CURS 2

Investitiile si rolul acestora in economie

In conditiile economiei de piata termenul de investitii este abordat in 2 acceptiuni :
- in sens larg, prin investitie se intelege orice alocare sau plasament de capital. Aceasta notiune se
refera la 2 componente si anume la investitiile de portofoliu ( vanzari si cumparari de actiuni ) si la
investitiile de capital.
- in sens restrans sau financiar-contabil prin investitie se inteleg acele sume de bani consumate
pentru realizarea de mijloace fixe respectiv de bunuri de valoare mare pe o perioada de folosinta
indelungata.
Investitiile reprezinta o plasare de fonduri banesti in scopul crearii unui spor de avutie atat la nivel
de societate comerciala sau societate in ansamblu cat si la nivel individual.
Actul investitional in raport cu avutia apare ca opusul consumului imediat.
Veniturile unei tari provin din sporul de avutie obtinut din investitii, iar economiile si veniturile
alimenteaza investitiile.
Investitiile reprezinta renuntarea la resurse banesti actuale contra sperantelor unor resurse viitoare
cu scopul de a obtine profit.
In general, prin investitii se inteleg acele plasamente de fonduri realizate in domeniul economic,
social, cultural, administrativ sau militar cu scopul de a asigura regenerarea sau cresterea activelor,
acoperirea cu forte de munca a activitatilor precum si cu scopul de a realiza plasamente ale
diferitelor posesori de lichiditati in titluri, terenuri, cladiri sau constructii in scopul realizarii de
castiguri.
Economistul francez Pierre Masse a definit investitia ca fiind un schimb intre o satisfactie imediata si
sigura la care se renunta contra unei sperante viitoare al carui suport il reprezinta bunul investit.
Conform acestui economist investitia are 4 componente :
- subiectul este investitor
- obiectul in care se investeste
- costul unei privatiuni
- valoarea unei sperante
Dumitru Zait arata ca investitia reprezinta o optiune produsa de un detinator de capital lichid sau
posesorul unei idei de afaceri intre a consuma imediat ceea ce detine si a-si asuma un risc prin
renuntarea la o asemenea satisfactie imediata.
Factorul principal al procesului investitional il constituie timpul, cre trebuie evaluat atat la momentul
prezent, cat si la momentul viitor.
Investitile reprezinta o cheltuiala certa pt. un viitor incert si presupun vansarea unei resurse care
comporta un risc cert.
Pt. o societate comerciala, investitiile reprezinta un plasament de fonduri banesti, iar pt. investitori
reprezinta o totalitate de cheltuieli facute pt. realizarea unui obiectiv, pt. modernizarea sau
inlocuirea acestuia.
Pt. antreprenori, investitiile reprezinta lucrari, activitate de productie specifica ( in antrepriza sau
constructii- montaj).
In concluzie, putem spune ca investitiile reprezinta fonduri banesti destinate pt. crearea si
achizitionarea de fonduri fixe ( caldii+utilaje), pt. reconstruirea, modernizarea si dezvoltarea la nivel
calitativ superior a mijloacelor fixe existente.
Includem in categoria investitii urmatoarele cheltuieli:
- dotarea cu mjloace circulante
- rodajul instalatiilor si utilajelor pana la punerea in functiune
- plata personalului beneficiarilor de investitii care se ocupa cu supravegherea si controlul
lucrarilor pe toata durata e executie a noului obiectiv
- lucrarile de imbunatatiri funciare
- impaduririle, plantatiile de pomi si vii si intretinerea acestora pana la trecerea pe rod
- achizitionarea de opere de arta, de carti si de reviste
- lucrarile de foraj si lucrarile geologice care au ca scop exploatarea si determinarea panzei de
apa freatica sau forajul pt. alimentarea cu apa a unui obiectiv
- cheltuieli pt.obtinerea terenului
- cheltuieli pt. eaborarea studiilor de prefezabilitate si fezabilitate a proiectelor de investii
- cheltuieli cu organizarea lucrarilor pe santier
Conform ONU, in sfera investitionala sunt incluse activele fixe noi, dotarea cu mijloace circulante (
fond de rulment), reparatiile capitale si soldul miscarii capitalului strain, respectiv intrarile de capital
sub forma plasamentelor, investitiilor directe si a creditelor acordate si a iesirilor de capital prin
profitul la capitalul investit, rambursarea creditelor si a dobanzilor aferente sau a dividendelor
investite.
Conform ONU, nu sunt incluse in sfera investitionala vanzarile-cumpararile de mijloace fixe vechi,
privilegiile financiare sau achizitionarea de licente.
Conform ONU, investitiile se impart in doua categorii:
- investitii brute
- investitii nete
IB = IN + A
Investitiile reprezinta alocarea actuala de fonduri in vederea obtinerii unor cash-flow-uri viitoare,
care vor compensa investitorul pt. perioada de timp in care a facut investitia, pt. rata estimata a
inflatiei si pt. riscul pe care si l-a asumat.
La nivel de societate comerciala, investitiile se materializeaza in fonduri fixe sau mijloace fixe sau
imobilizari corporale si necorporale.
In vederea acceptarii notiunii de investitii exista diferente intre punctul de vedere contabil,
economic, financiar si juridic.
Din punct de vedere contabil, investitiile reprezinta un ansamblu valoric al bunurilor mobile sau
imobile, corporale sau necorporale, achizitionate sau create de catre societate si care urmeaza a fi
utilizate in mai multe cicluri de exploatare in cadrul carora nu isi schimba forma si destinatia.
Investitiile reprezinta o cheltuiala din care se obtin bunuri si servicii care urmeaza a fi exploatate pe
durata mai multor perioade de timp si care fac obiectul proprietatii agentului respectiv. La baza
procesului investitional sta sistemul conventiilor care exista intr-o tara, regiune sau societate
comerciala.
Din punct de vedere economic, investitiile reprezinta sume de bani alocate pt.achizitionarea de
terenuri, cladiri, utilaje cu scopul obtinerii unor efecte sperate intr-o perioada de timp viitoare,
efecte care trebuie sa fie superioare cheltuielilor efectuate cu investitia.
Din punct de vedere financiar, investitiile reprezinta plasamente pe pietele financiare, reprezinta
cheltuieli care odata avansate genereaza prin exploatare venituri, economii sau castiguri pe o
perioada viitoare de timp.
Din punct de vedere juridic, investitiile se refera la achizitionarea sau la apropierea unor elemente ce
pot constitui obiecte ale dreptului de proprietate ca elemente de patrimoniu si se refera la
gospodarii, vehicule, valori imobiliare, echipamente, bani, bunuri materiale.
Desfasurarea normala a procesului de productie implica existenta a 3 factori: capital fix, munca si
materiile prime.
Totalitatea cheltuielilor prin care se achizitioneaza sau se creeaza noi capitaluri fixe productive si
neproductive, precum si totalitatea cheltuielilor prin care se dezvolta, se reutilizeaza si se
modernizeaza cele existente poarta denumirea de investitii de capital.
In sens larg, prin investitie se intelege orice cheltuiala baneasca realizata cu scopul de a obtine profit.
In sens restrans, prin investitie se inteleg acele cheltuieli pt. construirea de cladiri, achizitionarea de
utilaje, cresterea capitalului fix sau cresterea patrimoniului unitatilor economice.
Din punct de vedere al managementului unei unitati economice, accentul este pus pe capacitatea
unei investitii de a genera fluxuri de lichidati, plati, cheltuieli sau incasari si de obtine profit ca
diferenta intre venituri si cheltuieli.
Avand in vedere ca investitiile reprezinta cheltuieli, care prin prisma naturii lor, a resurselor de
finantare si a modului in care se regasesc in lucrari, acestea trebuie clasificate in functie de o serie de
necesitati de ordin practic.
Clasificarea investitiilor impune folosirea unor criterii acceptabile din punct de vedere metodologic si
rational.

CURS 3

Criteriile de clasificare a investitiilor:
1. Din punct de vedere al naturii investitiilor:
- investitii corporale
- investitii necorporale
- investitii financiare
Investitiile corporale reprezinta cheltuieli aferente realizarii mijloacelor de munca noi, dotarii cu
utilaje, cladiri, instalatii, modernizarea si achizitionarea de noi instalatii precum si inlocuirea celor
existente: plantatii vita de vie si pomi fructiferi.
Investitiile corporale se impart in: investitii propriu-zise si investitii asimilate.
Investitiile propriu-zise detin ponderea cea mai mare in totalul cheltuielilor din proiecte de
investitii; se refera la achizitionarea de mijloace fixe si modernizarea acestora.
Investitiile asimilate sunt acele cheltuieli care se refera la explorari sau prospectiuni geologice care
au in vedere realizarea unor obiective cu caracter de investitii.
Alte cheltuieli asimilate:
- cheltuieli pt. proiectare
- cheltuieli pt. impadurire pana la realizarea starii de masiv
- realizarea perdelelor de protectie si a lucrarilor de imbunatatiri funciare
- cheltuieli cu supravegherea desfasurarii lucrarilor obiectivului de investitii si plata
personalului
- organizarea santierului de constructii-montaj
- cresterea animalelor tinere pana la intrarea in turma de baza
- infiintarea plantatiilor si intretinerea acestora pana la intrarea pe rod
Investitiile necorporale (intelectuale, nemateriale) reprezinta acele cheltuieli care sunt facute pt.
logistica retelei comerciale, pt. realizarea de programe informatice, pt. pregatirea profesionala a
personalului, pt. conceperea studiilor de fezabilitate ale proiectului de investitii, acele cheltuieli de
cercetare-dezvoltare nefacturate direct de catre clienti, care sunt amortizabile in cel mult 5 ani prin
succesul comercial.
Investitiile financiare reprezinta plasamente banesti realizate din economii sau din acumulari ale
agentilor economici si realizate pe termen lung si care consta in utilizarea surselor banesti in vederea
obtinerii de creante sau de titluri de valoare precum cumpararea de actiuni, obligatiuni emise de
catre alte societati comerciale, de catre banci sau de catre stat.
2. In functie de modul in care se concretizeaza investitiile materiale, exista:
- lucrari de constructii-montaj, instalatii, constructii speciale, montaj utilaje, pregatire teren
etc
- achizitii de utilaje care necesita montaj si fixare sau care nu necesita montaj (mijloace de
transport sau masini agricole)
- lucrari si explorari geologice care cuprind prospectiuni, explorari si extindere de zacaminte in
masiv
- alte cheltuieli de investitii
3. In functie de destinatia obiectivelor la care investitiile participa:
- investitii propriu-zise sau productive
- investitii neproductive
Investitiile propriu-zise sunt investitii care se concretizeaza in mijloace fixe cu destinatie productiva.
Investitiile propriu-zise sunt de doua feluri: investitii ofensive si investitii defensive.
Investitiile ofensive au ca scop cresterea partii active a capitalului fix, iar investitiile defensive au la
baza anumite reglementari in vigoare privind protectia, securitatea muncii, poluarea, conditiile de
ingiena etc.
Investitiile neproductive (socio-demografice) au ca scop realizarea de fonduri fixe in domenii de
activitate cum ar fi: sanatate, invatamant, cultura.
4. In functie de obiectivul urmarit:
- investitii productive
- investitii obligatorii
- investitii strategice
Investitiile productive au ca scop mentinerea capacitatilor de productie. Acestea se impart in :
- investitii de expansiune, care au ca scop crearea de noi capacitati de productie
- investitii de mentinere, care au ca scop reutilarea si inlocuirea capacitatilor de productie
existente
- investitii de modernizare, care au ca scop cresterea performantelor si randamentelor
utilajelor
- investitii de inovare, care au ca scop lansarea de produse noi
Investitiile obligatorii sunt investitii impuse prin anumite reglementari si standarde nationale,
regionale sau locale in ceea ce priveste protectia mediului, securitatea muncii etc.
Investitiile strategice au ca scop realizarea strategiilor pe termen lung ale societatii comerciale
(crearea de noi locuri de munca, lansare de produse noi etc). Sunt de doua feluri: investii ofensive si
investitii defensive.
5. In functie de relatiile care exista intre beneficiarul de investitie si sursa de finantare:
- investitii straine directe
- investitii straine de potofoliu
Investitiile straine directe - sursa de finantare ia decizii si isi exercita controlul asupra proiectului din
toate punctele de vedere: managerial, de marketing, tehnologic etc.
Investitiile straine de portofoliu exista doar un plasament pur financiar fara alte implicatii.
6. In functie de sursa de finantare:
- investitiile publice, care urmaresc promovarea serviciilor in sanatate, invatamant,
infrastructura, cultura, arta, administratie, aparare; sunt finantate din bugetele de stat sau
bugetele locale
- investitiile autonome sunt investitii pe care societatile comerciale sau regiile autonome le
fac din profit sau din credite bancare
- investitiile private sunt realizate de agentii economici cu capital privat si urmaresc realizarea
intereselor proprii ale acestora
- investitii ale persoanelor fizice finantate din resursele proprii
7. In functie de nivelul la care se face finantarea:
- investitii finantate la nivel macroeconomic
- investitii finantate la nivel microeconomic
La nivel macroeconomic se pleaca de la PIB. PIB reprezinta suma produselor si serviciilor realizate in
ramurile economiei nationale.
PIB = PIN + CM
PIN = IN + CP (consumul populatiei)
CM = A + ACM (alte cheltuieli materiale)
IB = IN + A
IT = IB + CE (credite externe)
La nivel macroeconomic investitia este de 3 feluri : investitie neta, bruta si totala.
La nivel microeconomic, investitia totala este formata din surse proprii la care se adauga
sursele atrase.
IT = Sp +Sa
Sp = Pk +A, Pk profit capitalizat
Sa = CI + CE + ENA, CI- credite interne, ENA emiterea de noi actiuni
IT = Pk + A +CI + CE + ENA
8. In functie de riscul aferent:
- investitii cu risc similar cu cel al activitatii generale a unitatii economice si urmaresc
inlocuirea capitalurilor fixe si mai buna folosire a capacitatii existente
- investitiile cu risc mediu au in vedere extinderea si modernizarea obiectivelor
- investitiile cu risc ridicat urmaresc actiunile de inovare si cercetare-dezvoltare reflectate in
activitati noi, dar care se caracterizeaza prin faptul ca efectele lor sunt incerte
- investitiile cu risc alb urmaresc imbunatatirea conditiilor de munca si ale caror efecte sunt
greu de apreciat
- investitiile cu risc impus au la baza anumite reglementari si acte in vigoare
9. In functie de modul in care se executa lucrarile:
- investitii efectuate in antrepriza
- investitii efectuate in regie proprie
- investitii efectuate in sistem mixt
10. In functie de legatura investitiei cu obiectivul principal :
- investitii de baza - asigura exploatarea normala a proiectului si se fac pt abiective de baza
urmarindu-se achizitionarea si montarea de utilaje. Sunt cele pe devize de cheltuieli, intocmite pe
lucrari, pe obiective sau pe intreaga investitie.
- investitii colaterale - cuprind cheltuielile cu asigurarea utilitatilor obiectivului de baza (conducte de
ape, gaze, drumuri, cai de acces). Aceste categorii de cheltuieli sunt stabilite pe devize special
elaborate.
- investitii conexe - se finalizeaza in alte obiective care vor asigura viitorului obiectiv materii prime
necesare procesului de productie sau care au ca efect desfacerea productiei.
11. In functie de stadiul de realizare al lucrarilor de investitii :
- neterminate
- restante sau termen depasit
12. Din punct de vedere al modului in care este influentata activitatea firmelor, investitiile se impart
in :
- investitii cu efecte directe in gestiunea financiara a firmei
- investitii cu efecte indirecte.

Caracteristicile investitiei
Investitiile sunt acele actiuni prin care o serie de resurse disponibile temporar in economie sunt
transformate in bunuri materiale sau nemateriale cu scopul obtinerii unor efecte viitoare sub forma
de avantaje.
Scopul oricarui investitor il reprezinta cresterea avutiei/bogatiei, obtinerea de profit.
Investitiile directe reprezinta acea categorie de investitii care contribuie in mod nemijlocit la
cresterea si consolidarea bogatiei investitorului, la cresterea patrimoniului firmei.
Investitiile au urmatoarele caracteristici:
- au caracter inovator (introducerea progresului tehnic)
- reprezinta cheltuieli certe facute pt. un viitor incert
- factorul timp este cel mai important factor care imparte proiectul de investitii in mai multe
etape si subetape pe parcursul carora parametrii economici ai proiectului au o evolutie care
poate fi analizata cu ajutorul fluxului de numerar
- investitiile reprezinta o economie la fondul de consum
- investitiile au caracter ireversibil
- investitiile se realizeaza intr-o anumita perioada de timp mai scurta (2-3 ani), iar efectele se
propaga intr-o perioada mai mare de timp.
- orice modificare a deciziilor deja adoptate anterior necesita resurse suplimentare
importante.
Din aceasta cauza apar dificultati referitoare la evaluarea efectelor si in consecinta este necesara a fi
calculata eficienta investitiilor.
Institutiile care actioneaza in domeniul investitiilor la nivel national si international sunt :
- ARIS (Agentia Romana pt Investitii Straine)
- ARD (Agentia Romana pt Dezvoltare) pt sustinerea reformei si a practicilor de privatizare 8
agentii regionale.
- Ministerul integrarii europene
- Autoritatea pt privatizarea si administrarea participatiilor statului (APPS)
- Consiliul investitorilor straini (CIS) reprezentantii de la companiile multinationale care au
investit in Romania
- BERD
- BEI (Banca Europeana de Investitii)
- BCE (Banca Centrala Europeana)
- FMI
- Grupul Bancii Mondiale care contine : BIRD, AID, Agentia Internationala de Dezvoltare, IFC (
International Financiar Corporation), Agentia de Garantare Multimateriala a Investitiilor,
Centrul international de reglementare a conflictelor.

CURS 4

Eficienta economica Element esential al deciziei de investitii

Orice investitie presupune un consum de resurse si o economie la fondul de consum si ca urmare
este foarte important modul in care sunt cheltuite aceste resurse astfel incat investitorul sa isi poata
recupera cheltuielile facute si sa obtina un venit suplimentar.
In cazul investitiei se impune compararea si evaluarea efectelor realizate, adica a rezultatelor
aferente proiectului cu cheltuielile (eforturile) facute pt obtinerea acelor efecte.
Atat efectele cat si eforturile pot fi exprimate prin intermediul indicatorilor de volum care la randul
lor pot fi exprimati fie in unitati fizice, fie in unitati monetare.
Eforturile se refera la cheltuielile de productie sau exploatare si la cheltuielile cu investitia.
Cheltuielile cu investitia presupun rigurozitate in stabilire pt ca in momentul concretizarii lor in
constructii si utilaje ele devin ireversibile.
Eforturile se refera la resursele consumate respectiv la cheltuielile cu materiile prime, cheltuielile de
productie, numarul de salariati, investitie totala si pot fi exprimate in unitati fizice si monetare.
In ceea ce priveste efectele, sunt directe sau indirecte, sunt de perspectiva sau prezente, imediate,
sunt anuale sau totale si sunt globale sau nete.
Efectele se determina pornind de la efecte economice obtinute de catre alte societati comerciale din
tara sau strainatate prin estimare.
Pentru estimare se vor utiliza informatii previzionate pe un orizont de timp indelungat specific
duratei de viata a obiectivului.
Efectele sunt : cifra de afaceri, profitul, productia anuala exprimate fie in unitati fizice sau unitati
valorice.
Intrucat rezervele investitiei de timp de un viitor incert sunt necesare si investigatii asupra viitorului
pentru a vedea gradul de risc in obtinerea acestora.
Singura modalitate de exprimare a corelatiei dintre efecte si eforturi se realizeaza cu ajutorul
indicatorilor de eficienta economica care presupune identificarea si cuantificarea tuturor resurselor
alocate si consumate si a tipurilor de efecte generate.
Eficienta economica a investitiei exprima rezultatele obtinute dintro activitate economica evaluate
prin prisma consumului de resurse.
Eficienta economica se calculeaza ca raport intre marimea efectelor si a eforturilor si invers.

e = efecte / eforturi maxim
e = eforturi / efecte minim

In prima varianta se exprima cati lei s-au obtinut in urma utilizarii eforturilor.
Un proiect de investitii este eficient daca se incadreaza in criteriile de eficienta respectiv cresterea
productivitatii, reducerea consumului de materii prime, materiale, combustibil, apa, reducerea
cheltuielilor de aprovizionare si cresterea rentabilitatii dar si daca efectele sale se propaga favorabil
asupra altor sectoare de activitate cu care exista relatii de cooperare economica.
Pentru fundamentarea deciziilor de investitii se pot face si o serie de calcule bazate pe probabilitate
si simulari precum si analize si comparatii asupra investitiei in vederea obtinerii unor posibilitati de
imbunatatire a solutiilor tehnico-economice din proiect.
Se mai pot utiliza alte metode de calcul cum ar fi :
- Metoda BLR (Balantei Legaturilor intre Ramuri)
- Metoda programarii liniare conform careia la un volum de investitii dat se pot determina
rezultate economice minime sau la un anumit rezultat propus se pot determina cheltuieli de
investitii minime necesare.
Se mai pot utiliza functii de productie si de corelatie metoda drumului critic pentru organizarea
stiintifica lucrarilor pe santier.
Oricum si metoda bazata pe probabilitati si simulari de variabile pentru masurarea fenomenului de
risc.
In concluzie pentru determinarea eficientei economice a investitiilor pentru un proiect trebuie
determinate mai multe variante de proiect din care variante mai multe pot fi eficiente dar o singura
varianta este varianta optima si anume varianta la care eficienta este maxima.

Conceptul de proiect

Orice proiect presupune angajarea unor fonduri banesti (capital) intr-un proces care in timp va
genera obtinerea unor castiguri viitoare.
Proiectul reprezinta o multime de actiuni orientate catre realizarea unui scop si care determina un
consum de resurse materiale, banesti, si de forta de munca si care presupune un management
propriu.
Proiectele sunt variate in functie de domeniul in care se realizeaza si prin amploarea resurselor
materiale si umane utilizate.
Proiectele necesita o colaborare interdisciplinara, pot genera riscuri specifice si pot avea obiective
specifice.
Proiectul reprezinta un element de noutate al carui obiectiv il constituie crearea unor valori noi, a
unui produs, a unui serviciu sau a unei structuri.
Conform ISO 9000 un proiect reprezinta o actiune specifica, noua, care structureaza metodic si
progresiv o realitate viitoare pentru care inca nu avem valoare echivalenta.
De asemenea proiectul reprezinta un proces unic care consta intr-un ansamblu de acitivati
coordonate care presupune date de input si output de activitati care urmaresc realizarea unui
obiectiv conform exigentelor specifice si a elementelor cheie care stau la baza elaborarii unui
proiect, respectiv scopul proiectului, timpul, costurile si performantele calitative si cantitative.
Un proiect poate fi considerat eficient atunci cand cele 3 elemente : calitate, costuri, performanta,
sunt realizate conform obiectivelor contractuale initiale.
Atunci cand sunt realizate aceste obiective se vorbeste despre triunghiul de aur al unui proiect.



Tipuri de proiecte

Un proiect poate avea ca scop constructia unei cladiri, realizarea unui sistem informatic si
implementarea acestuia, aplicarea unui nou sistem de contabilitate, modernizarea unei societati
existente, introducerea unui produs nou in fabricatie.

1. In functie de domeniul de referinta:
- proiecte economice
- proiecte sociale
- proiecte culturale
- proiecte de cercetare stiintifica

Cele mai importante proiecte, tinand cont de resursele pe care acestea le consuma si de
competitivitatea pe care o asigura firmei sunt proiectele economice, iar in cadrul lor cresterea
profitului ocupa un loc central.

2. In functie de ramura de aplicatie:
- proiecte din industrie
- proiecte din agricultura
- proiecte din imbunatatiri funciare
- proiecte din protectia mediului
- proiecte din sfera socio-culturala

3. In functie de sfera geografica pot fi :
- nationale
- internationale

4. In functie de sursa de finantare proiectele pot fi :
- cu finantare proprie
- cu finantare externa
- cu finantare mixta

Etapele derularii unui proiect:
- definirea proiectului
- analiza si stabilirea performantelor proiectului
- planificarea
- realizarea
- finalizarea

Legate de notiunea de proiect apar si notiunile de subproiect si program.
Subproiectul reprezinta componenta unui proiect care poate fi contractata separat de o alta
organizatie, nu se poate executa de catre un alt departament intern.
Prin program se intelege un ansamblu de proiecte care sunt conduse in mod corelat in vederea
obtinerii de beneficii suplimentare si care poate include fie proiecte distincte fie proiecte pentru
activitati separate.

Structura si destinatia surselor de finantare a proiectelor de investitii

Activitatea de investitii presupune alocarea de resurse materiale, umane, financiare, tehnice, intre
care exista anumite raporturi in functie de natura si marimea proiectelor precum si in functie de
unele elemente specifice ale proiectelor de investitii.
Desi acoperirea financiara a proiectelor de investitii este foarte importanta, actul investitional nu
poate fi realizat in conditii de eficienta minima fara acoperirea corecta a necesitatilor privind
consumul material, uman sau tehnic.
In conditii normale resursele materiale si umane de care decidentul in materie de investitie dispune
si pe care le poate potenta pentru indeplinirea proiectelor sale pot fi evaluate cu multa precizie.
Astfel decidentul in materie de investitie are in fata sa o serie de probleme legate de precizarea
posibilitatilor de acoperire financiara, tehnica, tehnologica si constructiva a proiectelor sale de
investitii.
In cadrul acestei problematici complexe rolul surselor de finantare in ceea ce priveste posibilitatile
de acoperire si a perioadei de timp in care acestea devin disponibile reprezinta un scop primordial.
Societatea printr-un mecanism specific regulilor pietei financiare isi procura fondurile necesare pt
realizarea proiectelor sale de investitii tinand cont de circuitul financiar complex care cuprinde cele 3
cicluri, cu cele 3 tipuri de decizii : ciclul de finantare, de investitii si de exploatare.

CURS 5

In cadrul ciclului de finantare societatea stabileste sursele de finantare ale proiectelor de investitii
precum si modul de atragere a acestor surse si modul de distribuire al acestora.
In functie de origine aceste surse se impart in 2 categorii :

- surse proprii
- surse atrase
Sursele proprii sunt sursele care rezulta prin autofinantare sau exploatarea capitalului propriu iar
sursele atrase sunt surse externe societatilor si se refera la creditele bancare, cresteri de capital,
colaborari cu alti parteneri.
In functie de perioada de timp la care se refera sursele putem vorbi de surse de finantare :
- pe termen scurt
- pe termen mediu
- pe termen lung
Acoperirea financiara a nevoilor firmei in vederea realizarii proiectelor de investitii se face tinand
cont de caracterul permanent al resurselor.
Finantarea pe termen lung presupune nevoia de fonduri cu caracter permanent sau pentru o
perioada mai mare de timp.
Caile de finantare pe termen lung vor fi in stransa legatura cu caile de investire formand impreuna cu
acestea elementele politicii financiare ale societatii care implica gestiunea pe termen lung.
Desi nu sunt considerate propriu-zis surse de finantare a investitiilor, ci mijloace de finantare, uneori
o parte din necesarul de finantat al firmei este acoperit de inchirieri, cesiuni, imobiliare si credit.
De asemenea nu trebuie omise si dezinvestitii ca sursa de finantare se refera la actiunea de
recuperare a unor valori materiale si banesti prin dezafectarea unor capacitati si obiective create
anterior ca investitii si care aduc suplimentare la fondul investitiilor prin recuperarea sumelor
rezultate din vanzarea unor active sau lichidarea acestora.
In functie de destinatia surselor de investitii acestea sunt utilizate pentru cresterea si regenerarea
capitalului, cumpararea de actiuni si obligatiuni, credite pe termen lung si leasing.
Proportia in care societatea isi acopera finantarea proiectelor sale prin diferite surse este diferita in
functie de posibilitatile de acces la fiecare resursa si costul specific al fiecarei resurse.
In conditiile de acces nelimitat la o anumita sursa cea mai buna structura de finantare a proiectelor
de investitii este aceea prin care societatea poate sa realizeze un cost minim al capitalului.
Daca societatea are ca scop scaderea costului capitalului acesta va apela la diverse surse de finantare
in functie de ordinea descrescatoare a costurilor specifice.
Pe o piata financiara relativ echilibrata sursa cea mai ieftina ar reprezenta imprumutul, ca urmare
societatea se va orienta spre aceasta sursa.
In acest mod societatea va obtine un efect de levier care va permite o crestere a profitului si implicit
a profitului de repartizat.
Efectul de levier se determina prin ponderarea ratei indatorarii societatii cu diferenta dintre rata
rentabilitatii economice a capitalului si rata dobanzii (costul imprumutului).
Rata indatorarii se determina raportand datoria pe termen mediu si lung la nivelul capitalului
permanent al societatii.
Uneori reglementarile in vigoare fixeaza limita ratei indatorarii la 1, intrucat prin aceasta restrictie
societatea va trebui sa realizeze acea structura de finantare echilibrata care sa-i procure resursele la
costul cel mai mic.
In functie de structura de finantare proiectele de investitii se impart :

- proiecte realizate prin autofinantare
- proiectele cu finantare mixta adica cu finantare externa si interna si care au in vedere o
combinare a fondurilor proprii (capacitatea de autofinantare) cu fondurile imprumutate de
banci sau cu fonduri atrase de la actionari cu scopul cresterii capitalului.

Principalele surse de finantare ale proiectelor de investitii

In economia de piata este caracteristica autonomia gestionarii resurselor de investitii ca urmare :

- fiecare agent economic isi stabileste structura optima de finantare plecand de la
urmatoarele categorii de surse de finantare respectiv : surse proprii de finantare, surse
externe pe piata de capital, alocatii de la bugetul statului si surse externe pentru investitii
(import de capital).

Sursele proprii
Autofinantarea exprima capacitatea unei societati de a produce resurse pentru investitii din
activitatea de exploatare si din alte activitati.
Ca parte a capitalului propriu autofinantarea are un cost de oportunitate determinat de limita ratei
de rentabilitate ceruta de actionari intrucat pentru autofinantare acestia renunta la o remunerare
suplimentara in scopul asigurarii de resurse financiare pentru dezvoltarea viitoare a firmei.
Societatea se autofinanteaza intr-un orizont de timp mediu un ciclu de productie si un ciclu de
investitii daca ea are capacitatea de a obtine asemenea rezultate financiare care sa-i permita
rambursarea creditelor si plata dobanzilor aferente.
Autofinantarea pentru investitii se realizeaza pe baza fondurilor proprii de origine interna respectiv
al fondului de dezvoltare care se constituie la nivelul SC si RA din profitul net repartizat in exercitiul
financiar.
Profitul net este repartizat pentru dezvoltare si are ca scop constituirea capitalului pentru
expansiune dar si pentru plata dividendelor sau a premiilor pentru salariati.
A doua sursa care alimenteaza FDE (fondul de dezvoltare) este amortizarea. Aceasta este utilizata de
catre societate pentru finantarea innoirii mijloacelor fixe (a imobilizarilor) ajunse la limita duratei lor
de functionare precum si pentru dezvoltare, modernizare.
Se poate insa ca o parte din amortizare sa fie folosita si pentru rambursari de imprumuturi sau
pentru finantarea activitatii de exploatare (ex: cresterea stocurilor).
Politica de amortizare a firmei conform reglementarilor in vigoare prevede posibilitatea pentru unele
societati sa aplice amortizarea accelerata.
In acest sens este grabita recuperarea valorilor imobilizate, societatea formandu-si intr-un timp mai
scurt disponibilitatile banesti necesare dezvoltarii sale.
In cele din urma sporeste si suma impozitului pe profit care se va varsa la bugetul statului.
Intre amortizare si autofinantare exista o relatie directa in sensul ca amortizarea reprezinta factorul
de influenta pozitiv al autofinantarii dar ea reprezinta si sursa de autofinantare dar si element de
cheltuiala prin care se poate determina reducerea impozitului pe profit.
A treia sursa o reprezinta incasarile din vanzarea utilajelor scoase din functiune sau a unor elemente
de active fixe care pot fin vandute inainte de incheierea duratelor de functionare sau la sfarsitul
acestora ca materiale vechi.
Exista si situatia in care unele masini, utilaje, cladiri existente in proprietatea firmei sunt utilizate la
un proiect nou de dezvoltare, modernizare.
In acest caz valoarea reziduala a activelor fixe reprezinta o economie de capital banesc legate de
noul proiect, iar valoarea reziduala ca element al efortului investitional se va adauga la totalul
cheltuielilor cu investitia initiala.
Capacitatea de autofinantare (CAF) reflecta capacitatea de finantare interna si reprezinta o baza a
pregatirii viitoarelor proiecte de investitii prin imaginea fidela a potentialului financiar de crestere
economica a firmei.
Calculul CAF se realizeaza prin deducerea profitului de distribuit din cash flow-ul net (profitul inainte
de distribuire) si urmeaza sa furnizeze o estimare corecta a imaginii fondurilor proprii ale societatii
care urmeaza sa realizeze o activitate investitionala.
Capacitatea de autofinantare se determina cu ajutorul a 2 metode :
- metoda SIG (soldul inermediar de gestiune)
- metoda contului de rezultate
Conform primei metode CAF-ul se determina scazand din valoarea adaugata valoarea impozitelor si
taxelor si varsamintelor, a cheltuielilor cu salariile, a cheltuielilor exceptionale si financiare, a
profitului repartizat salariatilor si a impozitului pe profit.
Conform metodei a doua determinarea CAF are ca punct de plecare cifra de afaceri din care se scad
o serie de cheltuieli respectiv : cheltuieli variabile, cheltuieli generale, amortizare si impozit pe profit.
Amortizarea se va aduna la fluxul nou creat.

CAF = Pr brut Imp/Pr + Amortizare

O a doua sursa proprie este exploatarea capitalului propriu.
Diferenta intre cresterea de capital si CAF o reprezinta faptul ca autofinantarea este o finantare
interna pe baza efortului propriu prin capitalizarea unei parti a profitului in timp ce cresterea de
capital se realizeaza de catre actionari prin aducerea de fonduri proprii.
Fiind o decizie financiara strategica cresterea capitalului propriu se hotaraste de catre AGA sau CA.

Surse existente pe piata de capital

Imprumutl bancar pe termen lung si mijlociu
Societatile apeleaza la credite atunci cand sursele proprii sunt insuficiente, cand rentabilitatea este
scazuta sau cand societatea este rentabila si se doreste o extindere a activitatii.
In functie de garantiile care srau la baza acordarii imprumuturilor creditele au 3 forme :
- creditele bancare acordate pe baza de garantii materiale care pot fi : capitalul sau
patrimoniul firmei sau unele elemente ale activului imobilizat si care ar putea fi valorificate
la nevoie pentru recuperarea datoriei.
- Creditele ipotecare - la baza acordarii creditului solicitantul ipotecheaza o valoare
reprezentata de terenuri, cladiri sau mijloace circulante cu mare transferabilitate care ar
putea fi convertite rapid in lichiditati.
- Creditele de cash flow (flux de numerar) aceste credite nu sunt garantate material, singura
garantie o constituie studiul de fezabilitate a proiectului de investitii sau al afacerii.
Platile pe care societatea trebuie sa le faca la banca in contul imprumuturilor contractate mai putin
comisioanele poarta denumirea de anuitati.
Anuitatile se calculeaza in functie de o serie de factori :
- Marimea imprumutului
- Cota de rambursat
- Termenul de scadenta
- Rata dobanzii
- Marimea perioadei de gratie
Anuitatea de rambursat se calculeaza

A = C prim * r(1+r) la n/(1+r) la n 1
C prim = C (1+r) la n prim

c capital fructificat
r rata dobanzii
n nr ani de rambursare
C capital avansat

CURS 6

Imprumuturile participative sunt finantari ale bancilor sau ale statului acordate in special IMM-urilor
in anumite conditii si au ca surse fonduri private acordate de catre organisme specifice sau de catre
banci cu interventia unor fonduri de garantare.
Leasing-ul reprezinta o sursa speciala de finantare a investitiilor prin care se inchiriaza bunuri
mobiliare sau imobiliare si prin care chiriasul obtine avantaje legate de bunul inchiriat.
Finantarea achizitiei bunului respectiv se face de catre societatea de leasing.
Societatea care a facut inchirierea va plati societatii de leasing o chirie care cuprinde amortizarea
bunului inchiriat, dobanzile aferente fondurilor avansate de catre societatea de leasing pentru
cumpararea bunului respectiv si marja de profit a societatii de leasing.
La baza acordarii sta contractul irevocabil de leasing in care se stabileste ca dupa plata valorii
reziduale chiriasul va intra in proprietatea bunului respectiv.
Pana la scadenta contractului societatea de leasing ramane proprietara bunului respectiv.
Alocatiile de la bugetul statului sunt facute pentru domenii care nu fac fata pietei si concurentei
precum si pentru domenii de interes national (protectia mediului si imbunatatiri funciare, centralele
nucleare electrice, minerit, energie electrica, petrol, gaze, actiuni de anvergura din domeniul agricol,
invatatura, cultura, sanatate).
Importul de capital are doua forme :
- Forma creditelor prin investitii de portofoliu
- Forma investitiilor straine directe de capital
Investitiile de portofoliu reprezinta imprumuturi externe acordate de catre firme sau institutii prin
intermediul organismelor financiar-bancare specializate implicand un transfer de capital si delegatia
fixa de plata a ratelor de rambursat si a dobanzilor aferente.
Aceste investitii pot fi de forma creditelor guvernamentale sau cu garantie guvernamentala sau de
forma creditelor externe pe termen lung.
Creditele guvernamentale sunt acordate de catre stat prin intermediul bancilor si au la baza o
conventie bilaterala stabilita intre cele 2 guverne respectiv ale tarii care acorda imprumutul si cea
care primeste imprumutul.
La noi in tara guvernul contracteaza credite prin BNR in vederea aprovizionarii cu materii prime,
materiale de baza si pentru finantarea proiectelor de investitii.
In ceea ce priveste creditele externe pe termen lung acestea sunt acordate in mod conditionat de
catre institutiile internationale de specialitate : FMI, BIRD, BERD.
Investitiile straine directe reprezinta calea cea mai eficace de atragere a capitalului strain intrucat
investitorul strain asigura comenzi, piete de aprovizionare, piete de desfacere si pregatirea fortei de
munca.

Auditul proiectelor de investitii
Prin audit se intelege exprimarea unei opinii de catre o persoana specializata potrivit careia
unele situatii (financiare) au fost intocmite sub toate aspectele semnificative in conformitate cu un
cadru general de raportare.
In vederea exprimarii unei opinii, persoana specializata poate folosi formula ofera o
imagine fidela sau prezinta in mod corect, sub toate aspectele semnificative.
Auditorul poate fi o persoana fizica sau o firma specializata.
Activitate de audit a procesului investitional urmareste realizarea modului de indeplinire a
obiectivelor de investitii in contextul selectarii proiectelor in conditii de risc si incertitudine si de
respectare a cerintelor prevederilor legale in vigoare in materie de investitii.
Procesul investitional insumeaza totalitatea activitatilor si operatiilor pe care investitorul le
intreprinde in vederea amplasarii capitalurilor proprii sau atrase a edificarii si exploatarii obiectivelor
economice precum si asigurarea unor conditii optime in vederea fructificarii surselor banesti.
Orice proiect de investitii se materializeaza intr-un obiectiv economic.
Ca urmare toate actiunile care premerg punerea in functiune a obiectivului fix, a obiectivului de
investitii sa fie subordonate criteriilor de eficienta.
In vederea realizarii acestor obiective, managementul proiectului trebuie sa asigure informatii pe
fiecare faza a executiei investitiei cu indicatori de perfomanta ai fazelor respective intrucat pe
parcursul ciclului de viata fiecare proiect de investitii presupune o serie de etape de finantare, de
exploatare si de investitii care sunt luate de catre persoane sau compartimente specializate.
Managerul societatii va urmari bunul mers al operatiunilor desfasurate precum si deciziile luate sub
control.
Auditul evalueaza nivelul controlului respectiv capacitatea de a indeplini in mod eficient obiectivele
stabilite si de a avea un bun control asupra riscurilor proiectului.
Auditul proiectului reprezinta o examinare in detaliu a proiectului, a metodologiei si a procedurilor, a
bugetului, a veniturilor si cheltuielilor aferente proiectului, a gradului de realizare a acestora precum
si a riscurilor de realizare.
Auditorii sunt persoane specializate care isi exprima parerea si isi asuma responsabilitatea finala
pentru audit.
Ca urmare selectarea proiectelor de investitii in conditii de risc si incertitudine va presupune
alegerea acelei variante careia ii corespunde o utilitate probabila maxima.
Diferenta intre auditul finaciar-contabil si auditul proces investitional consta in faptul ca auditul
financiar-contabil urmareste modul de pastrare utilizare si valorificare a activelor si pasivelor unei
societati auditate in timp ce auditul procesului investitional are drept obiectiv elementele destinate
ale unui proiect de investitii inclusiv calendarul proiectului, utilizarea resurselor sau starea de
realizare a obiectivelor.

Obiectivele auditului procesului investitional:
1. stabilirea corectitudinii cu privire la cererea de autorizare a investitiei care trebuie sa fie bine
definita si cunoscuta de manageri, precum si stabilirea clara si precisa a responsabilitatilor care
decurg din realizarea proiectului de investitii.
In acest sens, procedurile de audit urmaresc existenta si informarea echipei manageriale cu privire la
procedura de autorizare a investitiei in curs si organizarea societatii cu precizarea responsabilitatilor
si functiilor.
2. aprobarea cererii de investitii se refera la operatiunile necesare realizarii investitiei
Procedurile de audit urmaresc:
- clasificarea investitiilor pe tipuri de obiective
- cuprinderea in procedurile de investitii a urmatoarelor etape:
aprobarea bugetului pentru investitii
reguli privind semnaturile de autorizare a investitiilor, respectiv a lucrarilor noi sau a celor
individualizate
termenul de valabilitate a autorizarii
modalitatile de autorizare a creditelor
modalitatile de autorizare a depasirii sumei globale autorizate prin buget
respectarea circuitului proiectului de investitii
respectarea circuitului de autorizare pentru bunurile achizitionate ( in regim de leasing)
3. stabilirea certitudinii proiectului de investitii in ceea ce priveste imobilizarile pentru investitii.
Se urmaresc documentele privitoare la ... in legatura cu cheltuielile.
4. stabilirea completa a documentatiei proiectului de investitii si respectarea prevederilor legale in
vigoare.
Procedurile de audit au ca scop realizarea dosarului complet al investitiei si care cuprinde toate
documentele legale respectiv graficele pentru programarea lucrarilor de investitii, devizele de lucrari
in care sunt estimate costurile peoiectului de investitii si sunt urmarite pe categorii speciale de
cheltuieli precum si veniturile.
De asemenea se urmareste descrierea proiectului de investitii si o determinare a riscurilor
proiectului precum si a riscurilor de nerealizare a rezultatelor estimate.
De asemenea in cadrul acestui dosar se stabileste si sursa de finantare a proiectului de investitii.
Se stabileste si circuitul documentelor care se va face in conformitate cu tipul investitiilor si se mai
stabilesc responsabilitatile conducatorului de proiect.
5. determinarea fiabilitatii proiectului de investitii si a utilizarii creditelor obtinute pentru proiect.
Procedurile de audit urmaresc respectarea termenului de validitate si autorizare a creditului precum
si deschiderea liniilor de creditare si urmarirea acestora.
6. determinarea caracterului legal al deciziei de investitie.
Cu aceasta ocazie se va determina rentabilitatea si oportunitatea investitiei cu calcule comparative
fata de estimari, sa va realiza un carnet de sarcini precum si un buget propriu pentru investitie cu
stabilirea costurilor si cu date calendaristice.
In cadrul acestui obiectiv se are in vedere o consultare a departamentului financiar al societatii in
ceea ce priveste oportunitatea modului de finantare a proiectului de investitii.
7. urmarirea indeaproape a imobilizarilor investitionale prin crearea unui fisier specific care va fi
actualizat si controlat periodic.
8. elaborarea unor teste de verificare a existentei imobilizarilor dupa registrul inventar in fisiere sau
fise de cont.
9. determinarea corectitudinii operatiilor de leasing si de inchirieri de lunga durata.
10. urmarirea de catre specialisti in materie de investitii a intocmirii bugetului de investitii si a
indeplinirii criteriilor contabile si economice cu actualizare in vederea selectiei variantelor de proiect
si criteriilor si indicatorilor de evaluare si analiza a eficientei proiectelor de investitii (evaluare
economica si financiara).
11. verificarea necesarului de resurse pentru finantarea investitiilor cu planul de finantare al
investitiilor.
12. evaluarea si urmarirea riscului aferent proiectului de investitii.
13. intocmirea raportului de audit privind privind procesul investitional.

In cadrul obiectivelor cele mai importante sunt :
- obiectivul 4 documentele proiectelor de investitii si descrierea proiectului
- obiectivul 6 oportunitate si rentabilitate
- obiectivul 10 intocmirea bugetului si selectarea variantelor de proiect

CURS 7, 8

Etapele auditului procesului investitional

In vederea indeplinirii obiectivelor unui audit de proces investitional se impune parcurgerea mai
multor etape :

1. stabilirea destinatiei si volumului investitiei in functie de cerintele pietei de capitalurile pe care
societatea le poate investi, de capacitatea de productie existenta si de necesitatea obtinerii unui
profit.
In acest sistem, activitatea de audit realizeaza previziunea investitiilor si urmarirea modului de
stabilire a lucrarilor de investitii fizic si valoric a volumului de investitii si a obiectivelor care se vor
realiza in stransa legatura cu bugetul de investitii si cu documentatia tehnica.
Bugetul de investitii cuprinde informatii cu privire la sursele de finantare a investitiilor si modul de
constituire a acestora iar documentatia tehnica se refera la devizul general sau devizul pe categorii
de lucrari si la proiectul de investitii.
In cadrul acestei etape procedurile de audit urmaresc si stabilirea certitudinii proiectului de investitii
in ceea ce priveste imobilizarile pentru investitii si elaborarea completa a documentatiei in conditiile
respectarii prevederilor legale si a stabilirii corecte a necesarului de resurse pentru finantare a
investitiei conform planului de finantare.

2. Evaluarea economica si financiara a proiectului de investitii si determinarea eficientei economice a
investitiilor cu ajutorul indicatorilor de eficienta economica atat in varianta statica cat si in varianta
utilizarii factorului timp (varianta dinamica sau actualizata).

3. Evaluarea si urmarirea riscului aferent procesului investitional.
Cu aceasta ocazie se vor urmari eliminarea unor categorii de riscuri cum ar fi :
- riscuri legate de rambursarea creditelor primite, a dobanzilor aferente si a comisioanelor
bancare
- riscul lipsei de capital care sa poata permite continuarea productiei
- nerespectarea termenului de punere in functiune a obiectivelor
- amplasarea gresita a obiectivului de investitii
- cheltuieli mari de exploatare
- nerealizarea veniturilor respectiv a rezultatelor estimate
- consumuri mari de materii prime, energie, cu costuri de productie mari

4. Intocmirea documentatiei finale de audit respectiv a raportului de audit care sa faca referiri macar
la stadiul curent de realizare al proiectului de investitii si la asumarea riscurilor
In functie de tipologia proiectului de investitii se va urmari realizarea unei selectii adecvate printr-o
formulare a optiunilor pentru investitii si tratarea selectiva a acestora si precizarea concluziilor
finale.
Proiectul de investitii reprezinta un ansamblu informational care cuprinde piese scrise si desenate,
determinari grafice prin care urmeaza sa se configureze optiunile de investitii sub aspect economic,
tehnic, financiar, constructiv, functional si comercial.
Proiectul de investitii reprezinta motivatia concreta a unor cheltuieli care sunt facute in prezent cu
speranta obtinerii de avantaje in perioade viitoare.
Ca urmare adoptarea deciziei de investitii si realizarea proiectului de investitii sunt foarte importante
intrucat acestea sunt ireversibile si angajeaza pentru un timp indelungat fluxuri economice si
financiare importante.
Proiectele de investitii pentru a putea fi aplicate presupun intreprinderea unor actiuni realizate in
mod coordonat intr-o ordine prestabilita care sa corespunda scopului bine definit si cuantificat al
proiectului de investitii.

Proiectul de investitii imbraca mai multe forme :

In functie de scop :
- proiecte de inlocuire
- proiecte de expansiune
- proiecte de retehnologizare
- proiecte de inovare
- proiecte de strategie
- proiecte de constructie
Cele de inlocuire sunt proiectele care urmaresc cauze de ordin tehnic privind starea utilajelor a caror
uzura poate influenta calitatea.
Cele de expansiune urmaresc extinderea mijloacelor fixe, a mijloacelor circulante si a capitalurilor
proprii si permanent ale societatii.
Cele de retehnologizare urmaresc cresterea competitivitatii tehnice.
Cele de inovare urmaresc introducerea de activitati noi care pot influenta volumul cheltuielilor,
veniturilor si rentabilitatii.
Cele de strategie urmaresc propulsarea societatii intr-un viitor in care eficienta este greu de
conmensurat si datorita riscului mare al acestor proiecte ele pot fi realizate de societati datorita
posibilului nivel redus al costurilor.
Cele de constructie sau de dezinvestitie au ca scop scaderea activitatilor ineficiente si a
imobilizarilor aferente.
Intre aceste proiecte pot exista relatii de interconditionare sau nu, si proiectele pot fi incompatibile
(se pot realiza simultan) si incompatibile sunt proiectele care din punct de vedere tehnico-
constructiv se exclud reciproc intrucat nu indeplinesc aceleasi functiuni.
Ca urmare adoptarea uneia dintre variantele de proiecte exclude in mod automat posibila realizare a
altei variante din cadrul proiectului.
La proiectele compatibile pot sa apara probleme legate de capacitatea financiara necesara pentru
realizarea simultana a mai multor proiecte.

In functie de modul de executie a proiectelor pot fi realizate :
- in regie proprie, agentul economic este beneficiarul de investitie
- proiecte executate in antrepriza, un agent economic specializat
- proiecte realizate in sistem mixt

In functie de relatiile existente intre parteneri la implementarea unui proiect de investitii avem :
- proiecte la cheie in maniera clasica care presupune o relatie simpla intre beneficiarul actului
investitional si furnizorul de materii pentru investitii
- proiecte la cheie in maniera incarcata presupune o relatie complexa intre beneficiarul de
investitie si furnizor prin care furnizorul va executa o serie de servicii privind proiectarea si
executia proiectului
- proiecte cu profit asigurat, au la baza un contract intre furnizorul si beneficiarul de investitii
prin care furnizorul se angajeaza sa execute niul obiectiv de investitii conform parametrilor
cantitativi si calitativi din documentatia tehnico-economica a proiectului.
- Proiecte cu piata asigurata la care beneficiarul de investitii si furnizorul stabilesc o relatie
completa in care furnizorul (executantul) sustine capacitatea financiara necesara realizarii
obiectivului de investitii si a comercializarii produselor care fac obiectul investitiei.
Pentru realizarea unui obiectiv de investitii exista mai multe posibilitati concretizate in mai multe
variante de proiecte de investitii fiecare cu avantajele si dezavantajele sale.
Ca urmare selectia proiectelor de investitii va avea la baza o serie de criterii si de calcule riguroase.
Aceste calcule trebuie sa indice alegerea acelei variante de proiect care va realiza nivelul de eficienta
maxima.
Un proiect de investitii presupune si o colaborare a persoanelor responsabile din structuri si
compartimente diferite care vor trebui sa elaboreze o serie de situatii ale caror informatii sa asigure
baza de date necesare elaborarii si fundamentarii proiectelor de investitii.
Aceste studii sunt :
- Studiul comercial
- Studiul juridic, fiscal si administrativ
- Studiul tehnic
- Studiul resurselor umane
- Studiul financiar care va urmari determinarea surselor de finantare plecand de la costurile
estimate ale capitalului aferent finantarii proiectului de investitii si efectele generate de
acesta.
Selectia variantei optime a proiectului de investitii are la baza o serie de calcule matematice
respectiv o serie de calcule exprimate sub forma unor indicatori de eficienta economica.
Acesti indicatori ofera informatii cu privire la eforturile si efectele generate de proiectul de investitii,
durata de realizare a obiectivului de investitii si durata de producere a efectelor.
Calculele se vor face in baza documentatiilor de proiect care vor asigura o serie de informatii initiale.
Aceste informatii vor fi prelucrate si vor oferi o informatie calitativ noua cu un alt continut economic
care va permite investitorilor si bancilor sa aprecieze gradul de utilizare al resurselor si sa arate
decidentilor in materie de investitii dupa cat timp se va recupera capitalul avansat pe seama
veniurilor, a profitului.

In functie de scopul urmarit acesti indicatori se impart in 4 categorii :

- Indicatori cu caracter general si se regasesc atat in sfera investitionala cat si in cea de
productie
- Indicatori de baza eforturi si efecte de investitie si sunt utilizati pentru calculul eficientei
economice
- Indicatori suplimentari apreciaza activitatea desfasurata in domenii adiacente domeniului
investitional (bilantul contabil al unei societati economice care urmeaza sa fie modernizat
prin investitii)

In functie de modul in care este reflectat timpul in calculul acestor indicatori avem 2 categorii :
- Indicatori statici care iau in considerare doar o fractiune din timp 1 an
- Indicatori dinamici care tin seama de efectele in timp ale investitiilor si de eforturile
corespunzatoare
Acest tip de abordare predomina.
Toti acesti indicatori sunt grupati intr-un sistem : trebuie calculati toti indicatorii atunci cand se
urmareste determinarea variantei optime.

Principalii indicatori de eficienta economica sunt :

1. Indicatorii cu caracter general
a) capacitatea de productie cantitatea maxima de productie care se poate realiza intr-o anumita
perioada de timp in conditii normale de utilizare a capitalului fix si al resurselor umane si organizarea
judicioasa a productiei si a muncii
b)numarul de salariati exprima numarul de salariati de care va avea nevoie proiectul de investitii
c) cheltuielile de productie anuale exprima efortul facut de agentul economic uman, material,
financiar in vederea realizarii productiei viitorului obiectiv
acest indicator se stabileste atat pe intreaga productie cat si pe fiecare productie in parte.
d) productivitatea muncii productia realizata de un salariat intr-o perioada de timp sau valoarea
productiei care revine pe un salariat sau timpul de munca exprimat in ore-om consumat in realizarea
unei unitati fizice de produs
e) valoarea productiei exprima efortul rezultat in urma desfasurarii activitatii economice pe o
perioada de timp, in general 1 an
f) profitul anual
g) consumul specific de materii prime, materiale, combustibil, energie, care influenteaza
rentabilitatea viitorului obiectiv

CURS 9

Principiile care stau la baza evaluarii proiectelor de investitii :

Evaluarea proiectelor de investitii presupune calculul si analiza eficientei economice cu ajutorul unui
sistem de indicatori care exprima informatii cu privire la eforturi investitionale si de productie, la
efecte, la perioada de realizare a investitiilor si la perioada economica de functionare a viitorului
obiectiv de investitii.
Principiile care stau la baza evaluarii eficientei economice sunt :
Principiul unitatii cauzale se refera la relatia efort-efect care presupune determinarea cantitativa si
calitativa a eforturilor si efectelor.
Daca un efect are mai multe eforturi, in calcul se va lua efortul dominant.
Daca un efort are mai multe efecte, in calcule se va tine cont de efectul dominant.
Principiul unitatii spatiale presupune calculul indicatorilor, respectiv cuantificarea eforturilor si
efectelor intr-un domeniu spatial reprezentativ.(ex: nivelul proiectului).
Principiul unitatii temporale presupune cunatificarea eforurilor si efectelor pe intregul interval de
manifestare a acestora, cum ar fi: investitiile pe perioade de realizare, cheltuieli de productie si
venituri pe durata economica de functionare a viitorului obiectiv economic.

Viata economica de functionare a proiectului si perioada de executie a proiectului de investitii,
reprezinta cadrul temporal global pentru calculul indicatorilor de eficienta economica.
Conform acestui principiu, evaluarea eforturilor si efectelor se face la un moment dat (momentul
prezent) folosind tehnica actualizarii.
Evaluarea proiectelor de investitii trebuie sa oferte decidentilor in materie de investitii, raspunsul cu
privire la scopul proiectului, solutiile care trebuie adoptate in vederea atingerii scopurilor, la
restrictiile care exista in alegerea solutiilor posibile si admisibile, precum si la sistemul de indicatori si
criteriile de eficienta ce se vor folosi pentru evaluarea solutiilor posibile.

Din punct de vedere metodologic cercetarea eficientei economice a investiilor la fiecare proiect in
parte cuprinde 3 faze:
- pregatirea metodologica si informationala in care se stabilesc metodele si principiile de
evaluare economica a solutiilor si variantelor.
- obtinerea rezultatelor, faza in care se masoara eficienta economica la proiectul dat si consta
in calculul indicatorilor stabiliti in prima faza si obtinerea unor informatii noi care exprima in
diverse moduri nivelul eficientei economice.
- analiza rezultatelor si formularea recomandarilor pentru decidenti in ceea ce priveste
optiunile.

Desfasurarea proiectelor de investitii presupune, in practica, parcurgerea mai multor momente:
- stabilirea sistemului de indicatori si criterii de eficienta ce se vor folosi in evaluarea
proiectului dat;
- fixarea nivelelor admisibile de acceptabilitate a indicatorilor si criteriilor de eficienta precum
si stabilirea criteriului de optimizare, calculul indicatorilor pentru evaluarea proiectelor pe
fiecare varianta.
- stabilirea ratei de actualizare (a)
- stabilirea duratei de functionare a obiectivului si stabilirea duratei de exploatare rentabila
- analiza efectelor si avantajelor de ordin social si ecologic la variantele acceptate din punct de
vedere economic
- culegerea si analiza informatiilor referitoare la calculul valorilor actualizate ale fluxurilor
financiare generate de proiectele de investitii
- calculul indicatorilor pe fiecare varianta de proiect
- analiza valorilor calculate si compararea acestor rezultate intre ele pe baza criteriilor de
eficienta
- analiza de sensibilitate a variantei de proiect alese si stabilirea concluziilor finale

Odata cu stabilirea concluziilor finale se va exprima regretul economic care se refera la pierderea de
avantaje in conditiile in care se va adopta o alta varianta posibila in locul acelei recomandate.
- Intocmirea raportului de evaluare al proiectului de investitii

Indicatorii de baza ai eficientei proiectelor de investitii

- Se mai numesc si indicatori statici
- Tin cont de o perioada de referinta 1 an

1. Marimea totala a investitiei/Efortul investitional

Marimea fondurilor pentru realizarea unui obiectiv reprezinta unul din indicatorii principali care sunt
utilizati in adoptarea deciziei de investitii si care caracterizeaza efortul procesului investitional.
Investitiile reprezinta suma resurselor care se consuma pentru ridicarea obiectivului pana la punerea
sa in functiune.
Volumul de investitie cuprinde stocul de mijloace circulante necesare la prima dotare a obiectivului
si cheltuieli care nu sporesc valoarea capitalului fix, respectiv cheltuieli cu pregatirea salariatilor
viitorului obiectiv si cheltuieli cu supravegherea desfasurarii lucrarilor.

It = I + Mo + Cs
It investitia totala
Cs cheltuieli care nu sporesc valoarea capitalului fix.
I = Id + Ic
Id cheltuieli directe
Ic cheltuieli conexe.

Investitiile se transforma in capitaluri fixe care sunt Active sau Pasive.
Mijloacele fixe active participa nemijlocit la procesul de productie si sunt: utilaje, instalatii de lucru si
constructii speciale.
Mijloacele fixe pasive sunt cele care asigura buna functionare a celor active si sunt in general
constructiile.
2. g = durata de elaborare a documentatiei tehnico-economica a proiectelor in care se obtin avizele
si aprobarile necesare investitiei, se contracteaza constructorul, se deschide finantarea si in general
6-12 luni ar fi aceasta perioada

3. Durata de executie a obiectivului de investitie (d)

d = reprezinta perioada de timp in care fondurile investitionale se materializeaza in capital fix. In
aceasta perioada d se scot din circuitul economic o serie de resurse banesti, materiale, de forta de
munca, ca urmare perioada trebuie sa fie cat mai scurta in vederea reducerii mobilizarilor de
fonduri.
Ca urmare, beneficiarii de investitii trebuie sa asigure o esalonare rationala a lucrarilor de investitii
pe durata de executie care, in paralel cu asigurarea conditiilor normale de desfasurare a proiectului
investitional sa permita reducerea pierderilor din profit ca urmare a imobilizarii fondurilor de
investitii.
M =
( ) k h d I
d
h
h
+

=1


h anul
I
h
investitia anuala
k coeficient de corectie care in functie de perioada din timpul anului ia valoarea:
- imobilizarea se face la inceputul anului: k = 1
- imobilizarea se face la mijlocul anului: k = 0,5
- imobilizarea se face la sfarsitul anului: k = 0 (cea mai buna varianta).
Daca pe perioada de realizare a obiectivului de investitii se pun capacitati de productie mai devreme
in functiune, profitul obtinut se va scade din efortul investitional facut in anul respectiv. In acest caz,
marimea imobilizarilor este:
( ) ( )( ) k h d P I k h d I M
d
j h
h h
j
h
h
+ ' ' + + = '

= =1

j anul punerii partiale in functiune a capacitatii de productie
I`
h
investitia corectata cu profitul in anul punerii in functiune
P
h
profitul anual
Se calculeaza si alti indicatori legati de marimea imobilizarilor:
- imobilizarea specifica
- efectul economic nerealizat la o unitate de capacitate sau la 1 leu CA
sau

4. D / D
e
/ D
f
- durata de functionare a obiectivului / durata de exploatare
Procesul investitional cuprinde mai multe perioade de timp:
- perioade de proiectare
- perioade de executie a obiectivului
- perioade de functionare a capitalului fix care cuprinde 3 subperioade:
perioada pana la atingerea parametrilor proiectati
perioada normata de functionare
perioada de declin
Perioada de functionare obiectivului reprezinta al 3-lea timp in care, in urma punerii in
functiune a capitalului fix se obtin efectele economice, respectiv productie si profit si se masoara
eficienta economica a investitiei.



g(1) d(2)
D(3)



g durata de elaborare
d durata de realizare
D durata de functionare

5. Investitia specifica (I
s
) exprima efortul investitional in vederea realizarii unei capacitati de
productie sau in vederea realizarii cifrei de afaceri.

h
t
q s
q
I
I =
/
, q
h
capacitatea de productie

cati lei cheltuieli cu investitia s-au facut pentru obtinerea unei unitati capacitate de productie (m
3
,
m
2
, l, buc.)

h
t
Q s
Q
I
I =
/
, Q
h
CA / productie / venituri / incasari

cati lei cheltuieli cu investitia s-au facut pt obtinerea 1 leu CA
Pentru situatia in care exista modernizari sub 70% din marimea obiectivului de mijloace fixe
vor fi calculati indicatori care se numesc indicatori pentru dezvoltare de mica amploare.
Atunci cand modernizarea dezvoltarea este peste 70%, indicatorii se vor calcula pentru
modernizare de mare amploare.


a) modernizare dezvoltare de mica amploare.

h
t
q s
q
I
I =
/

h
t
Q s
Q
I
I =
/


qh = delta q = q1-q0

Qh = delta Q = Q1-Q0



b) modernizare dezvoltare de mare amploare.

h
t
q s
q
I
I =
/

qh = q1
h
t
Q s
Q
I
I =
/

Qh = Q1

Criteriul de selectie din punct de vedere al acestui indicator: marimea indicatorului sa fie mai mica
pentru ca proiectul sa fie eficient.

6. Termenul de recuperare (T) reprezinta perioada de timp in care investitiile se recupereaza din
profit in urma punerii in functiune de noi capacitati de productie.
h
t
P
I
T =
; P
h
= V
h
- C
hp
Atunci cand, in urma realizarii efortului investitional, se realizeaza un profit mai mare decat profitul
stabilit, valoarea acestui profit (a profitului realizat suplimentar) se va scadea din marimea efortului
investitional initial.
Daca pe perioada de functionare a obiectivului nu se va realiza profitul estimat acest profit se va
adauga la efortul investitional initial.

7. Coeficient de eficienta economica / Rata rentabilitatii (i) exprima cati lei profit s-a obtinut in
urma efortului investitional.
t
h
I
P
e
T
e = =
1
- obiectiv nou
pentru modernizare dezvoltare de mica amploare

t
h h
I
P P
e
0 1

=

t
I
C C
e
1 0

=

- exprima cati lei s-a obtinut la 1 leu cheltuieli cu investitia

pentru modernizare dezvoltare de mare amploare

t
h
I
P
e
1
=

Cand exista mai multe variante de proiect va fi eficienta acea varianta la care marimea indicatorului
este cea mai mare.

8. Cheltuieli recalculate / echivalente (K) exprima suma efortului investitional cu cheltuielile de
productie facute pe intreaga durata de functionare in vederea obtinerii capacitatii de productie sau a
CA.

9. Randamentul economic (indiciele general de eficienta economica / indicele de profitabilitate) R
- coeficientul se calculeaza pe ramuri de activitate si in nomenclatoare
1

=
t
f h
I
D P
R
(pentru situatia in care avem obiective noi)
activitate de modernizare dezvoltare
( )
1
0 1

=
f
t
D
I
Ph Ph
R

( )
1
1 0

=
f
t
D
I
C C
R

1
1

=
t
f
I
D Ph
R
marea amploare


CURS 10

Factorul timp si eficienta economica a investitiilor
Indicatori actualizati la momentul inceperii lucrarilor de investitii

Factorul timp si tehnica actualizarii
Factorul timp este foarte important pentru ca procesul de materializare al investitiei de
capital fix si procesul de obtinere a productiei si de recuperare a cheltuielilor reprezinta un proces
dinamic care se desfasoara pe o lunga perioada de timp.
Legatura dintre investitie si timp este ilustrata de catre segmentele procesului
investitional.
Timpul actioneaza ca multiplicator al efectelor investitionale, el evoluand mult mai rapid
decat efortul facut.
Segmentele procesului investitional sunt:
- durata necesara pentru proiectarea si elaborarea documentatiei tehnico-economica a
investitiei.
- durata de executie a obiectivului de investitie pe santier
- durata de functionare a obiectivului care cuprinde:
durata pana la atingerea parametrilor proiectati
durata de recuperare a fondurilor de investitie cheltuite
perioada de restituire a creditelor daca s-a apelat la credite bancare







m momentul luarii deciziei de investitii
n momentul inceperii lucrarilor de investitii
p momentul punerii in functiune a obiectivului de investitii
u momentul restituirii creditelor
v momentul scoaterii din functiune a obiectivului de investitii
g durata de elaborare a documentatiei tehnico economica (reprezinta perioada de timp care se
scurge intre momentul luarii deciziei si momentul inceperii lucrarilor de investitii.
mica amploare
m n
p u
f
v
t
g
d
D
f

Daca perioada de timp este de 6/12 luni, in aceasta perioada cheltuielile nu reprezinta un
loc central in cadrul procesul investitional, in general ele fiind suportate din surse
extrainvestitionale.
In aceasta perioada de timp are loc intocmirea documentatiei tehnico-economica a
obiectivului de investitii, obtinerea de aprobari si avize necesare edificarii obiectivului, se fac
masuratori, schite, calcule, se contacteaza constructorul si se deschide finantarea.

d perioada de realizare a obiectivului de investitii / perioada de executie (reprezinta perioada de
timp in care se consuma cheltuielile de investitii).
Perioada incepe cu deschiderea lucrarii pe santier si se termina odata cu probele
tehnologice si punerea in functiune a obiectivului.
In aceasta perioada de timp eficienta economica a investitiei este influentata de fondul de
investitii alocat, de durata de executie, de modul de esalonare a fondului de investitii, de
capacitatile de productie date mai devreme in functiune.

1. Impobilizarea specifica

h
Q
h
q
Q
M
M sau
q
M
m = = / /

q
h
capacitatea de productie anuala
Q
h
venitul proiectat a se obtine anual
M marimea imobilizarilor

2. Efectul economic reprezinta efectul economic nerealizat ca urmare a scoaterii din circuitul
productiv a resurselor respective.

E = e
n
M
e
n
coeficientul de eficienta normata stabilit in general pe ramura
e
n
= 0,15

3. Efectul economic nerealizat specific
h
Q
h
q
Q
E
sau
q
E
= = / / o o

Daca exista mai multe proiecte, se alege proiectul la care indicatorul are valoarea cea mai mica.
D
f
(durata de functionare) reprezinta cel de-al 3-lea timp operator in care se verifica eficienta
economica. Depinde de urmatorii indicatori partiali:
- valoarea productiei
- durata de functionare eficienta a obiectivului de investitii
- cheltuielile de productie.
Odata cu punerea in functiune a obiectivului de investitii are loc procesul de furnizare catre
societatea comericala a rezultatelor obtinute in urma procesului investitional, rezultate
concretizate in produse finite care, ca rezultat al vinderii lor determina obtinerea profitului.
Calculele de eficienta economica presupun compararea marimii profitului care va fi obtinut dintr-o
actiune productiva cu fondurile de investitii, necesare.
Calculele de eficienta economica nu tin seama ca fondurile de invetitii se cheltuiesc / consuma
intr-o anumita perioada de timp (in general 1 3 ani d), iar profitul se obtine pe o alta perioada
de timp D care este de 15 20 ani pentru utilaje si 70 80 ani pentru cladiri.

Tehnica actualizarii presupune cuantificarea influentei factorului timp, asupra intregului proces
investitional prin folosirea analizei dinamice care are ca scop aducerea tuturor valorilor dispersate
in timp la un singur moment: momentul actual sau momentul de actualizare.






Presupunem ca la inceputul unui an, incepem afacerea.
1 an 1 leu .. a (dobanda) ... (1 + a) lei
2 an (1 + a) lei .. a (1 + a) 1 + a + a (1 + a) = 1 + 2a + a
2
= (1 + a)
2
lei
3 an (1 + a)
2
lei ..a (1 +a)
2
... (1 + a)
3
lei


. (1 + a)
h
- factor de fructificare cu ajutorul
caruia se fac calculele de actualizare.
( ) + = '
h
a z 1
exprima care este valoarea unei investitii de 1 leu facuta astazi peste h ani.

( )
( ) + =
+
=
h
h
a
a
z 1
1
1
factor de actualizare, exprima care este valoarea actuala a unui
leu care se va obtine in viitor (peste h ani).
a eficienta anuala a sumelor unitar cheltuite si corespunde eficientei normale sau medii obtinute
la obiective similare din tara sau strainatate.
a se mai numeste rata de actualizare.
Din punct de vedere economic, rata de actualizare exprima profitul care poate fi obtinut intr-un an
ca urmare a sumei de 1 leu investita productiv la inceputul acelui an.
Rata de actualizare este influentata de:
- pret / inflatie (r
p
)
- rata dobanzii la capital (r
d
)
- rata de risc determinata de conditiile de risc accentuate de investitii. (r
r
)
a > r
p
+ r
d
+ r
r

Reguli de actualizare
Calculele de actualizare presupun ca in calcule, chiar daca sumele banesti (investitiile) se
cheltuiesc in fiecare zi, in cursul anului se considera a se cheltuii in ultima zi a anului.
Chiar daca profitul se obtine in cursul anului, intrucat vanzarea produselor are loc zilnic, in calcule
se considera ca profitul se obtine in ultima zi a anului respectiv.

Indicatori de actualizare

1 =
P
t
P
t P
t
I
P
R


( )
h
d
h
h
P
t
a I I

=
=
+ =
1
0
1

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

( ) ( ) ( ) ( )
D h
D
h
h h
D
h
h
P
t
a a a a
P
a
P P
+
+ +
+
+
+

+
=
+
=

= = 1
1
...
1
1
1
1
1
1
1
1
2
1 1


( )
( )
D
D
h
P
t
a a
a
P P
+
+
=
1
1 1


( )
( )
( )
1
1
1
1 1
1
0

+
+
+

=
=
d
h
h
h
D
D
h
P
t
a I
a a
a
P
R

Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor de investitie

CURS 11

Metodologia BIRD si studiile de fezabilitate

In vederea acordarii unor credite privind directive ale investitiilor de mare interes national din
industrie, agricultura, energie electrica etc, BIRD solicita o documentatie de proiect care urmeaza sa
fie realizata fie de catre specialistii Bancii Mondiale fie de catre cei ai tarii in cauza care primeste
creditul.
In vederea acordarii imprumutului Banca Mondiala solicita proiecte tehnico-economice al viitorului
obiectiv, calculele de eficienta conform metodologiei BIRD efectuate de specialisti, cererea de credit
si raportul economic in care se analizeaza :

- necesitatea creditului si incadrarea obiectivului in strategia de dezvoltare a tarii respective
pe termen lung si scurt
- nivelul economic de eficienta economica a viitorului obiectiv
- posibilitatile de asigurare a necesarului de materii prime si de acoperire a desfacerii
productiei
- posibilitatile de rambursare a creditului si a dobanzilor aferente la termen de catre tara
respectiva
Orientarea fondurilor disponibile catre cele mai eficiente proiecte de dezvoltare economica se face
pe baza unor calcule riguros fundamentate care poarta denumirea de metodologie BIRD.
In vederea acordarii acestor credite Banca Mondiala solicita o serie de conditii din partea statului
care urmeaza sa primeasca creditul.

- Creditele sa fie orientate catre acele proiecte de investitii care urmaresc realizarea de
obiective investitionale in industria alimentara, usoara, transporturi, infrastructura, etc.
- Investitiile trebuie sa aiba un caracter productiv si sa fie indreptate catre achizitionarea de
utilaje, masini si tehnologii, si orientate catre constructii propriu-zise.
- La baza proiectelor de investitii se va afla criteriile de eficienta economica si creditele vor fi
garantate de guvernul tarii care solicita creditul de la BIRD pentru respectivul proiect de
investitii
- Expertii Bancii Mondiale se vor implica in analiza si controlul proiectelor de investitii pentru
care s-a solicitat creditul
- Pentru acordarea creditului se va aplica metodologia BIRD pentru evaluarea eficientei
economice a proiectului de investitii si pentru analiza acestuia
- In ceea ce priveste marimea creditului acesta se acorda in vederea acoperirii necesitatii
valutare care deriva din realizarea proiectului si intreaga suma este pusa la dispozitia
imprumutatului la momentul incheierii unui acord de imprumut si garantie
Pentru partea de credit neutilizata statul membru va trebui sa plateasca un comision de angajament,
rata dobanzii este intre 7-10%, durata creditului 15-20 de ani iar prima perioada 3-5 ani reprezinta
perioada de gratie in care se vor plati doar comisioanele urmand ca rambursarea creditului sa se faca
incepand cu punerea in functiune a obiectivului proiectului de investitii.


Etapele elaborarii si analizei unui proiect de investitii conform metodologiei BIRD sunt :

1. identificarea proiectelor de investitii reprezinta etapa in care BIRD ia cunostinta de posibilitatile
reale de acordare a imprumuturilor utilizand 2 metode :
a) metoda proiectului...
b) metoda proiectelor susceptibile de dezvoltare

Conform primei metode se urmareste extinderea si continuarea unui proiect deja realizat cu credite
BIRD si care prin natura sa si prin eficienta pe care a demonstrat-o necesita o dezvoltare/prelungire.
Cea de-a 2-a metoda se aplica la proiectele care sunt susceptibile de a favoriza obiective de
dezvoltare care sunt conform strategiei generale ale activitatii sau a ramurii.

2. elaborarea studiului de fezabilitate a proiectului de investitii

Studiul de fezabilitate reprezinta instrumentul prin care un proiect identificat este recunoscut de
investitori ca fiind realizabil sub aspect economic, financiar, tehnic, si in consecinta putand sa fie
evaluat.

In cadrul acestei etape se urmareste :

- Analiza aspectelor tehnice se refera la dimensiunea proiectului si capacitatea optima de
productie, amplasamentul, esalonarea executiei proiectului pe perioada de executie,
asigurarea cu materii prime si determinarea devizului estimativ
- Analiza aspectelor de ordin administrativ, juridic si financiar se refera la resursele de
finantare ale proiectului, la clauzele juridice si la structura fondurilor implicate in edificarea
proiectului de investitii
Cu aceasta ocazie se face si o estimare a efectelor si costurilor proiectului in moneda nationala si
valuta pe fiecare varianta de proiect.

3. evaluarea proiectelor de investitii
In cadrul acestei etape se face evaluarea si analiza proiectului din punct de vedere economic,
financiar si al riscului.

4. decizia Bancii Mondiale avand la baza informatiile detinute prin analiza proiectului de investitii
BIRD poate decide :

- Abandonarea proiectului de investitii
- Reluarea calculelor estimative referitoare la proiect
- Adoptarea unei variante dintre variantele proiectului

5. executia proiectului de investitii

6. controlul desfasurat de Banca Mondiala prin specialistii sai atat pe durata de evaluare si analiza
cat si pe durata de executie a proiectului si de exploatare pana la rambursarea creditului acordat de
banca.

In cadrul analizei Bancii Mondiale locul central il ocupa analiza economica si financiara a proiectului
de investitii care are la baza compararea veniturilor cu cheltuielile.
Analiza economica are ca scop determinarea eficientei si oportunitatii proiectului de investitii din
punct de vedere al intereselor economiei nationale.
In cadrul acestui tip de analiza taxele vamale, dobanzile, comisioanele, impozitul pe profit, nu sunt
considerate elemente de cheltuieli de productie si sunt considerate transferuri de plati la nivelul
economiei nationale, intrand practic in venituri.
La acest tip de analiza nu se pune problema sursei de constituire a fondurilor si nici problema
distributiei veniturilor in societate.
Preturile care se utilizeaza se numesc preturi umbra, acele preturi care considera ca piata se afla
intr-un echilibru perfect si ca urmare nu iau in considerare elementele de politica fiscala, de
fluctuatie de curs valutar etc.
Ca urmare CASH FLOW-ul calculat in cadrul analizei economice va tine cont de toate aceste
elemente si va utiliza in general preturile resurselor practicate pe piata mondiala.
Amaliza financiara exprima eficienta si oportunitatea proiectelor de investitii din punct de vedere al
investitorului insusi.
Analiza financiara ia in considerare modul de constituire al veniturilor si de distributie al acestora in
societate, modul de constituire al capitalului investit precum si influenta preturilor asupra veniturilor
societatii.
Ca urmare in calculul de evidenta financiara se va tine cont de dobanzi, taxe vamale, amortizare,
impozit pe profit, fiind considerate costuri aceste elemente vor trebui scazute din veniturile
societatii.
Capitalul imprumutat va fi trecut la capitolul de intrari iar rambursarea creditului si dobanzile
aferente vor fi trecute la iesirile din trezorerie.

Capitolele unui studiu de fezabilitate

I. Date de identificare a societatii comerciale. Aceste date se refera la:
- denumirea societatii comerciale si forma juridica
- adresa, telefon, cod fiscal, fax
- anul infintarii societatii comerciale cu dezvoltarile ulterioare sau reducerile de capital
- numarul si data inregistrarii la Registrul Comertului
- numarul contului in banca
- situatia relatiei financiare cu clientii
- principalele produse ale profilului de baza
- domenii de activitate auxiliare
- segmentul de piata acoperit si posibilitatile de dezvoltare in viitor
- structura actionariatului
- suprafata de teren cu schita aferenta a societatii comerciale si eventual, cu posibilitatea de
extindere.

II. Analiza diagnostic urmareste sa prezinte situatia la zi a societatii comerciale si activitatea acesteia
in ultimii ani si cauta sa identifice caile in vederea cresterii eficientei economice.
Evaluarea se face atat pe scocietate in ansamblu cat si pe componente, atat cantitativ cat si calitativ
si structural.
In cadrul analizei diagnostic se umaresc urmatoarele subcapitole:
2.1. Aspecte generale ale societatii comerciale - se va face o caracterizare generala a societatii
comerciale cu referire la forma de proprietate, actionariat, conducere si obiectul de activitate.
2.2 Rezultatele economico-financiare obtinute vor fi prezentate rezultatele in unitati fizice si
monetare, in preturi curente comparabile plecand de la date preluate din Bilant al conturilor din
ultimii ani si date din alte documente oficiale.
Rezultatele economico-financiare se refera la:
- capitalul social si evolutia acestuia in ultimii 4-7 ani.
- cifra de afaceri a societatii comerciale pe total si pe activitati de baza si auxiliare si ponderea
sectiilor si filialelor in total cifra de afaceri.
- productia realizata si vanduta pe total si pe sortimente
- clientii, furnizorii, beneficiarii productiei
- profit brut si net
- preturile si tarifele utilizate
- cheltuieli totale si pe structura
- stocurile si ponderea neterminata a acestora la productia totala.
2.3. Productia realizata si calitatea acesteia (4-7 ani). Se va urmarii:
- gradul de folosire a capacitatii de productie cu productia realizata
- caracteristicile economice, tehnice, de utilitate ale productiei
- calitatea si performanta productiei
2.4. Dotare tehnica, tehnologii de productie si fluxuri tehnologice. Se urmareste:
- dotarea tehnica si clasificarea mijloacelor fixe
- contabilizarea mijloacelor fixe
- intretinerea si repararea/uzura mijloacelor fixe
2.5. Personal, salarizare si indicatori de evaluare se va face referire la personal, structura,
salarizare, indicatori de folosire a fortei de munca.
2.6. Preturi si tarife practicate preturi si tarife practicate in ultima perioada de timp care se
vor compara cu cele ale altor societati din tara si strainatate.
2.7. Investitii se va face o analiza a investitiilor in curs, a celor care se vor efectua in viitor,
precum si a modului in care investitiile au influentat rezultatele economice ale societatii.
Cu aceasta ocazie se va face o prezentare a obiectivelor de investitii realizata in corelare cu
sursele de finantare, cu fondurile alocate si consumate, precum si a metodelor de organizare si
conducere a lucrarilor de constructie.
2.8. Managementul societatii prezinta sistemul de management al societatii comerciale din
punct de vedere informational, organizatoric, decizional, cu precizarea punctelor forte si punctelor
slabe si a masurilor aferente.
2.9. Activitatea proprie de cercetare-proiectare
2.10. Utilitati si servicii
2.11. Poluarea si protectia mediului eventualele litigii pe care societatea le are fata de terti
din acest punct de vedere.
2.12. Informatizarea gestiunii si conducerii societatii sistemul de informare si modul de
furnizare a informatiei.
2.13. Estimarea patrimoniului societatii sunt prezentate metodele de evaluare ale
societatii.
2.14. Publicitate, reclama, promovarea produselor
2.15. Produse unicate, deseuri si refolosibile

III. Prognoza produselor, tehnologiilor si factorilor de productie - se vor previziona
veniturile, costurile de productie si profiturile pe intreaga durata de funtionare eficienta a
obiectivului de investitii tinand cont de fenomenul de risc si incertitudine.

IV. Variante de dezvoltare si restructurare se vor prezenta variantele de investitii din punct de
vedere al profitului, al cotei de piata, al cheltuielilor de investitii si cifrei de afacere aferente. Cu
aceasta ocazie se vor prezenta avantajele si dezavantajele fiecarei variante de proiect.

V. Calculul eficientei economice a variantelor prezentate reprezinta punctul central al studiului de
fezabilitate in cadrul caruia se determina eficienta economica pe fiecare varianta de proiect in parte.
Calculul deficientei economice se face cu ajutorul indicatorilor statici, dinamici, ai metodologiei BIRD
sau indicatori specifici, diverselor ramuri ale economiei nationale.

VI. Analiza incertitudinii, riscului si sensibilitatii variantelor selectate realizeaza reluarea
calculelor din capitolul 5 in conditii nefavorabile impuse de o serie de factori perturbaturbatori cum
ar fi: cresterea pretului materiilor prime, cresterea cheltuielilor salariale, scaderea vanzarilor.

VII. Formularea deciziei de investitii decizia de invesitie poate sa se adopte, poate sa se amane sau
se poate renunta la proiectul propus. Formularea deciziei ii apartine conducerii societatii care are la
baza acel criteriu de eficienta economica care este subordonat scopului propus (al functiei obiectiv).


CURS 12

Indicatorii metodologiei BIRD (de apreciere a eficientei economice a proiectului de investitii)

1. veniturile brute exprima volumul total al incasarilor intr-o anumita perioada de timp, volum care
este format din valoarea productiei, incasari din vanzari si credite primite de societate.
2. cheltuieli totale cuprind cheltuieli cu investitia si cheltuieli cu productia

Cheltuielile cu investitia sunt formate din acele cheltuieli care urmaresc realizarea proiectului de
investitii, achizitionarea de mijloace circulante la prima dotare si cheltuieli cu pregatirea fortei de
munca.
Cheltuielile cu productia cuprind toate costurile mai putin amortizarea si impozitele, taxele,
dobanzile precum si sumele necesare pentru rambursarea creditelor.

3. raportul venituri-costuri (benefice-cost) permite comparatia intre suma incasarilor pe intreaga
durata de functionare a obiectivului si totalul cheltuielilor efectuate cu edificarea obiectivului si cu
productia.
Pentru a putea compara acesti indicatori obtinuti in perioade de timp diferite se va folosi tehnica
actualizarii.

Pentru ca un proiect de investitie sa poata fi acceptat trebuie ca valoarea acestui raport sa fie
supraunitara >1. In aceste conditii cand, exprimandu-si legea fundamentala a activitatii economice
corespunzatoare, fondurile investitionale trebuie recuperate integral si societatea trebuie sa
realizeze un anumit profit.
Pentru R=1 activitatea este nesatisfacatoare, in sensul ca nu se obtine profit, iar pentru R<1 proiectul
este respins intrucat acesta genereaza pierderi.
Trebuie apreciat ca R depinde de a (rata actualizarii), cu cat aceasta este mai mica cu atat raportul
este mai mare.

4. Cash-flow (fluxul de numerar) exprima situatia la zi a societatii aratand castigul sau pierderea
pentru fiecare an luat in calcul.

CF = Qh (Ih +Chp)

5. venitul net actualizat (VNA sau VAN) permite comparatia intre totalul incasarilor obtinute pe
intreaga perioada de functionare a obiectivului de investitii si costurile totale cu investitia si
productia.

VNA arata care este venitul net obtinut de societate pe intreaga perioada de functionare a
obiectivului in conditiile actualizarii factorului timp.
Pentru ca un proiect de investitii sa poate fi acceptat, conditia care se impune este ca VNA>0.

6. Rata interna de rentabilitate (RIR) reprezinta acea rata de actualizare pentru care VNA = 0, (ia
valoarea 0), respectiv acea rata care egalizeaza valorile actualizate pe intreaga perioada de
functionare a obiectivului.
Ea nu se confunda cu rata de rentabilitate care se determina ca raport intre profitul anual si
cosurile/cheltuielile anuale.
RIR se determina cu ajutorul a 2 metode :
- metoda grafica
- metoda analitica

Pentru calcul se urmareste obtinerea unui VNA pozitiv corespunzator unei rate minime de
actualizare si unui VNA negativ corespunzator unei rate maxime.

Vezi grafic in cursurile scrise

RIR = a min + (a max a min) *




In functie de felul analizei se poate determina o RIR economica si o RIR financiara in cazul analizei
financiare.

7. Curs de revenire net actualizat (testul Bruno sau rata interna de schimb valutar)
Exprima eforturile totale cu investitia si cheltuielile de productie exprimate in lei care se face pentru
obtinerea unei unitati valutare nete.

8. pragul de rentabilitate
Metodologia BIRD arata ca exista un punct critic sub care gradul de utilizare a capacitatii de
productie nu poate cobori intrucat ar putea aparea pierderi, iar investitiile nu s-ar putea recupera.
Punctul critic al nivelului productiei exprimat in procente de utilizare a capacitatii proiectate pentru
care profitul este egal cu 0 se numeste prag de rentabilitate.

CF - cheltuieli fixe
PM productia marfa
CV cheltuieli variabile