Structura limbii spaniole (VI)

Sunete omoloage Accentul de intensitate

Secvente de foneme omoloage

Ce se poate intampla daca intr-o secventa de doua cuvinte, la sfarsitul primului cuvant apare un fonem identic cu acela cu care incepe al doilea cuvant? In acest caz se vorbeste de foneme omoloage. Vocale omoloage 1. Doua vocale omoloage tonice se reduc la o vocala tonica lunga: Luisa est harta de escucharte [es'ta:rta]; 2. Doua vocale omoloage atone se reduc la o vocala atona scurta: Luisa acaba de llegar ['lwisa'kaaee'ar];

3. Cand prima vocala omoloaga este tonica si a doua atona, se pronunta o vocala tonica scurta: Luisa est atenta. ['lwisa es'ta'teta]; 4. Cand prima vocala omoloaga este atona si a doua este tonica, se pronunta o vocala tonica lunga: Estamos cansados de ella. [es'tamoskan'saos'e:a];

Consoane omoloage 1. doua consoane omoloage fricative linguoalveolares surde [s] se pronunta ca o singura consoana: los sombreros [losm'breros]; 2. doua consoane omoloage nazale linguoalveolare [n] se pronunta ca un singur [n] cu o durata mai mare decat aceea a unui [n] intervocalic in limbajul ingrijit: He venido con Nadia [ee'nio k'n:aja]; 3. cand consoanele omoloage sunt vibrante, se pronunta un [R]: flor regia [floRexja]; 3. cand consoanele omoloage sunt laterale linguoalveolare [l], se pronunta o laterala lunga, dar fara sa se produca geminarea: el lado opuesto [e'l:ao'pwesto]; 4. cand consoanele omoloage sunt linguodentale [d], se pronunta, in mod obisnuit, o fricativa: Ciudad de Mxico [ju'ae'mexiko].

Pertinenta cantitatii. Datorita faptului ca secventele cu doua vocale sau consoane omoloage pot avea ca rezultat prelungirea cantitativa a sunetului care se produce in vorbire, trebuie sa se mentioneze ca o atare prelungire se produce doara cand pronuntarea este lenta sau enfatica, spre deosebire de converstaia normala, cand prelungirea tinde sa se suprime. Sa se considere urmatoarele perechi de exemple:
Limbaj ingrijit Limbaj conversational

para alabar el hijo el lar haz zumo un nombre

para lavar elijo helar haz humo un hombre

/para:la'bar/-/parala'bar/ /parala'bar/ / el:'ixo/-/el'ixo/ /el'ixo/ /el:'ar/-/el'ar/ /el'ar/ /'a:'umo/-/'a'umo/ /'a'umo/ /un:'mbre/-/un'mbre/ /un'mbre/

Sinalefa: pronuntarea intr-o singura silaba a grupurilor vocalice care rezulta din inlantuirea cuvintelor in lantul fonic (discursiv). In afara secventelor de vocale omoloage, realizarea sinalefei depinde de gradul de deschidere a vocalelor. Posibilitatea de a se produce sinalefa apare in urmatoarele situatii: i) progresia deschiderii: a) ascendenta (de la un grad mai mic de deschidere la unul mai mare): le abastecieron b) descendenta (de la un grad mai mare de deschidere la unul mai mic): la esperanza ii) gradul mai mare de deschidere se gaseste in mijlocul grupului vocalic: paso a enviar iii) vocalele prezinta acelasi grad de deschidere: mximo efecto, clebre organizador Daca in centrul grupului vocalic se gaseste o vocala mai inchisa decat celelelalte, sinalefa este imposibila, si, prin urmare, se marcheaza limita silabica inaintea vocalei celei mai inchise: siete u ocho ['sjete 'woco].

Sinereza: transformarea, in vorbirea curenta, a hiatului in diftong:

real [re-'al] > [r'eal] maestro [ma-'es-tro] > ['maes-tro] creo ['e-re-o] >['e-reo];

Spre deosebire de sinalefa, care in spaniola este norma lingvistica, sinereza se produce in limbajul colocvial mai putin ingrijit (substandard).

Identificati sunetele omoloage si pronuntati apoi frazele in conformitate cu norma standard a limbii spaniole:

1. Los sordos pueden hablar. 2. Despus de haberme robado, el ladrn me dio un cabezazo y se fue corriendo. 3. Potos es una ciudad del sur de Bolivia situada a una altitud media de unos 4000 metros y con una poblacin de cerca de 200.000 habitantes.

4. Las cenizas de ngela es una pelcula basada en el libro homnimo de Frank McCourt, ganador del Premio Pullitzer de 1997. 5. El cuadro est alto. T lo pusiste all? 6. Los investigadores desarrollan un modelo matemtico que estudie el comportamiento de las clulas cancergenas. 7. El ao pasado empec a estudiar el comportamiento animal en situaciones de mucho estrs y los primeros resultados acaban de aparecer en una revista estadounidense. 8. Despus de 1891 Pabl Casals toc ocasionalmente el violn en el escenario y centr su actividad en conciertos y recitales de violonchelo.

Accentul de intensitate

Insistenta asupra unui sunet sau asupra unei silabe se realizeaza prin intermediul a trei elemente:

intensitatea (amplitudinea vibratiilor coardelor vocale) inaltimea muzicala (frecventa tonului sunetului) durata (cantitatea relativa a sunetului) In spaniola, cuvintele au o singura silaba accentuata tonic, iar accentul este de intensitate. Trasaturi caracteristice ale silabei accentuate:

energie articulatorie mai mare tensiune si deschidere mai mari consoanele care delimiteaza Ns tonic prezinta un grad mai mare de tensiune, ca de altfel, si un grad mai mare de inchidere a organelor articulatorii grad de sonoritate mai mare si, prin urmare, o perceptibilitate mai mare

Accent

-fix (in franceza si maghiara) -liber (in spaniola poate avea valoare fonologica schimbare de semnificat) Sistemul fonologic al limbii spaniole este relativ sarac; este compensata de catre mobilitatea accentului de intensitate: tomo tom continuo contino continu Clasificarea cuvintelor in functie de silaba pe care cade accentul tonic: ascutit / oxiton (aguda / oxtona) _ _ _ _ perfeccion grav (llana / paroxtona) _ _ _ _ resultado proparoxiton (esdrjula / proparoxtona) _ _ _ _ bolgrafo accent tonic pe o silaba anterioara antepenultimei silabe (sobresdrjula / superproparoxtona) _ _ _ _ recogindoselo

Scheme ale accentului

bisilabice

_ _ baile

_ _ bail

trisilabice _ _ _ tico _ _ _ mueca _ _ _ corazn

tetrasilabice _ _ _ _ bremela _ _ _ _ telegrama

pentasilabice

_ _ _ _ telfono _ _ _ _ encendedor

_ _ _ _ _ recgeselo _ _ _ _ _ magnetfono _ _ _ _ _ laboratorio _ _ _ _ _ telefonear

Cuvinte tonice si cuvinte atone

Cuvinte cu silaba tonica:

substantivul: [el:ro] el libro, [elkoce] el coche adjeticvul: [la cikalere] la chica alegre pronumele tonic: [loie porti] Lo hice por ti. numeralele: [tresestudjtes] tres estudiantes; [jnestudjtes] cien estudiantes, pero [jnmil] cien mil; verbul: [lazolodrinas weln] las golondrinas vuelan; adverbul: [halaizjn] hablis bien. pronumele si adverbele interrogative: [ddestas] Dnde ests?

Cuvinte care un se accentuaeaza:

articolul hotarat: [lapwerta esta:jerta] la puerta est abierta; la preposicin: [pasee por el parke] pase por el parque; conjunctia: [kreo kesta jn] creo que est bien; primul element al numeralelor compuse: [kwtaos] cincuenta y dos; pronumele atone: [selaeo] se la llev; adjectivele posesive apocopate: [misamios] mis amigos; [nwestropare] nuestro padre; pronumele si adverbele relative: [lozexede los ktre] los dej donde los encontr;

In exemplele de mai jos se poate observa diferenta de intensitate intre pronumele si adverbele interogative si formele relative care le corespund: Cundo volviste? Cuando termin de trabajar. Quin saldr? Quien quiera.

Cuvinte cu doua silabe tonice: numai adverbele de mod formate prin derivare (-mente): convenientemente [kmbenjtemte]; principalmente [prinipalmte]