993.
Iegea nr.27/1994, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr.127 din 24 mai 1994.
Iegea nr.41/1994, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr.153 din 18 iunie 1999 si republicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.636 din 27 decembrie 1999.
Iegea nr.47/1994, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 210 din 25 aprilie 2001.
Iegea nr.52/1994, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr. 210 din 11 august 1994.
Iegea nr.51/1995, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.113 din 6 martie 2001.
Iegea nr.8/1996, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,
nr.60 din 26 martie 1996.
Iegea nr.21/1996, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.762 din 16 august 2005.
Iegea nr. 92/1996, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.169 din 30 iulie 1996.
Iegea nr.111/1996, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 78 din 18 Iebruarie 1998.
Iegea nr.119/1996, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.282 din 11 noiembrie 1996.
Iegea nr. 35/1997, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.844 din 15 septembrie 2004.
Iegea nr. 109/1997, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 141 din 7 iulie 1997.
325
Iegea nr.141/1997, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.180 din 1 august 1997 .
Iegea nr.199/1997, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.331 din 26 noiembrie 1997.
Iegea nr.1/1998, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr.7 din 12 ianuarie 1998 si republicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.511 din 18 octombrie 2000.
Iegea nr.58/1998, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.78 din 24 ianuarie 2005.
Iegea nr.154/1998, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 266 din 16 iulie 1998.
Iegea nr.189/1998, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.404 din 22 octombrie 1998.
Iegea nr.191/1998, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.402 din 22 octombrie 1998.
Iegea nr.213/1998, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I nr. 448 din 24 nov.1998.
Iegea nr.115/1999, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.334 din 20 mai 2002.
Iegea nr.132/1999, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.68 din 27 ianuarie 2004.
Iegea nr.168/1999, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.582 din 29 noiembrie 1999.
Iegea nr.188/1999, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004.
Iegea nr. 197/1999, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.603 din 9 decembrie 1999.
Iegea nr.3/2000, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea I,
nr.84 din 24 Iebruarie 2000.
Iegea nr.22/2000, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.84 din 24 Iebruarie 2000.
Iegea nr.24/2000, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 139 din 31 martie 2000.
Iegea nr.32/2000, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000.
Iegea nr.78/2000, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.219 din 18 mai 2005.
326
Iegea nr.90/2001, publicat n ,Monitorul OIicial, Partea I, nr.164,
din 2 aprilie 2001.
Iegea nr.326/2001, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 359 din 4 iulie 2001.
Iegea nr.760/2001, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 23 din 16 ianuarie 2002.
Iegea nr.77/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.104 din 7 Iebruarie 2002.
Iegea nr.345/2002, publicat n ,Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr.371 din 1 iunie 2002.
Iegea nr.390/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 443 din 24 iunie 2002.
Iegea nr. 415/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 494 din 10 iulie 2002.
Iegea nr.504/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.534 din22 iulie 2002.
Iegea nr.656/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.904 din 12 decembrie 2002
Iegea nr.52/2003, publicat n ,Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr.70 din 3 Iebruarie 2003.
Iegea nr.58/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 179 din 21 martie 2003.
Iegea nr. 67/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 183 din 24 martie 2003.
Iegea nr.85/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.197 din 27 martie 2003.
Iegea nr.161/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003.
Iegea nr. 217/2003, publicat n ,Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr.367 din 29 mai 2003.
Iegea nr. 283/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I , nr.173 din 2 iulie 2003.
Iegea nr. 292/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.473 din 2 iulie 2003.
Iegea nr.318/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.511 din 16 iulie 2003.
327
Iegea nr.321/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 509 din 15 iulie 2003.
Iegea nr.477/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 824 din 20 noiembrie 2003.
Iegea nr.571/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003.
Iegea nr.23/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 187 din 3 martie 2004.
Iegea nr.67/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.271 din 29 martie 2004.
Iegea nr.274/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.557 din 23 iunie 2004.
Iegea nr.304/2004, republicat n ,Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005.
Iegea nr.312/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004.
Iegea nr.317/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I , nr. 599 din 2 iulie 2004.
Iegea nr.340/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.658 din 21 iulie 2004.
Iegea nr.351/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.679 din 28 iulie 2004.
Iegea nr.373/2004, publicat n ,Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr.887 din 29 septembrie 2004.
Iegea nr.554/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004.
Iegea nr.9/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 184 din 3 martie 2005.
Iegea nr.157/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.465 din 1 iunie 2005.
Iegea nr.198/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 550 din 28 iunie 2005.
O.U.G. nr.51/1998, republicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr.948 din 24 decembrie 2002.
O.U.G. nr.192/1999, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.599 din 8 decembrie 1999.
O.U.G nr.24/2000, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.138 din 31 martie 2000.
328
O.U.G. nr.2/2001, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.10 din 9 ianuarie 2001.
O.U.G. nr.14/2001, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.14 din 26 ianuarie 2001.
O.U.G. nr.99/2001, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.350 din 29 iunie 2001.
O.U.G. nr.25/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 226 din 4 aprilie 2002.
O.U.G. nr.28/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.238 din 9 aprilie 2002.
O.U.G. nr.79/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.457 din 27 iunie 2002.
O.U.G. nr.153/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.826 din 15 noiembrie 2002.
O.U.G. nr.195/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.958 din 28 decembrie 2002.
O.U.G. nr.45/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.431 din 19 iunie 2003.
O.U.G. nr.63/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 462 din 28 iunie 2003.
O.U.G. nr.64/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.464 din 29 iunie 2003.
O.U.G. nr.103/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.669 din 9 septembrie 2002.
O.U.G. nr. 117/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 752 din 27 octombrie 2003.
O.U.G. nr.11/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.266 din 25 martie 2004.
O.U.G. nr.23/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.359 din 23 aprilie 2004.
O.U.G. nr. 25/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 391 din 3 mai 2004.
O.U.G. nr.78/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.969 din 21 octombrie 2004.
O.U.G. nr.82/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.975 din 22 octombrie 2004.
329
O.U.G. nr.92/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.1091 din 23 noiembrie 2004.
O.U.G. nr.74/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.572 din 4 iulie 2005.
O.G. nr.9/1992, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea
I, nr. 75 din 23 martie 1994.
O.G. nr.21/1992, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 75 din 23 martie 1994.
O.G. nr.63/1994, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 245 din 30 august 1994.
O.G. nr.32/1998, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.42 din 30 ianuarie 1998.
O.G. nr. 91/1999, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 424 din 31 august 1999.
O.G. nr.119/1999, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.799 din 12 noiembrie 2003.
O.G. nr.129/2000, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.711 din 30 septembrie 2002.
O.G. nr.137/2000, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000.
O.G. nr.2/2001, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.410 din 25 iulie 2001.
O.G. nr.63/2001, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.536 din 1 septembrie 2001.
O.G. nr. 84/2001, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.544 din 1 septembrie 2001.
O.G. nr. 86/2001 publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.544 din 1 septembrie 2001.
O.G. nr. 88/2001 publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.544 din 1 septembrie 2001.
O.G. nr.27/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 84 din 1 Iebruarie 2002.
O.G. nr.36/2002, publicat n ,Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr.92 din 2 Iebruarie 2002.
O.G. nr.7/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.59 din 1 Iebruarie 2003.
330
O.G. nr.42/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.94 din 31 ianuarie 2004.
Hot rrea Parlamentului nr.3/ 2001, publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.69 din 8 februarie 2001.
Hot rrea Parlamentului nr.16/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr.436 din 19 iunie 2003.
Hot rrea Birourilor permanente ale Camerei Deputa ilor si Senatului
nr.1 din 26 Iebruarie 1996, publicat n ,Monitorul OIicial al
Romniei, Partea I, nr. 43 din 29 februarie 1996.
H.G. nr. 1161/1990, publicat n Monitorul OIicial, Partea I, nr. 1149
din 2 noiembrie 1990.
H.G. nr. 229/1993, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.119 din 7 iunie 1993.
H.G. nr. 442/1994, republicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.40 din 12 martie 1997.
H.G. nr.573/1998, publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr.345 din 11 septembrie 1998.
H.G. nr. 482/1999 publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.293 din 24 iunie 1999.
H.G. nr.779/1999, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.473 din 30 septembrie 1999.
H.G. nr.41/2000, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea
I, nr.21 din 21 ianuarie 2000.
H.G. nr.314/2001, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.142 din 22 martie 2001.
H.G. nr.870/2001, publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr.575 din 14 septembrie 2001.
H.G. nr.1194/2001, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.792 din 12 decembrie 2001.
H.G. nr.373/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.272 din 23 aprilie 2002.
H.G. nr.479/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.382 din 5 iunie 2002.
H.G. nr. 598/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.473 din 22 iunie 2002.
H.G. nr.880/2002, publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr.660 din 5 septembrie 2002.
331
H.G. nr.1010/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.696 din 23 septembrie 2002.
H.G. nr.1489/2002, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 956 din 27 decembrie 2002.
H.G. nr.85/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea
I, nr. 58 din 31 ianuarie 2003.
H.G. nr.318/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.225 din 3 aprilie 2003.
H.G. nr.624/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.410 din 11 iunie 2003.
H.G. nr.656/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.417 din 13 iunie 2003.
H.G. nr.738/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.485 din 7 iulie 2003.
H.G. nr.744/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.494 din 9 iulie 2003.
H.G. nr.752/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.494 din 9 iulie 2003.
H.G. nr.753/2003, publicat n ,Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr.494 din 9 iulie 2003.
H.G. nr.755/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.490 din 8 iulie 2003.
H.G. nr.756/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.494 din 9 iulie 2003.
H.G. nr.757/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.490 din 8 iulie 2003.
H.G. nr.758/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 492 din 8 iulie 2003.
H.G. nr.759/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 497 din 9 iulie 2003.
H.G. nr.760/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.492 din 8 iulie 2003.
H.G. nr.1209/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.757 din 29 octombrie 2003.
H.G. nr.1210/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.757 din 29 octombrie 2003.
332
H.G. nr.1425/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.904 din 17 decembrie 2003.
H.G. nr.1627/2003, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.69 din 27 ianuarie 2004.
H.G. nr.100/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 126 din 12 Iebruarie 2004.
H.G. nr.111/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.132 din 13 Iebruarie 2004.
H.G. nr.279/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 220 din 12 martie 2004.
H.G. nr.308/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.243 din 19 martie 2004.
H.G. nr.402/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.267 din 26 martie 2004.
H.G. nr.406/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 267 din 26 martie 2004.
H.G. nr.408/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.285 din 31 martie 2004.
H.G. nr.412/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.276 din 30 martie 2004.
H.G. nr.1433/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.869 din 23 septembrie 2004.
H.G. nr.1703/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.984din 26 octombrie 2004.
H.G. nr.1844/2004, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.1079 din 19 noiembrie 2004.
H.G. nr.50/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.71 din 20 ianuarie 2005.
H.G. nr.78/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.137 din 15 Iebruarie 2005.
H.G. nr.83/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei, Partea
I, nr.132 din 11 Iebruarie 2005
H.G. nr.155/2005, publicat n ,Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr.211 din 14 martie 2005.
H.G. nr.157/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 204 din 10 martie 2005.
333
H.G. nr.168/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.249 din 25 martie 2005.
H.G. nr.177/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.209 din 11 martie 2005.
H.G. nr.208/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.269 din 31 martie 2005.
H.G. nr.223/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.283 din 5 aprilie 2005.
H.G. nr.384/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.395 din 10 mai 2005.
H.G. nr.412/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.427 din 20 mai 2005.
H.G. nr.895/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr. 751 din 18 august 2005.
H.G. nr.957/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.810 din 7 septembrie 2005.
H.G. nr.1259/2005, publicat n ,Monitorul OIicial al Romniei,
Partea I, nr.952 din 26 octombrie 2005.
Decretul Presedintelui Romniei nr.797/2004 publicat n ,Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr. 667 din 22 octombrie 2001.

2.7UDWDWHFXUVXULPDQXDOHPRQRJUDILL
A. Teodorescu, Tratat de drept administrativ, vol, I, Bucuresti, 1935.
Alexandru Negoi , Consiaera ii privina elaborarea Coaului aami-
nistrativ, Analele Universit ii Bucuresti, 1977.
Alexandru Negoi , Stiin a aaministra iei, Ed. Didactic si Pedagogic ,
Bucuresti, 1977.
Alexandru Negoi , Drept aaministrativ ,i elemente ae ,tiin a aami-
nistra iei, Bucuresti, 1981.
Alexandru Negoi , Drept aaministrativ, Ed. Sylvi, Bucuresti, 1998.
Anibal Teodorescu, Tratat ae arept aaministrativ, vol. I, Bucuresti,
1929.
Antonie Iorgovan, Tratat ae arept aaministrativ, Edi ia a III-a, vol. I,
Ed. All Beck, Bucuresti, 2001.
Augustin Fuerea, Institu iile Uniunii Europene, Bucuresti 2002.
C. Dissescu, Tratat ae arept constitu ional, Bucuresti, 1915.
334
Charles Debbasch, Institution et aroit aaministratifs, Les structures
aaministratives, P.U.F., 1993.
Constantin St tescu, Drept civil. Persoana fi:ic . Persoana furiaic .
Drepturile reale, Ed. Didactic si Pedagogic , Bucuresti, 1970.
Cristian Ionescu, Drept constitu ional ,i institu ii politice, Editura
Iumina Iex, vol.II, Bucuresti, 2001.
Dumitru Brezoianu, Drept aaministrativ ,i autorit i publice in
Romnia, Ed. Metropol, Bucuresti, 1995.
E.D. Tarangul, Tratat de drept administrativ romn, Cern u i, 1944.
Emanuel Albu, Aaministra ia ministerial in Romania, Ed. All Beck,
Bucuresti, 2004.
Ernst ForsthoII, Traite ae aroit aaministratif allemana, Bruxelles, 1969.
I. Vntu, M.Anghene, M Str oanu, Organele aaministra iei ae stat in
Republica Socialist Romania, Ed. Academiei, Bucuresti, 1971.
Ioan Alexandru, Aaministra ia public , Ed. Iumina Iex, 1999.
Ioan Alexandru, Aaminista ia public . Teorii. Realit i. Perspective.,
Ed. Iumina Iex, Bucuresti, 2001.
Ioan Alexandru, Drept aaministrativ european, Ed. Iumina Iex,
Bucuresti, 2005.
Ioan Ies, Principii ,i Institu ii ae arept procesual civil, Bucuresti,
1998.
Ioan Muraru, Drept constitu ional ,i institu ii politice, Ed. Actami,
Bucuresti, 1998.
Ioan Santai, Drept aaministrativ ,i ,tiin a aaministra iei, vol.I,
Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2004.
Ion Deleanu, Proceaura civil , Arad, 1998.
Ion Popescu Sl niceanu, Teoria func iei publice, Editura EVRIKA,
Br ila, 1999.
Hannah Arendt, Cri:ele republicii, Ed. Humanitas , Bucuresti, 1999.
J. Ziller, Administrations compares. Les systemes politique-aaministratifs
ae lEurope ae Dou:e, Paris, 1993.
Jacqueline Morand-Deviller, Cours ae aroit aaministrativ, 5
e
dition,
Montchrestien, E.J.A., Paris, 1977.
Jean Rivero, Jean Waline, Droit aaministratif, 16
e
dition, Dalloz, Paris,
1996.
Jurgen Schwarze, Droit aaministratif europeen, Bruxelles, 1994.
Iiviu Giurgiu s.a., Drept aaministrativ, Ed. Sylvi, Bucuresti, 2002.
335
M. V caru, Manual ae arept aaministrativ, Chisin u, 1925.
Marcel Waline, Droit aaministratif, 1963.
Mihai T. Oroveanu, Tratat ae ,tiin a aaministra iei, Bucuresti, 1996.
Mircea Djuvara, Teoria general a areptului, Ed.All, Bucuresti, 1995.
Mircea Preda, Autorit ile aaministra iei publice, edi ia a II-a, Ed.
Iumina Iex, Bucuresti, 2002.
Nathan Glick, Sistemul American ae guvern mant, USIA, 1990.
Nicolae Popa, Teoria general a areptului, Ed. Actami, Bucuresti,
2000.
Paul Negulescu, Tratat ae arept aaministrativ, vol.I, Edi ia a IV-a,
Bucuresti, 1934.
Radu Carp, Responsabilitatea ministerial , Editura All Beck, 2003
Ren Chapus, Droit administratif general, Editions Montchrestien,
1994,Tome 1.
Rodica Narcisa Petrescu, Drept aaministrativ, Editura Cordial Iex,
Cluj-Napoca, 2001.
Ronald Drago, Les missions de ladministration, Trait de science
aaministrative, Paris, Monton, 1980.
Sanda Ghimpu s.a., Dreptul muncii, vol. I, Editura Stiin iIic si
Enciclopedic , Bucuresti, 1978.
Theodor Mrejeru, Emanuel Albu, Adrian Vlad, Jurispruaen a Cur ii
Supreme ae Justi ie, Contencios aaministrativ 2001, Ed. Economic ,
Bucuresti, 2002.
Traian Ionascu s.a., Organi:a iile socialiste ca persoane furiaice in
Romnia, Bucuresti, 1967.
Tudor Dr ganu, Tratat elementar ae arept constitu ional ,i institu ii
publice, vol.II, Bucuresti, 1998.
Valentin Pris caru, Tratat ae arept aaministrativ, Bucuresti,1991.
Valentin I. Pris caru, Tratat de drept administrativ romn, Partea
general , Ed. Iumina Iex, Bucuresti, 1993.
Verginia Vedinas, Statutul func ionarului public, Editura Nemira,
Bucuresti, 1998.

3.$UWLFROHGHVSHFLDOLWDWH
Ioan Alexandru, Un punct ae veaere in conturarea unei concep ii
privina elaborarea Coaului aaministrativ, ,Revista romn de
drept nr.9/1976.
336
Eugen Popa, Capacitatea procesual a autorit ilor ,i institu iilor
publice, n Revista Dreptul nr.12/1999.
Radu Carp, ,ReIlec ii pe marginea statului juridic al decretelor emise
de Presedintele Romniei, n ,Revista de Drept Public nr.4/2004
Tudor Dr ganu, Tenain e ae limitare al rolului in Stat al Guvernului
prin multiplicarea exagerat a autorit ilor centrale autonome
ale aaministra iei publice, n Revista de Drept Comercial
nr.12/2000 si nr.1/2001.
United States InIormation Service, Regional Program OIIice, Vienna,
1999.
Vasile P tulea, Cooraonatele furiaice ae evolu ie a evolu iei
aescentrali: rii aaministrative, n Revista Dreptul, nr.9/1991.

4.'LF LRQDUH
Dic ionarul enciclopeaic, vol.V, Editura Enciclopedic , Bucuresti, 2004.
Dic ionarul explicativ al limbii romane, DEX, Editura Academiei
R.S.R.,Bucuresti,1975.
Dic ionarul ae neologisme, Editura Academiei, Bucuresti, 1978.
Gheorghe Gu u, Dic ionar latin-romn, Ed. Stiin iIic , Bucuresti, 1993.
Larousse ae la langue francaise, Paris, 1977.

5.6LWHXUL,QWHUQHW
http://www.SaudinI.com -The Saudi Arabian InIormation Resource
Ministry oI Hajj
www.gksoIt.comgovt/en The Australian InIormation, Federal Institutions
www.poland.pl/State and Politics/Prime Minister and Ministeries
www.kantei.go.jp./Government oI Japan
www.Iirstgov.govusa/Ministeres and Agencies
www.legiIrance.gouv.Ir. si www.Iranceurope.org/institutions administratives