Cuprins

Introducere........3

Cap.1.Aspecte conceptuale i teoretice.................4

1.1. Noiuni generale......................4 1.2. Etapele de realizarea a unei construcii.......................6 1.3. Formarea preului n construcii......................8 1.4. Costul de deviz a lucrrilor de construcie..........................9 1.5. Documentaia de deviz....................11 1.6.Analiza pieii imobiliare n comuna Razeni r. Ialoveni..14

Cap.2. Aspecte constructive i tehnologice...........16

2.1 Domeniul de aplicare.16 2.2 Tehnologia si organizarea lucrarilor.16 2.2.1 Lucrari de terasament.16 2.2.2Realizarea talpii fundatie.17 2.2.3Lucrari de executie a coloanelor infrastructurii18 2.2.4Montarea blocurilor de fundatie. .18 2.2.5Lucrari de realizare a grinzilor si planseelor monolite.18 2.2.6Executarea coloanelor suprastructurii19 2.2.7Lucrari de zidarie...20 2.2.8Hidroizolarea suprafetelor peretilor.21

Cap.3. Aspecte economice..........21

Bibliografie.......................60 Anexe..

Introducere
Prezentul proiect cuprinde studiul dupa parametri economici, tehnologici si constructivi a unui bun imobil sub forma unei cldiri cu destinaie locativ tip P+2E+M. Scopul acestui studiu este de a determina costurile pentru constructia propusa, dupa preturile oferite pe piata autohtona . In baza calculelor efectuate e necesar de elaborat devizul de cheltuieli pentru intreaga perioada de desfasurare a lucrarilor, luind in consideratie cerintele tehnologice a lucrarilor de constructii. Un alt scop este de a determina ponderea fiecarui element constructiv, din costul total al cladirii. Acest proiect conine date generale despre procesul de execuie a construciei,calcule care se refer la costul manoperei, preul materialelor de construcii pe piaa,ct i preul pentru chiria sau cumpararea utilajelor necesare pentru finalizarea eficient a cldirii.De asemeni contine calcule tabelare sau in forma de diagrame. In partea grafic proiectul este exemplificat prin scchema tehnologice: plan fundatii, plan parter,plan etaj,plan mansarda i seciunea transversala a cladirii. Date initiale Decizii spatiale si constructive 1. Dimensiunile cladirii in axe, m 16,5 x10,8 2. Cota talpii de fundatie, m -2.0 3. Grosimea peretilor exteriori, m 0.4 4. Grosimea pertilor interiori, m 0.12 5. Latimea talpii de fundatie, m 1.0 6. Inaltimea talpii de fundatie, m 0.4 7. Armatura talpii de fundatie: plasa 12 A-III+ 8 A-III; 8. Armatura stilpilor 12A-III, etrieri 8A-I, pasul etrierilor 200 mm 9. Armatura centurii antiseismice 12A-III, etrieri 8A-I, pasul etrierilor 200mm 10.Materialul fundatiei beton clasa B15 11.Tipul planseelor : plansee din beton armat monolit clasa B15; plasa 8 A-III (p=150 mm) 12.Tipul solului - argil nisipoasa 13.Cota suprafetei libere m - -0.600

 Capitolul 1. Aspecte conceptuale si teoretice

1.1 Noiuni generale
n procesul realizrii unei construcii sunt implicate mai multe parti,dintre care mentionam persoana care investete bani:proprietarul sau investitorul si persoana care execut lucrrile antreprenorul i autoritatea public. In calitate de proprietar poate fi att o persoan fizic ct i o persoana juridic, care dorete sa realizeze o constructie, impunnd caracterul ei economic, fixnd limitele realizrii practice ca dimensiuni, valoare, timp, procurnd fondurile necesare realizrii ei. Nu intotdeauna cel care comand lucrarea este i cel care exploateaz construcie. In acest caz proprietarul are rolul de investitor iar cel care va utiliza construcia este beneficiar. De obicei proprietarul este reprezentat de o persoan (sau o firma de specialitate), manager de proiect, creia ii acord imputerniciri depline din punct de vedere tehnic, juridic i uneori economic, cu dreptul de a angaja i conduce. Verificarea calitii lucrrilor, a incadrrii acestora in costurile contractate de execuie, respectarea condiiilor legale de realizare a lucrrilor de construcie, este efectuat de ctre proprietar sau manager de proiect prin intermediul unor dirigini de antier. Din punct de vedere tehnic, dorinele proprietarului (beneficiarului) sunt concretizate de ctre proiectant (arhitect, ingineri de specialitate) care elaboreaz proiectul i planurile de execuie necesare, prescrie condiiile de execuie necesare, pregtete devizele i piesele scrise necesare contractrii execuiei, acord asisten tehnic proprietarului pe parcursul realizrii lucrrilor. Proprietarul asigur fondurile necesare realizrii lucrrilor fie din resurse proprii fie din resurse atrase de la instituii de finanare: bnci comerciale sau bnci de investiii, fonduri de investiii etc. Antreprenorul este o persoan fizic sau juridic, care se oblig a realiza lucrarea comandat de ctre proprietar (beneficiar), in condiiile prevzute de proiectele tehnice i caietele de sarcini intocmite de ctre proiectant, in baza ofertei sale de pre i in termenul fixat. In realizarea obligaiilor sale antreprenorul general poate sub-contracta ctre antreprize de specialitate, furnizori (de echipamente, maini, material, tehnologii etc.), persoane fizice autorizate, pri din lucrarea de construcie contractat. Execuia unei lucrri de construcie poate fi fcut in regie sau in antrepriz.
4

Prin execuie in regie se inelege cazul cand proprietarul procur toate materialele necesare lucrrilor, angajeaz fora de munc de diferite categorii, execut singur diferitele lucrri pregtitoare i ajuttoare, intr-un cuvant se ocupa singur i pe propria sa rspundere de execuia lucrrii de construcie de la inceput i pan la terminarea ei. Evident proprietarul poate angaja specialiti ingineri, care s conduc lucrrile din punct de vedere tehnic, acetia ins vor rmane salariaii si, proprietarul asumandu-i singur toate rspunderile ce deriv din angajarea lucrtorilor in regie, fa de furnizori, muncitori, precum i fa de teri. Proprietarul va trebui de asemenea s procure sculele i mainile necesare lucrrilor, baracamentele i materialele necesare organizrii antierului precum i s suporte toate taxele i cheltuielile legate de utiliti (ap, canalizare, energie electric etc.). La execuia in regie dispare posibilitatea de a urmrii executarea unor lucrri in baza unui deviz contractat, valoarea lucrrilor rezultand din adiionarea sumelor cheltuite; de asemenea nu se poate obine o garanie asupra calitii lucrrilor i nici asupra termenului de execuie, acestea fiind in funcie de organizarea creat de insui proprietarul. Execuia in regie are o serie intreag de inconveniente: 1.Nerespectarea condiiilor tehnice de execuie 2.Durat de execuie prelungit 3.Pierderi i furt de material 4.Uneori cheltuieli exagerate In cazul execuiei in antrepriz, antrepriza de specialitate se angajeaz i se oblig la a executa complet lucrarea incredinat in conformitate cu proiectele tehnice, intr-un termen precis delimitat i in limita unui deviz contractat; antrepriza va prelua toate obligaiile de furnizare a materialelor in antier, va furniza echipamentele i mainile necesare execuiei etc. Antrepriza va asigura capitalul necesar pentru a executa intai lucrrile i apoi a primii plata lor. In cazul execuiei in antrepriz rolul proprietarului este de asigura numai plata lucrrilor executate la intervale de timp bine stabilite, in baza verificrilor de cantiti fcute de ctre diriginii de antier. Autoritatea public, este un ansamblul de instituii ale statului sau ale comunitilor locale, care autorizeaz i verific execuia lucrrilor de construcie numai cu respectarea prevederilor legislative naionale, regionale si locale in vigoare. Instituiile autoritii publice emit condiiile tehnice, urbanistice, sanitare, de aprare civil pasiv, de protecie i stingere a incendiilor etc. prin intermediul
5

unor regulamente. Autoritatea public acord dreptul de a construi (autorizeaz construirea) numai pentru acele lucrri de construcie care indeplinesc toate cerinele solicitate de ctre instituiile autoritii publice. 1.2 Etapele de realizare a unei construcie O construcie este un produs foarte complex care inglobeaz un volum foarte mare de resurse. Exist anse foarte mari de eec in realizarea unei lucrri de construcie dac proprietarul sau beneficiarul nu expun de la inceput clar i fr echivoc condiiile cerute pentru viitoarea construcie i dac nu urmresc pe parcurs indeplinirea acestora. Este unul din motivele principale pentru care realizarea unei lucrri de construcie este imprit in etape. Existena acestor etape permite ca procesul de realizare a unei lucrri de construcie s fie monitorizat i controlat, oferind proprietarului/beneficiarului oportunitatea de a evalua rezultatele intermediare in realizarea lucrrilor de construcie i de a face ajustrile necesare. In general etapele de realizare a unei lucrri de construcie urmresc procesul de edificare a respective construcii i cuprind urmtoarele: Etapa de pregtire a lucrrilor de construcie -Etapa de proiectare a lucrrilor de construcie -Etapa de execuie a lucrrilor de construcie -Etapa de recepie i punere in funciune a construciei. -Etapa de pregtire a lucrrilor de construcie are drept scop evidenierea tuturor condiiilor de natur tehnic, economic, comercial, financiar, de marketing etc. care trebuie indeplinite pentru ca viitoarea construcie s asigure o eficien cat mai mare in exploatare in conformitate cu destinaia acesteia. a. Studiul de pia Studiul de pia evideniaz cerinele pe care trebuie s le indeplineasc viitoarea construcie, funcie de nevoile de exploatare ale proprietarului/beneficiarului sau funcie de condiiile de pia aa cum rezult ele dintr-un studiu de marketing. b. Studiul de prefezabilitate Studiu de prefezabilitate este definit ca fiind documentaia tehnicoeconomic prin care se fundamenteaz necesitatea i oportunitatea realizrii unei lucrri de construcie-investiie, pe baz de date tehnice i economice.

c. Studiul de fezabilitate Fezabilitatea reprezint analiza complex, premergtoare deciziei de investiii, avnd drept scop stabilirea oportunitii i eficienei dezvoltrii unei subramuri sau realizrii unor obiective de investiii. Studiul de fezabilitate este definit ca fiind documentaiatehnico-economic prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici afereni obiectivului de investiii, pe baza necesitii i oportunitii realizrii acestuia, i care cuprinde soluiile funcionale, tehnologice, constructive i economice ce urmeaz a fi supuse aprobrii Principalul scop al folosirii studiilor de fezabilitate l constituie obinerea de informaii asupra mrimii efortului de investiii, a rezultatelor economice probabile, precum i asupra principalelor probleme n legatur cu realizarea obiectivelor de investiii: achiziionarea de licene; credite externe i condiii de rambursare; obinerea de materii prime din import; posibiliti de export a produciei i eficiena acestuia; eficiena fondurilor investite Pe studiul de fezabilitate se sprijin proiectarea i contractul de cooperare la construirea unei instalaii, cldiri, reele de ap, canalizare - un proiect de infrastructur n general. PREGATIREA LUCRRILOR DECONSTRUCIE -studiu de pia -studiu de pre-fezabilitate -studiu de fezabilitate -plan de afaceri PROIECTAREA LUCRRILOR DE CONSTRUCIE -anteproiect proiectare conceptual -proiect tehnic -proiect pentru autorizarea lucrrilor de construcie -detalii de execuie -documentaii economice
7

EXECUIA LUCRRILOR DE CONSTRUCIE -pregtirea ofertelor, negociere, contractare lucrri -de construcie -pregtirea execuiei -execuia propriu-zis RECEPIA LUCRRILOR DE CONSTRUCIE

1.3 Formarea preului n construcie Odat cu trecerea la relaii economice de pia au avut loc modificri eseniale n sistemul de formare a preurilor n construcii. Aceasta este legat de faptul c s-au modificat tipurile de proprieti a participanilor la proiecte de investiii, sursele de finanare a proiectelor de investiii, au aprut tipuri noi de cheltuieli, care trebuie luate n consideraie la determinarea costului de execuie a obiectelor de construcie, cum ar fi: plata pentru lotul de pmnt, noile tipuri de impozite, taxe, cheltuieli pentru elaborarea i expertiza documentaiei de proiect, petrecerea concursurilor etc. Dup cum se tie, baza normativ de deviz a anului 1984 nu corespunde cerinelor contemporane, deoarece nu ia n consideraie noile tehnologii n construcii, materiale i articole, maini de construcii i utilaje etc. Baza normativ de deviz din anul 1991 la fel nu permitea asigurarea exactitii calculelor la determinarea preurilor contractuale. Preuri curente (Pc) se determinau prin metoda indicelor cu ajutorul coeficienilor de trecere n preuri curente: Pc = P84 x K91 x Kcurent , K91 fiind coeficientul de trecere din preurile anului 1984 n preurile anului 1991 i Kcurent coeficientul de recalculare din preurile anului 1991 n preuri curente. Metoda indicilor avea multe neajunsuri, deoarece coeficienii de recalculare aveau valoarea aproximativ (medie pe ramur), ns, n perioada respectiv aceast metod a constituit unica ieire din situaie. ncepnd cu 1 ianuarie 2003, n ramura de construcii a avut loc un eveniment de importan considerabil: s-a nceput procesul de trecere la norme i metodici noi de elaborare a documentaiei de deviz. Metoda indicilor a fost
8

nlocuit cu metoda utilizat din anii 70 n rile europene metoda de resurse penru ntocmirea documentaiei de deviz. Pentru a uura trecerea de la metoda veche la cea nou, Ministerul Ecologiei, Construciilor i Dezvoltrii Teritoriului al Republicii Moldova a elaborat Instruciuni privind ntocmirea devizelor pentru lucrrile de construcii-montaj prin metoda de resurse CP L.01.01-2001, precum i Instruciuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea n construcii, cheltuielilor de regie, cheltuielilor pentru funcionarea utilajelor n construcii i Instruciuni pentru determinarea valorii beneficiului de deviz respectiv: CP L.01.02-2001, CP L.01.03-2001, CP L.01.04-2001, CP L.01.05-2001. 1.4 Costul de deviz a lucrrilor de construcie Costul lucrrilor de construcie-montaj este expresia bneasc a consumului de resurse (materiale, manoper, utilaje de construcii) necesare pentru execuia acestora n condiii organizatorice i tehnologice bine determinate. Suma ntreag a cheltuielilor, determinat de deviz pentru con-strucia obiectului se numete costul de deviz sau investiii capitale. Componena costului de deviz este prezentat n figura de mai jos
ostul de deviz al lucrrilor de construcii -montaj

Cheltuieli directe

Cheltuieli de regie

Beneficiu de deviz % din suma cheltuielilor directe i cheltuielilor de regie

% din cheltuieli directe

Costul de deviz al lucrrilor de construcii-montaj Costul de deviz se determin cu formula (1):

Cd = CD + CR + BD , unde: CD cheltuieli directe ; CR cheltuieli de regie; BD beneficiu de deviz.

(1)

1) Cheltuielile directe cuprind: - costul materialelor, elementelor de construcii, detaliilor etc.; - salariul muncitorilor; - decontrile pentru asigurare obligatorie; - cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcii. Componena cheltuielilor directe este prezentat n fig.6. Costul materialelor cuprinde cheltuielile legate de procura-rea materialelor, semifabricatelor, elementelor de construcii, arti-colelor, necesare pentru executarea lucrrilor de construcii-montaj, precum i cheltuielile legate de transportarea materialelor pe antier de construcii; dara, ambalaj, rechizite; cheltuielile de achiziio-nare-depozitare a materialelor. Salariul muncitorilor cuprinde salariul tarifar al muncito-rilor, nemijlocit implicai n procesul de construcie, diferite pli suplimentare cu caracter de compensare sau stimulare (pentru con-diii nocive, lucrul timp de noapte, vechimea n munc etc.), premii etc. Cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcii se determin prin costul unei utilaj-ore (1 h-ut.) pe tipuri de utilaje. Costul 1 h-ut cuprinde: - cheltuieli iniiale (cheltuielile legate de amplasarea i reamplasarea utilajelor pe antier, montarea i demontarea lor, amenajarea construciilor provizorii etc.); - cheltuieli anuale (uzura utilajului, modernizri, reparaii capitale); - cheltuieli de exploatare a utilajului (salariul persoanei ce deservete utilajul, combustibil, lubrifiani, carburani, energia electric, piese de schimb, reparaii

10

curente etc.). 2) Cheltuielile de regie reprezint totalitatea consumurilor legate de crearea condiiilor pentru execuia construciilor, organizarea, administrarea i deservirea acestora. Cheltuielile de regie se stabilesc n mod indirect, n procente din consumuri directe. Calculul cheltuielilor de regie se reglementeaz prin CP L.01.03-2000 Instruciuni cu privire la calcularea cheltuielilor de regie la determinarea valorii obiectivelor. Conform Instruciunilor, ntreprinderile de antrepriz determin normele individuale de cheltuieli de regie pe baza cheltuielilor de regie. Normativele individuale se aprob de ctre conducerea ntreprinderii de construcii. Cheltuielile de regie sunt divizate n 4 capitole: - cheltuielile generale i administrative; - cheltuielile pentru deservirea lucrtorilor din construcii; - cheltuielile pentru organizarea lucrrilor de antier; - alte cheltuieli generale i de antrepriz. 3) Beneficiul de deviz reprezint suma mijloacelor necesare pentru acoperirea unor cheltuieli generale ale ntreprinderii de antrepriz, care nu sunt incluse n preul de cost al lucrrilor, i constituie partea normat (garantat) a valorii produciei de construcii (plata impozitelor, dezvoltarea produciei, modernizarea utilajelor, plata dobnzilor pentru folosirea creditelor bancare, stimularea material a lucrtorilor etc). Calculul beneficiului de deviz se reglementeaz prin CP L.01.05-2001 Instruciuni privind determinarea valorii beneficiului de deviz la formarea preurilor la producia de construcii. 1.5 Componena documentaiei de deviz Documentaie de deviz documentaie ntocmit pentru determinarea valorii de deviz pentru execuia cldirilor i construciilor proiectate. Elaborarea documentaiei de deviz se efectueaz n conformitate cu Instruciuni privind ntocmirea devizelor pentru lucrrile de construciimontaj prin metoda de resurse CP L.01.01-2001, care reprezint unul dintre documentele normative ale capitolului Economia construciilor i face parte integrant din sistemul de documente normative n construcii. Instruciunile au fost elaborate cu scopul de a asigura o metodologie unitar, care s serveasc drept ghid practic pentru participanii la procesul de construcii privind determinarea valorii de deviz a obiectivului de investiii, formarea preurilor contractuale pentru lucrrile executate. Documentaia de deviz se compune din:
11

listele cu cantitile de lucrri; borderourile de resurse; cataloagele de preuri unitare; calculele i devizele locale; devizele pe obiect; devizul general.

Metoda de resurse la ntocmirea documentaiei de deviz n condiiile economiei de pia, cnd factorii valorici sunt extrem de instabili, determinarea valorii de deviz a obiectivelor de investiii se stabilete n baza indicelor de resurse evideniai n documentaia de proiect i deviz: materialele, manopera, utilaje de construcii-montaj i preurilor de livrare a acestor resurse. O astfel de metod se numete metode de resurse i ea d posibilitate de a determina cu mare exactitate, n orice moment, valoarea obiectivelor de investiii pornind de la preurile curente ale resurselor materiale, energetice i de manoper. Metoda se utilizeaz pentru lucrrile de construcii, montaj, de construcii speciale i reparaii (reparaii capitale i curente ale cldirilor i construciilor). Metoda de resurse poate fi utilizat la orice faz de elaborare a documentaiei de proiect pentru construcii: studiu de fezabilitate, proiectul tehnic, detaliile de execuie, proiectul de execuie. Coordonarea metodei de resurse a fost asigurat de Comitetul Tehnic, iar ratificarea acesteia s-a aprobat prin ordinul Ministerului Ecologiei, Construciilor i Dezvoltrii Teritoriului al Republicii Moldova din 23 noiembrie 2001, nr. 137 cu privire la aprobarea Indicatoarelor de norme de deviz pentru lucrrile de construcii, montaj i reparaii. Introducerea metodei de resurse este reglementat prin HG RM nr.1570 din 09.12.2002 (MO nr.170-172 din 13.12.2002). Pentru a elabora devize n construcii mai repede, mai corect i mai uor au fost elaborate programe automatizate de calcul al devizelor. Astfel, n Romnia au fost elaborate aa sisteme informaionale ca: WinDev, Delta, X-Dev, CityDev, iar n Rusia: , -Net, WinSmeta, , , Grand-Smeta etc. Noile norme de deviz sunt grupate n 57 Indicatoare de norme de deviz (fig.7), i anume:
12

- pentru lucrrile de construcii-montaj - 40 indicatoare; - pentru lucrrile de montare a utilajului tehnologic - 9 indicatoare; - pentru lucrri de reparaii n construcii 8 indicatoare. ntocmirea devizelor prin metoda de resurse presupune trecerea consecutiv a urmtoarelor etape: 1. ntocmirea listelor cu cantitile de lucrri (Formularul nr.1 din CP L.01.01-2001). 2. Evidenierea indicelor de resurse (Formularul nr.2, Formularul nr. 5 sau 6 din CP L.01.01-2001). 3. ntocmirea devizului local (Formularul nr.3 sau 7 din CP L.01.01-2001). ntocmirea listelor cu cantitile de lucrri La etapa de elaborare a detaliilor de execuie (a proiectului de execuie) organizaia de proiectare ntocmete i pred n mod obligatoriu Listele cu cantitile de lucrri. n funcie de particularitile unor categorii de lucrri, de specializarea ntreprinderilor de construcii montaj, de structura documentaiei de proiect, listele cu cantitile de lucrri se ntocmesc aparte: - pentru cldiri i construcii: pentru lucrrile de construcii speciale, lucrrile tehnico-sanitare interioare, iluminatul electric interior, instalaiile electrice de for, utilajele tehnologice i alte tipuri de utilaje, aparatele de msur i control i mijloacele de automatic, instalaiile de cureni slabi (telecomunicaii, semnalizri etc.),procurarea mobilierului, inventarului i pentru alte lucrri; - pentru lucrri de amenajare a antierului: pentru sistematizarea pe vertical, construirea reelelor edilitare, cilor i drumurilor, amenajarea teritoriului, formele arhitectonice mici etc. n cadrul listelor cu cantitile de lucrri se efectueaz gruparea categoriilor de lucrri pe capitole conform cu succesiunea tehnologic i specificul categoriilor de lucrri: - lista cu cantitile de lucrri de construcie trebuie s cuprind urmtoarele capitole: lucrri de terasamente, fundaii i perei la subsol, perei, schelet, perei despritori, pardoseli, acoperiri i nvelitori, ferestre, ui, scri i podeste, lucrri de finisaj la interior, lucrri de finisaj la exterior, diferite lucrri .a.; - lista cu cantitile de lucrri de construcii speciale: fundaii pentru utilaje, paturi pentru fundaii speciale, cptueli i izolaii etc;
13

- lista cu cantitile de lucrri pentru instalaii sanitare interioare: conducte de ap, canalizare, nclzire, ventilare i condiionare a aerului etc. La obiectivele relativ simple gruparea categoriilor de lucrri pe capitole poate s nu se efectueze. Categoriile de lucrri, codurile lor, unitile de msur a lucrrilor i resurselor care se includ n lista cu cantitile de lucrri, trebuie s corespund cu articolele de deviz, cu codurile lor i cu unitile de msur prevzute n Indicatoarele de norme de deviz pentru lucrri de construcii, montaj i reparaii care sunt n vigoare pe teritoriul Republicii Moldova. La obiectele pentru care nu este necesar s se elaboreze documentaia de proiect (de exemplu, pentru reparaia curent a unei cldiri, n valoare de pn la 100 mii lei), listele cu cantitile de lucrri pe categorii, cataloagele de preuri unitare i devizele se ntocmesc de ctre beneficiar sau, la rugmintea lui, de ctre antreprenor cu avizarea ulterioar de ctre beneficiar.

1.6 Analiza pieii Ca o consecin a crizei, pia loturilor de teren nc se afl n stagnare. Piaa loturilor de teren n Moldova poate fi caracterizat ca o stagnare stabil. Preurile pentru 2011 nu s-au schimbat n comparaie cu 2010. n momentul de fa se observ prevalena a ofertei de terenuri fa de cerere potenial i real. Criza a avut un efect vizibil asupra situaiei actuale pe piaa terenurilor, oferta de terenuri nu a sczut, iar scderea cererii de consum a fost n jurul valorii de 40-60%. Astfel, pn n prezent, careva segmente de pia a loturilor de teren ramn suprasaturate cu numrul de oferte. Cu alte cuvinte, exist dezechilibru de cerere i ofert.

14

Diagrama 1.1

Se remarc scderea brusc a preurilor n zonele n care costul iniial era exagerat de mare. De exemplu, 3 ani n urm, vnzarea loturilor de teren din Chiinu a fost posibil aproape imediat dup lansarea obiectului pe pia. Acum, cumprtorii nu iau n considerare aceste propuneri. Iar cei interesai s ateapt la nite reduceri de cel puin 30% din valoarea de pre-criz. Cumparatorii care doresc imediat s nceap construcia, sunt interesai de loturi de teren n zone locuite i ca lotul de teren examinat s aib toate comunicaiile. Acei clieni, care au n plan nceperea construciei n urmtorii 3-5 ani sunt interesai de loturile de teren n zonele fr comunicaii. Pentru ei lipsa comunicaiilor nu constitue un factor important; mult mai important fiind preul de achiziie. Loturile de teren cu infrastructura slab dezvoltat nu reprezint interes pentru potenialii cumprtori. Lichiditatea lor este extrem de redus. Prin urmare, preul terenului, n cazul lipsei reelelor de energie electric i de gaz, de apeduct, canalizare i drumurile de acces ngreunate, este mult mai mic. In comuna Razeni un ar de teren cu destinatie de constructie, in prezent se vinde la pretul de 1200 euro, si de la an la an continua sa creasca intr-un ritm care nu e specific zonelor rurale, acest fapt se datoreaza cel mai probabib pozitionarii satului in apropierea orasului Chisinau, la aproximativ 23km, avind drum de acces de
15

importanta nationala si retele ingineresti variate, ceea ce creaza comoditati la deplasare. De fapt pretul de 1200 euro e destul de avantajos pentru cei care in present doresc achizitionarea unui lot de teren.Recent a fost deschis un centru commercial cu 3 nivele care ocupa o suprafata de 4 ari,cam in aceiasi perioada sa deschis si un magazin cu material de constructii.

Capitolul 2. Aspecte constructive i tehnologice

2.1 Domeniul de aplicare

Cladire de locuit de tip P+2E+M este realizata pe o fundatie continua din beton armat monolit si din blocuri de soclu.Structura este realizata schelet portant din beton armat monolit,cu plansee monolite.Peretii sunt realizati din umplutura din blocuri de calcar. Acoperisul este de tip sarpanta acoperit cu tigla metalica.Inaltimea maxima a cladirii este 13.9 m. Complexul de lucrari tehnologice care trebuie sa fie executate la realizarea infrastructurii si suprastructurii cladirii sunt: 1) defrisarea stratului vegetal; 2) saparea gropii de fundatie; 3) realizarea fundatiei si peretilor infrastructurii din beton armat; 4) realizarea centurii si planseului la cota 0.00 din beton armat monolit. 5) hidroizolarea suprafetei exterioare a peretilor exteriori ai infrastructurii 6) executarea umpluturii fundatiilor; 7) armarea coloanelor,centurei antiseismice si a planseelor. Cofrarea coloanelor, centurei antiseismice si a planseelor. Betonarea coloanelor,centurei antiseismice si a planseelor; 8) executarea peretilor cu umplutura din blocuri de calcar; 9) executarea peretilor interiori; 10) executarea acoperisului; 11)montarea uilor i geamurilor; 12)executarea lucrarilor de finisare; 13)executarea reelelor inginereti; 14)alte lucrari.

2.2 Tehnologia si organizarea lucrarilor

2.2.1. Lucrari de terasament Faza I. Defrisarea stratului vegetal si saparea gropii de fundatie Defrisarea stratului vegetal se efectuaza cu buldozerul DZ-28. Grosimea stratului defrisat trebuie sa fie de 400 mm. Solul defrisat se depoziteaza in aria santierului in afara zonei de executare a lucrarilor.
16

Groapa de fundatie se sapa cu excavatorul EO-3322A cu cupa dreapta (volumul cupei 0.3 m) prin abataj frontal normal cu traiectoria deplasarii excavatorului dreapta. Solul destinat umpluturii se depoziteaza intre axele A-B , restul solului se excaveaza cu descarcare in autobasculanta si se transporta la depozitul din afara santierului. Transeele pentru executarea talpii fundatiei se sapa manual, solul sapat fiind imprastiat in interiorul amplasamentului. Concomitent cu saparea se compacteaza talpa fundatiei cu maiul elecromecanic IA-4502 si se verifica cotele talpii fundatiei cu ajutorul nivelei. Faza II. Executarea umpluturii. Umplutura se exeecuta dupa uscarea suficienta a hidroizolatiei suprafetelor peretilor exteriori ai infrastructurii. Solul de umplutura trebuie sa aiba umiditatea optima pentru acest proces tehnologic si nu trebuie sa contina pietre ascutite. Umplutura se executa in straturi orizontale cu grosimea de 400 mm, fiecare strat compactindu-se cu compactorul electromecanic IA-4502. La executarea compactarii organul de lucru al maiului trebuie sa-si suprapuna urmele cu o jumatate din lungimea placii. Pamintul destinat umpluturii se deplaseaza din depozit cu buldozerul DZ-28. 2.2.2 Realizarea talpii fundatiei a. Armarea talpii de fundatie Piesele de armare a talpii de fundatie si carcasele stilpilor monoliti din subsol se instaleaza in conformitate cu proiectul. Cu scopul respectarii stratului de protectie a talpii fundatiei plasele, se instaleaza pe garnituri din beton cu grosimea de 35 mm, amplasate pe toata suprafata talpii. Plasele de armatura se racordeaza intre ele prin legaturi cu sirma, armaturile in locurile de racordare suprapunindu-se cel putin 300 mm. Mentinerea carcaselor in pozitie verticala se efectuiaza cu ajutorul contrafiselor. b. Betonarea talpii de fundatie Inainte de betonarea talpii se receptioneaza armarea si se intocmeste un proces verbal de receptie a lucrarilor ascunse.Betonarea talpii fundatiei se efectuiaza dupa schema macara bena constructie , macaraua deplasindu-se la cota 0.4, pe perimetrul gropii de fundatie. Distanta de la baza taluzului gropii de fundatie pina la suportul macaralei nu trebuie sa fie mai mic de 2 m (din cauza posibilitatii prabusirii malului). Compactarea betonului se efectuiaza cu previbratorul IV 47 cu interferenta razelor de actiune a previbratorului. Previbratorul se va deplasa de la o statie la alta numai dupa aparitiei laptelui de ciment pe suprafata libera a amestecului compactat. In timpul betonarii se verifica lucrabilitatea betonului (TC = 4..6 cm) si cota superioara a talpii fundatiei.
17

2.2.3. Realizarea coloanelor pin la cota 0,000 a. Cofrarea stilpilor Cofrarea se executa conform proiectului P.E.L. respectind stratul de protectie, cofrajul trebuie sa fie rigid.Se instaleaza distantieri care fixeaza armatura conform proiectului si se pastreaza stratul de protectie.Mentinerea cofrajului in pozitie verticala se efectueaza cu ajutorul contrafiselor. b. Betonarea stilpilor Inainte de betonare se receptioneaza armarea si se intocmeste un proces verbal de receptie a lucrarilor ascunse. Betonarea stilpilor din subsol se efectuiaza dupa schema macara bena constructie , macaraua deplasindu-se cu 2 mmai sus fata de cota 0.4. Distanta de la baza taluzului gropii de fundatie pina la suportul macaralei nu trebuie sa fie mai mic de 2 m (din cauza posibilitatii prabusirii malului). Compactarea betonului se efectuiaza cu previbratorul IV 47 cu interferenta razelor de actiune a previbratorului. Previbratorul se va deplasa de la o statie la alta numai dupa aparitiei laptelui de ciment pe suprafata libera a amestecului compactat. In timpul betonarii se verifica lucrabilitatea betonului (TC = 4..6 cm) si cota superioara a talpii fundatiei.

c. Decofrarea stilpilor Decofrarea se realizeaza atunci cind rezistenta betonului atinge 30% (0.3R28).In conditiile temperaturii atmosferice de +15 +30 C aceasta se atinge in timp de 2..4 zile. In timpul decofrarii trebuie sa fie evitate socurile si alti factori nefavorabili. 2.2.4. Montarea blocurilor de fundatie Blocurile de fundatie se monteaza in conformitate cu proiectul P.E.L. Blocurile de fundatie se monteaza dupa axele cladirii, cu teserea rosturilor intre ele, legatura intre blocuri se executa cu mortar, in zonele unde ramine un rost de pina la 800 mm se executa cu beton clasa B15.Cotele blocurilor de fundatie trebuie sa coincida cu cotele prescrise in proiect. 2.2.5. Realizarea planseelor si grinzilor monolite a. Cofrarea planseelor si grinzilor Se executa dupa ce stilpii betonati din subsol vor atinge rezistenta de 30 % (0.3R28) din clasa de proiect a betonului. Inainte de cofrarea grinzilor suprafata de contact cu betonul,de pe blocurile de fundatie si stilpii betonati,se prelucreaza cu peria de sirma si se spala daca sunt pete de uleiuri.Elementele cofrajului sunt aduse la santier si depozitate in zona de executare a lucrarilor de cofrare. Suprafata
18

depozitului trebuie sa fie nivelata si rigida pentru evitarea deformarii scuturilor de cofraj.Lucrarile de cofrare se incep cu aplicarea unei emulsii unguiente pentru evitarea aderentei suprafetelor cofrajului cu suprafetele elementului betonat. Cofrarea se executa conform proiectului P.E.L. respectind stratul de protectie, cofrajul trebuie sa fie rigid. Pentru solidarizarea scuturilor se utilizeaza chingi de inventar,iar pentru asigurarea stabilitatii se folosesc contrafise . b. Armarea grinzilor si planseelor Se executa in conformitate cu proiectul P.E.L. respectind stratul de protectie, planseele se armeaza cu plase care se racordeaza intre ele prin legaturi cu sirma, armaturile in locurile de racordare suprapunindu-se cel putin 300 mm. c. Betonarea grinzilor si planseelor Se incepe dupa ce se receptioneaza lucrarile de armare.La betonarea planseelor toata suprafata se imparte in sectoare de lucru cu latimea de 2-2.5 m, betonarea se realizeaza in fisii peste una. Betonarea grinzii si planseului se efectueaza dupa schema macara bena constructie , macaraua deplasindu-se cu 2 m mai sus fata de cota de botonare (0.000). Distanta de la baza taluzului gropii de fundatie pina la suportul macaralei nu trebuie sa fie mai mic de 2 m (din cauza posibilitatii prabusirii malului). Compactarea betonului se efectuiaza cu previbratorul IV 47 cu interferenta razelor de actiune a previbratorului. Previbratorul se va deplasa de la o statie la alta numai dupa aparitiei laptelui de ciment pe suprafata libera a amestecului compactat. In timpul betonarii se verifica lucrabilitatea betonului (TC = 4..6 cm) si cota superioara a talpii fundatiei.

d. Decofrarea grinzii si planseului Decofrarea se executa dupa ce grinzile si planseele betonate vor atinge rezistenta de aproximativ 70-100% (0.7R28) din clasa de proiect a betonului. In conditiile temperaturii atmosferice de +15 +30 C aceasta se atinge in timp de 7...10 zile. In timpul decofrarii trebuie sa fie evitate socurile si alti factori nefavorabili. 2.2.6. Realizarea coloanelor suprastructurii

a. Armarea stilpilor Se executa in conformitate cu proiectul P.E.L. respectind stratul de protectie. Stilpii se armeaza cu carcase din bare de armatura , care se racordeaza intre ele prin legaturi cu sirma, armaturile in locurile de racordare suprapunindu-se cel putin 700 mm. Mentinerea carcaselor in pozitie verticala se efectuiaza cu ajutorul contrafiselor.

19

b. Cofrarea stilpilor Se executa dupa ce grinzile si planseele betonate vor atinge rezistenta de aproximativ 70-100% (0.7R28) din clasa de proiect a betonului. Elementele cofrajului sunt aduse la santier si depozitate in zona de executare a lucrarilor de cofrare. Suprafata depozitului trebuie sa fie nivelata si rigida pentru evitarea deformarii scuturilor de cofraj.Lucrarile de cofrare se incep cu aplicarea unei emulsii unguiente pentru evitarea aderentei suprafetelor cofrajului cu suprafetele elementului betonat. Cofrarea se executa conform proiectului P.E.L. respectind stratul de protectie, cofrajul trebuie sa fie rigid. Pentru solidarizarea scuturilor se utilizeaza chingi de inventar,iar pentru asigurarea stabilitatii se folosesc contrafise .

c. Betonarea stilpilor Betonarea stilpilor se va executa dupa schema macara bena constuctie, macaraua deplasindu-se pastrind spatiul de siguranta. La betonare vor fi respectate urmatoarele reguli de punere in opera a amestecurilor de beton: 1) amestecul de beton se va aseza in constructie in straturi orizontale cu grosimea maxima a fiecarui strat de 0.4 m. 2) compactarea se efectuiaza cu previbratorul cu interferenta razelor de lucru, previbratorul se introduce in amestecul de beton perpendicular suprafetei libere a stratului compactat; extragerea previbratorului din amestec se efectuiaza lent. 3) lucrabilitatea betonului trebuie sa fie TC = 4..6 cm.

d. Decofrarea stilpilor Decofrarea se executa dupa ce stilpii betonati vor atinge rezistenta de aproximativ 30% (0.3R28) din clasa de proiect a betonului. In conditiile temperaturii atmosferice de +15... +30 C aceasta se atinge in timp de 2...4 zile. In timpul decofrarii trebuie sa fie evitate socurile si alti factori nefavorabili. 2.2.7 Executarea zidariei Succesiunea operatiilor tehnologice pentru realizarea zidariei: 1) 2) 3) 4) Trasarea elementului; Asternerea stratului de baza de mortar; Udarea pietrelor cu apa; Asezarea primului rind de pietre si indesarea lor usoara prin baterea cu ciocanul sau cu maiul din lemn; 5) Introducerea si indesarea,cu mistria,a mortarului in rosturile verticale; 6) Repetarea operatiilor pentru fiecare rind de pietre zidit;
20

7) Orizontalitatea rostului,prin alegerea pietrelor potrivite ca dimensiuni,dupa realizarea fiecarui metru de zid pe inaltime; 8) Introducerea (zidirea) unui rind sau doua rinduri de piatra de calcar,pentru uniformizarea presiunilor,la fiecare 2 metri de zid.Ultimul rind zidit se realizeaza in acelasi mod; 9) Verificarea permanenta pe parcursul executarii zidariei a verticalitatii si planietatii fetelor elementului.

2.2.8 Hidroizolarea suprafetelor peretilor 1. Suprafetele exterioare ale peretilor exteriori inainte de hidroizolare trebuie sa fie curate si uscate (umiditatea suprafetei nu trebuie sa depaseasca 8-10% de aceea dupa decofrarea suprafetelor trebuie prevazuta o intrerupere tehnologica pentru uscarea suficienta a acestora. 2. Hidroizolarea se incepe cu grunduirea suprafetelor care se efectuiaza cu primer (bitum dizolvat in motorina 1 la 3). Aplicarea grundului se executa manual cu peria, suprafata vopsindu-se de sus in jos. 3. Hidroizolatia propriu-zisa se executa cu mastic bituminos fierbinte in 2 straturi cu grosimea totala de 2 mm. In momentul aplicarii pe suprafata masticul trebuie sa posede temperature de 180 - 190C. Vopsirea se executa manual cu peria. Primul strat de mastic se aplica pe suprafata dupa uscarea grundului, al doilea strat dupa uscarea primului.

Capitolul 3. Aspecte economice

Pentru determinarea costului lucrarilor de constructii montaj am calculat consumul de manopera, materiale si utilaje necesare pentru constructia cladirii. n continuare va fi prezentat calculul lucrrilor necesare pentru realizarea unei construcii tip P+2E+M . Calculele s-au afectuat in conformita cu normle in vigoare, si in preturi curente. Informatia detaliata a calcului consta in:

21

Lucrarile de fundatie
Pretul procesului Nr. Crt. Unit. de mas. Cantitatea unitara Volumul de lucru Pe unit. de masura (lei) 1 2 Defrisarea stratului vegetal cu buldozerul DZ-28 buldozer Saparea pamintului cu excavatorul cu cupa dreapta cu descarcare in unitati de transport excavator Transportarea pamintului cu autocamionul de la santier autocamion Saparea pamintului cu excavatorul cu cupa dreapta cu descarcare in rambleu excavator Saparea manuala a pamintului de categoria I manopera Compactarea manuala a pamintului cu maiul electromecanic manopera mai mecanic 3 4 5 6 Pretul total (lei) 7 8

Denumirea procesului

Total

100m

2.07

3.33

6.89

300

2067.93

100m

2.05

2.25

4.61

380

1752.75

1t

74.5

0.454

33.82

200

6765

100m

0.58

2.25

1.305

380

496

1m

41.6

90

3744

100m

1.04

500 10.39

3288 10.81 100

3288 4369 1080.56

22

Total

19195lei

n acest tabel sunt prezentate date despre realizarea infrastructurii construciei, utilajele necesare,materialele si costul manoperei. Astfel pentru realizarea infrastructurii cladirii este necesar de efectuaturmtoarele cheltuieli: a. Manopera - 7032 lei -36,6% b. Materiale 0 lei -0% c. Utilaje - 12163 lei -63,4% Total -19195 lei Executarea lucrrilor de fundaie se ncep in luna mai, au o durata de 4 zile i constituie 0.88% din costul total al casei. Cheltuielile pe materiale constituie 0% , manopera 36.6% si utilajele 63.4%.

Structura de rezistenta
Pretul procesului Nr. Crt. Unit. de mas. Cantitatea unitara Volumul de lucru Pe unit. de masura (lei) 1 2 Strat de pietris pentru fundatie manopera pietris+nisip compresor mobil compactor Armarea talpilor de fundatie cu armatura AIII 12 manopera Armatura AIII 1.20 220.1 188 10.55 220.1 2247.5 1983.4 3 4 5 6 Pretul total (lei) 7 8

Denumirea procesului

Total

m3
50 1.15 0.21 0.42

17.8

890 20.47 3.7 7.476 100 80 180 2047 4582 299 1346

kg

183.4

12

1.025

23

Sirma din otel moale Armarea talpilor de fundatie cu armatura AI 8 manopera Armatura AI

0.01

1.834

24

44

kg

522.2

1.20

626.6 530.03 5.222 11.5 24

626.6 6095.4 125.4 6877.4

1.015 0.01

Sirma din otel moale

Etrieri

kg

124.8

manopera etrieri

1.20 1.015

149.76 126.67 11.5

149.76 1606.46 1456.7

8
kg

Armarea coloanelor cota -1.600 cu armatura AIII 12 manopera Armatura AI

350

1.20 1.025 0.01

420 358.75 3.5 10.55 24

420 4288.8 3784.8 84

12

Sirma din otel moale Etrieri pentru coloane cota -1.600 cu armatura AI 8 manopera etrieri

kg

148

1.20 1.015

177.6 150.22 11.5

177.6 1905.1 1727.5

24

Pretul procesului Nr. Crt. Unit. de mas. Cantitatea unitara Volumul de lucru Pe unit. de masura (lei) 1 2 Betonarea talpii de fundatie manopera Beton B15 vibrator de adincime 3 4 5 6 Pretul total (lei) 7 8

Denumirea procesului

Nota

m3
360 1.025 0.6

41.6

13392 56834.4 42.64 24.36 980 20 41787.2 487.2

Cofrarea coloanelor cota -1.600

m2

38.4

Sirma neagra moale cuie Scinduri de rasinoase macara

0.08 0.1 0.013 0.02

3.072 3.84 0.5 0.768

24 18.5 2900 350

73.7 71.1 1450 268.8 1863.5

Betonarea coloanelor 9

m3

3.072

manopera Beton B15 Vibrator de adincime

360 1.025 0.6

1075.2 3.15 1.84 980 20

1075.2 4197.9 3085.8 36.9

Executarea cofrajelor 10 Centurii cota -1.600

m2

70

Saibe M10 Piulite M10 Suruburi M10

kg Buc. Buc.

0.005 0.3 0.3

0.35 21 21

30 0.6 0.6

10.5 12.6 12.6 1842.6

25

Scoabe de otel Sirma neagra moale Cuie Panou de cofraj Dulapi de rasinoase Scinduri de rasinoase Automacara 6-10t

kg kg kg

0.03 0.05 0.025 0.15 0.001 0.0015 0.02

2.1 3.5 1.75 10.5 0.07 0.105 2.36

30 24 18.5 60 2900 2900 350

63 84 32.4 630 203 304.5 490

m2 m3 m3

Armarea centurii cu 11 armatura AIII 12 kg 215.3

manopera Armatura AIII

1.20

258.4 220.68 2.153 0.2153 10.55 24 350

258.4 2328.2 51.7 75.4 2713.7

12

1.025 0.01 0.001

Sirma din otel moale macara

12

Etrieri

kg

124.8

manopera etrieri

1.20 1.015

149.67 126.67 11.5

149.67 1606.46 1456,72

26

Pretul procesului Nr. Crt. Unit. de mas. Cantitatea unitara Volumul de lucru Pe unit. de masura (lei) 1 2 3 4 5 6 Pretul total (lei) 7 8

Denumirea procesului

Nota

Executarea cofrajelor 13 planseelor

m2

289.8

Saibe M10 Piulite M10 Suruburi M10 Scoabe de otel Sirma neagra moale Cuie Panou de cofraj Dulapi de rasinoase Scinduri de rasinoase Automacara 6-10t

kg Buc. Buc. kg kg kg m m m
2

0.005 0.3 0.3 0.03 0.05 0.025 0.15 0.001 0.0015 0.02

1.449 86.94 86.94 8.964 14.49 7.245 43.47 0.289 0.4347 5.796

30 0.6 0.6 30 24 18.5 60 2900 2900 350

43.5 52.2 52.2 260.88 347.8 134 2608.2 838.1 1260.6 2028.6 7626.3

Armarea planseelor cu 14 armatura AI 8 kg 758.6

manopera Armatura AI

1.20

910/32 769.97 7.586 0.7586 10.55 24 350

910.32 8123.27 182.064 265.51 9481.2

1.015 0.01 0.001

3

Sirma din otel moale macara Betonarea centurii si planseelor manopera

15

38.5

360

13860

56768.2

27

Beton B15 vibrator de adincime macara

1.025 0.6 0.28

39.46 23.1 10.78

980 20 350

38670.8 462 3773 164441.48lei

16

Armarea coloanelor la parter cu armatura AIII 12 manopera Armatura AI

kg

434

1.20 1.025 0.01

520.8 444.85 4.34 10.55 24

520.8 5318.2 4693.2 104.16

12

Sirma din otel moale Etrieri pentru coloane de la parter cu armatura AI 8 manopera etrieri

17

kg

180

1.20 1.015

216 182.7 11.5

116 2317.1 2101.1

18

Cofrarea coloanelor la parter

m2

67.2

Sirma neagra moale cuie Scinduri de rasinoase macara

0.08 0.1 0.013 0.02

5.376 2.72 0.8736 1.344

24 18.5 2900 350

129 50.32 2533.4 470.4 3183.1

28

Pretul procesului Nr. Crt. Unit. de mas. Cantitatea unitara Volumul de lucru Pe unit. de masura (lei) 1 2 3 4 5 6 Pretul total (lei) 7 8

Denumirea procesului

Nota

Betonarea coloanelor 29

m3

5.4

manopera Beton B15 Vibrator de adincime

360 1.025 0.6

1890 5.535 3.24 980 20

1890 7379.1 5424.3 64.8

Executarea cofrajelor 20 Centurii de la parter

m2

70

Saibe M10 Piulite M10 Suruburi M10 Scoabe de otel Sirma neagra moale Cuie Panou de cofraj Dulapi de rasinoase Scinduri de rasinoase Automacara 6-10t

kg Buc. Buc. kg kg kg

0.005 0.3 0.3 0.03 0.05 0.025 0.15 0.001 0.0015 0.02

0.35 21 21 2.1 3.5 1.75 10.5 0.07 0.105 2.36

30 0.6 0.6 30 24 18.5 60 2900 2900 350

10.5 12.6 12.6 63 84 1842.6 32.4 630 203 304.5 490

m2 m3 m3

Armarea centurii cu 21 armatura AIII 12 kg 215.3

manopera

1.20

258.4

258.4

2713.7

29

Armatura AIII

12

1.025 0.01 0.001

220.68 2.153 0.2153

10.55 24 350

2328.2 51.7 75.4

Sirma din otel moale macara

22

Etrieri

kg

124.8

manopera etrieri

1.20 1.015

149.67 126.67 11.5

149.67 1606.46 1456,72

Executarea cofrajelor 23 planseelor

m2

289.8

Saibe M10 Piulite M10 Suruburi M10 Scoabe de otel Sirma neagra moale Cuie Panou de cofraj Dulapi de rasinoase Scinduri de rasinoase Automacara 6-10t

kg Buc. Buc. kg kg kg m m m
2

0.005 0.3 0.3 0.03 0.05 0.025 0.15 0.001 0.0015 0.02

1.449 86.94 86.94 8.964 14.49 7.245 43.47 0.289 0.4347 5.796

30 0.6 0.6 30 24 18.5 60 2900 2900 350

43.5 52.2 52.2 260.88 347.8 134 2608.2 838.1 1260.6 2028.6 7626.3

30

Pretul procesului Nr. Crt. Unit. de mas. Cantitatea unitara Volumul de lucru Pe unit. de masura (lei) 1 2 3 4 5 6 Pretul total (lei) 7 8

Denumirea procesului

Nota

Armarea planseelor cu 24 armatura AI 8 kg 758.6

manopera Armatura AI

1.20

910/32 769.97 7.586 0.7586 10.55 24 350

910.32 8123.27 182.064 265.51 9481.2

1.015 0.01 0.001

3

Sirma din otel moale macara Betonarea centurii si planseelor manopera Beton B15 vibrator de adincime macara

25

38.5

360 1.025 0.6 0.28

13860 39.46 23.1 10.78 980 20 350

13860 3867.32 462 3773 un nivel 4 nivele 98235.96lei 294707.88lei 56768.2

26

Armarea coloanelor la mansarda cu armatura AIII 12 manopera Armatura AI

kg

315

1.20 1.025 0.01

378 322.875 3.15 10.55 24

378 3859.93 3406.33 75.6

12

Sirma din otel moale Etrieri pentru coloane de la mansarda cu armatura AI 8 manopera

27

kg

118

1.20

141.6

141.6

1518.955

31

etrieri

1.015

119.77

11.5

1477.35

28

Cofrarea coloanelor la mansarda

m2

30

Sirma neagra moale cuie Scinduri de rasinoase macara

0.08 0.1 0.013 0.02

2.4 3 0.39 0.6

24 18.5 2900 350

57.6 55.5 1131 210 1454.1

Betonarea coloanelor 29

m3

3.4

manopera Beton B15 Vibrator de adincime

360 1.025 0.6

1224 3.485 2.04 980 20

1224 4680.1 3415.3 40.8

Pretul procesului Nr. Crt. Unit. de mas. Cantitatea unitara Volumul de lucru Pe unit. de masura (lei) 1 2 3 4 5 6 Pretul total (lei) 7 8

Denumirea procesului

Nota

Executarea cofrajelor 31 Centurii de la mansarda

m2

35

Saibe M10 Piulite M10 Suruburi M10 Scoabe de otel Sirma neagra moale Cuie

kg Buc. Buc. kg kg kg

0.005 0.3 0.3 0.03 0.05 0.025

0.175 10.5 10.5 1.05 1.75 0.875

30 0.6 0.6 30 24 18.5

5.25 6.3 6.3 821.28 31.5 42 16.18

32

Panou de cofraj Dulapi de rasinoase Scinduri de rasinoase Automacara 6-10t

m2 m3 m3

0.15 0.001 0.0015 0.02

5.25 0.035 0.0525 0.7

60 2900 2900 350

315 101.5 152.25 245

Armarea centurii cu 32 armatura AIII 12 kg 137.3

manopera Armatura AIII

1.20

164.76 140.73 1.373 0.1373 10.55 24 350

164.76 1484.72 32.952 48.055 1730.487

12

1.025 0.01 0.001

Sirma din otel moale macara

33

Etrieri

kg

82.4

manopera etrieri

1.20 1.015

98.88 83.636 11.5

98.88 1060.694 961.81

8
m
3

34

Betonarea centurii

7.3

manopera Beton B15 vibrator de adincime macara

360 1.025 0.6 0.28

2628 7.482 4.38 2.044 980 20 350

2628 7332.8 87.6 715.4 25889.346lei Total 485038.70lei 10763.8

n acest tabel sunt prezentate datele referitor la cheltuielile suportate pentru realizarea structurii de rezisten a cladirii: a. Manopera 89880,14 lei b. Materiale 361389,16 lei c. Utilaje 33769,39 lei Total 485038.70 lei -18,53% -74,5% -6,97%

33

Executarea structuriide rezistenta are o durata de 17 zile i constituie 22,32% din costul total al casei, fiind cel mai mare consum din suma totala a proceselor. Cheltuielile pe materiale constituie 74,5% iar manopera 18,53% si utilajele 6,97%. Peretii pin la cota 0,000
Pretul procesului Nr. Crt. Unit. de mas. Cantitatea unitara Volumul de lucru Pe unit. de masura (lei) 1 2 3 4 5 6 Pretul total (lei) 7 8

Denumirea procesului

Nota

Montarea blocurilor de fundatii FS 24-4

buc

28

Manopera Element prefabricat FS 24-4 Beton clasa B12.5/M150 Dulapi de rasinoase Ciment Nisip Pietris Automacara 6-10t Malaxor Montarea blocurilor de fundatii FS 12-4 Manopera Element prefabricat FS 12-4 Beton clasa B12.5/M150 Dulapi de rasinoase

lei Buc. m m
3

50 1 0.0092 0.0005 10.68 0.048 0.0063 0.267 0.012

1400 28 0.2576 0.014 299.04 1.344 0.176 7.476 0.336

1 690 980 2900 1,50 230 300 350 30

1400 19320 252.448 40.6 24077.53 448.56 309.12 52.92 2242.8 10.08

kg m m
3

h-ut h-ut

buc lei Buc. m

3

6 50 1 0.0092 300 6 0.0552 1 690 980 300 4140 5239.356 54.096

0.0005

0.003

2900

8.7

34

Ciment Nisip Pietris Automacara 6-10t Malaxor Montarea blocurilor de fundatii FS 8-4 Manopera Element prefabricat FS 8-4 Beton clasa B12.5/M150 Dulapi de rasinoase

kg m m
3

10.68 0.048 0.0063 0.267 0.012

64.08 0.288 0.0.37 1.602 0.072

1,50 230 300 350 30

96.12 66.24 11.34 560.7 2.16

h-ut h-ut

buc lei Buc. m

3

12 50 1 0.0092 600 12 0.1104 1 690 980 600 8280 108.192 36675.57

0.0005

0.006

2900

17.4

Ciment Nisip Pietris Automacara 6-10t Malaxor

kg m m
3

10.68 0.048 0.0063 0.267 0.012

128.16 0.576 0.0756 3.204 0.144

1,50 230 300 350 30

192.24 132.48 22.68 1121.4 4.32 Total 59795.6lei

h-ut h-ut

Peretii interiori si exteriori de la parter in sus

Pretul procesului Nr. Crt. Unit. de mas. Cantitatea unitara Volumul de lucru Pe unit. de masura (lei) 1 2 3 4 5 6 Pretul total (lei) 7 8

Denumirea procesului

Nota

Zidarie din blocuri de calcar

76

35

Manopera Blocuri de calcar Caramizi cu goluri Var Nisip Ciment M-400 Cherestrea Automacara 6-10t Malaxor pentru mortar

lei Buc. m m
3

300 0,9 3 19,76 0,211 21,69 0,0005 0,37 0,0595

22800 68.4 228 1501.7 16.036 1648.4 0.038 28.12 4.522

1 500 3,85 3,5 230 1,5 2900 350 30

22800 34200 877.8 5256.16 79382.76 3688.28 2473.66 110.2 9842 135.66

kg m m
3

h-ut h-ut

Zidarie din caramida 250x120x65 mm pentru pereti co grosimea caramida Manopera Caramizi cu goluri Ciment M-400 Var Nisip

100m

0.3

lei m m m
3

6000 5040 510,69 126,96 2,78 90 0,016 4,11 0,11 0,81

1800 1512 153.2 38.088 0.834 27 0.0048 1,233 0,033 0,243

1 3,85 1,5 3,5 230 11,52 2900 350 200 30

1800 6821.2 229.81 133.308 191.82 311.04 13.92 431.55 6.6 7.29 Total 311250.44lei 9545.938

kg kg m
2

Armatura d pina la 8 mm Cherestrea Automacara 6-10t Autocamion Malaxor pentru mortar

h-ut h-ut h-ut

n acest tabel sunt prezentate cheltuielile pentru realizarea perilor portani si de compartimentare a cldirii: a. Manoper 26900 lei -7,2% b. Materiale 329781,48 lei -88,9% c. Utilaje 14364,56 lei -3.9% Total 371046,04 lei
36

Durata executrii pereilor e de 10 zile, se efectueaz de 8 echipe ce sunt formate dintr-un muncitor de categoria 4 si unul de a 3-a. Executarea pereilor constituie 17,08% din costul casei. Cele mai mare cheltuieli sunt pentru materiale- 88,9%, manopera constituie 7,2% iar utilajele 3,9%. Acoperisul-mansarda
Pretul procesului Nr. Crt. Unit. de mas. Cantitatea unitara Volumul de lucru Pe unit. de masura (lei) 1 2 3 4 5 6 Pretul total (lei) 7 8

Denumirea procesului

Nota

Montarea buloane si ancore

kg

92

Manopera Sirma neagra moale Confectii metalice Electrozi pentru sudura

lei kg. kg kg

5 0,01 1 0,005

460 0,92 92 0,46

1 24 40 36

460 20.08 3680 16.56 4178.6

Montarea sarpantei din cherestrea Manopera Cherestrea rasinoase Cuie Otel D=6,3-6,5 mm Piese forjate Automacara 10t

7.23 1200 1,05 7,20 4,38 38 0,15 8676 7.59 52.06 31.66 274.74 1.084 1 2900 18,5 11,5 15 350 8676 22015.4 5963.04 364.16 4121.1 379.57 36519.226

lei m
3

kg kg kg h-ut

Bariera contra vaporilor din un strat de carton bitumat Manopera

16.15

lei

20

323

323

819.76

37

Bitum Carton bitumat Topitor bitum

kg. m
2

1,50 1,10 0,025

24.225 17.76 0,4037

11,5 11,6 30

278.58 206.074 12.11

h-ut

Strat termoizolant din vata minerala

249

Manopera Placi vata minerala Sirma zincata moale

lei m
2

25 1,02 0,225

6225 253.98 56.025

1 40 23

6225 17666.8 10159.2 1282.57

kg

Strat polimeric anticondensat Manopera Folie anticondensat Fise Utilaj de ridicat

249 10 1,15 12 0,01 2490 286.35 2988 2,49 1 9 0,1 20 2490 2577.15 298.8 49.8 5415.75

lei m
2

buc h-ut

Strat polimetric contra vapori Manopera Folie anticondensat Fise Utilaj de ridicat

249 10 1,15 12 0,01 2490 286.35 2988 2,49 1 12,50 0,1 20 2490 3579.37 298.8 49.8 6417.97

lei m
2

buc h-ut

38

Pretul procesului Nr. Crt. Unit. de mas. Cantitatea unitara Volumul de lucru Pe unit. de masura (lei) 1 2 3 4 5 6 Pretul total (lei) 7 8

Denumirea procesului

Nota

Asteriala din scinduri

249

Manopera Scinduri de rasinoase Cuie Utilaj de ridicat

lei kg. kg kg

22 0,009 0,12 0,03

5478 2.241 29.88 7.46

1 2900 18,8 20

4578 6498.9 448.36 22.944 12679,08

Tratament ignifug al lemnariei Manopera Fosfat de amoniu, praf Diamoniu fosfat Automacara Autocamion

9.56 100 1,7 6,7 0,005 0,012 956 16.252 64.052 0,0478 0,114 1 20 7 350 200 956 325.04 1769.07 448.36 16.73 22.944

lei kg kg h-ut h-ut

Tratament antiseptic al lemnariei Manopera Paste antiseptice Automacara Autocamion

9,56 100 1,35 0,001 0,001 956 12.906 0,0095 0,0095 1 60 350 200 956 774.36 3,346 1,912 1735.618

lei kg. h-ut h-ut

10

Invelitori din tigla de argila arsa

249

39

Manopera Tigla profilata Tabla zincata Sipci de rasinoase Vopsea email Sirma moale zincata Cuie Utilaj de ridicat

lei Buc kg m
3

72 16 0,39 0,005 0,005 0,01 0,028 0,02

17928 3984 97.11 1,245 1,245 2,49 6.972 4.98

1 17,4 18 2900 34 23 18,8 20

17928 69321.6 1747.98 3610.5 42.33 57.27 131.07 99.6 92965.08

kg kg kg h-ut

11

Coame din argila arsa Manopera Coame din argila arsa Nisip Ciment Utilaj de ridicat

m Lei buc m
3

37.2 30 3 0,005 1 0,002 1116 111.6 0,186 37.2 0,075 1 72 230 1,5 20 1116 8035.2 9248.28 4278 55.8 1,5

Kg h-ut

12

Lambriuri la streasina din cherestrea de rasinoase Manopera Vagonca Grund anticoroziv Utilaj de ridicat

37.4

lei m
2

60 1,10 0,10 0,01

2244 41.14 3,74 0,374

1 140 25 20

2244 5759.6 93.5 7.48 8104.58

Kg h-ut

40

Pretul procesului Nr. Crt. Unit. de mas. Cantitatea unitara Volumul de lucru Pe unit. de masura (lei) 1 2 3 4 5 6 Pretul total (lei) 7 8

Denumirea procesului

Nota

13

Finisare cu lac a lambriului

37.4

Manopera Lac alchidic Hirtie slef

lei kg. Buc.

25 0,35 0,5

935 13.09 18.7

1 95 3

935 2234.65 1243.55 56.1

14

Montarea baghetelor la lambriuri din lemn Manopera Baghete din lemn Ciment Nisip

m lei kg kg h-ut 3 1,05 0,025 0,001

155.7 467.1 163.48 3,8925 0,1557 1 8 1,5 230 467.1 1307.88 5,84 35,811 2394.78

15

Sisteme de jgheaburi din tabla

36.6 m

Manopera Jgheaburi semirotunde Crilige din otel pentru jgheaburi Elemente de inchidere Elemente de legatura Piese de racordare Surube Utilaj de ridicat

lei m buc buc buc buc buc h-ut

48 1,05 1,4 0,15 0,10 0,20 10 0,02

1756.8 38.43 51.24 5.49 3,66 7.32 366 0,723

1 85 25 35 25 70 1 20

1756.8 3266.55 1281 7481.04

192.15 91.5 512.4 366 14.64

41

16

Sisteme de brulane din tabla Manopera Brulan rotund Cot burlan Piesa de legatura Cleme Pilnii de curatire Cot de capat Utilaj de ridicat

m lei m buc buc buc buc buc h-ut 0.015 0,25 0,50 0,25 45 1,05

57.6 2592 59,85 8 14,25 28,5 14,25 4 0,855 1 92 78 58 13 95 78 20 2592 5564.16 468 835.2 374.4 1368 312 17,28 Total 221535.73lei 11905.44

n acest tabel sunt prezentate cheltuielile pentru realizarea acoperisului (mansarda) cldirii: a. Manoper 54192,9 lei -24,5% b. Materiale 166643,17 lei -75.2% c. Utilaje 699,57 lei -0,3% Total 221535,73 lei Acoperiul se execut timp de 18 zile de o echip de 5 muncitori. Lucrrile constituie 10,2% din costul total al casei. Cele mai costisitoare sunt materialele75,2%, manopera- 24,5%, utilaje- 0,3%. Ferestre si usi
Pretul procesului Nr. Crt. Unit. de mas. Cantitatea unitara Volumul de lucru Pe unit. de masura (lei) Pretul total (lei)

Denumirea procesului

Nota

Ferestre din mase plastice

42.16

42

Manopera Ferestre din mase plastice Suruburi Spuma din poliuretan Chit siliconic Hirtie pentru slefuit Utilaj de ridicat

lei m
2

50 1 4 0,47 0,165 0,4 0,02

2108 42.16 168.64 19.82 6.956 16.864 0.843

1 1100 0,6 70 65 3 20

2130 46376 101.184 50491.87 1387.06 452.166 50.592 16.864

buc kg kg buc h-ut

Pervaz la ferestre din mase plastice Manopera

34.9 15 1 4 0,01 523.5 34.9 139.6 0,349 1 132 0,6 20 523.5 4606.8 83.76 6.98 5221.04

lei m buc h-ut

Glafuri din mase plastice Suruburi Utilaj de ridicat

Glafuri la ferestre din aluminiu Manopera Glafuri din aluminiu Suruburi Utilaj de ridicat

m lei m buc h-ut 15 1 4 0,01

34.9 523.5 34.9 139.6 0,349 1 80 0,6 20 523.5 2792 83.76 6.98 3406.24

Usi metalice din profiluri de otel

Manopera Usi metalice Electrozi de sudura Ciment Nisip Hirtie pentru slefuit Grund anticoroziv

lei m
2

100 1 0,14 1,4 0,005 0,5 0,7

300 3 0,42 4,2 0,015 1,5 2,1

1 2500 36 1,5 230 3 25

300 7500 15.12 7902.87 6,3 3,45 4,5 52.5

kg kg m
3

buc kg

43

Automacara

h-ut

0,02

0,06

350

21

Usi din lemn masiv pentru apartamente Manopera Spuma din poliuretan Usa din lemn Utilaj de ridicat

20.6 100 0,5 1 0,01 2060 10.3 20.6 0,206 1 70 3200 20 2060 721 65920 4.12 68705.12

lei kg m
2

h-ut

Usi interioare din lemn Manopera Spuma din poliuretan Usa din lemn Utilaj de ridicat

43.68 100 0,5 1 0,01 4368 21.84 43.68 0,4368 1 70 1600 20 4368 1528.8 69888 8.736 Total 211520.68lei 75793.5

lei kg m
2

h-ut

n tabelul dat sunt prezentate lucrarile necesare de finisare pentru a reda cladirii un aspect estetic. a. Manoper 9905 lei -4,6% b. Materiale 201551 lei -95,3% c. Utilaje -65,6lei -0,1% Total 211520,68 lei
Cheltuielile pentru ui i ferestre constituie 9,73% din costul total al casei.

44

Pardoseli
Pretul procesului Nr. Crt. Unit. de mas. Cantitatea unitara Volumul de lucru Pe unit. de masura (lei) 1 2 3 4 5 6 Pretul total (lei) 7 8

Denumirea procesului

Nota

Strat de fundatie din pietris

17.82

Manopera Pietris Compresor mobil Compactor

lei m
3

50 1,15 0,21 0,42

891 20.49 3.74 7.48

1 300 80 180

891 6147.9 299.37 1347,19 8685.46

h-ut h-ut

Strat suport pentru pardoseli din mortar Manopera Ciment Nisip Utilaj de ridicat Malaxor mortar

178/2 45 17 0,056 0,036 0,123 8019 3029.4 9.978 6.415 21.918 1 1,5 230 20 30 8019 4544.1 15644.158 2295.2 128.3 657.558

lei kg m
3

h-ut h-ut

Amorsarea suprafetelor cu suspensie de bitum Manopera Suspensie de bitum Hidroizolatii cu membrane bituminoase

190.45

lei kg.

5 0,7

952.25 133.31

1 10,5

952.25 1399.80

2352.05

190.45

45

Manopera Membrane bituminoase Gaz metan Arzator cu flacara

lei m
2

30 2,3 0,60 0,02

5713.5 438.03 114.27 3.809

1 25,5 9 25

5713.5 11169.8 1028.43 95.225 18007.045

kg h-ut

Strat termoizolant din cheramzit Manopera Cheramzit

53.46 50 1,04 2673 55.598 1 650 2673 36138.9 38811.96

lei m
2

Strat suport pentru pardoseli din mortar Manopera Ciment Nisip Utilaj de ridicat Malaxor mortar

534.6 45 17 0,056 0,036 0,123 24057 9088.2 29.93 19,245 65,755 1 1,5 230 20 30 24057 13632.3 6885,64 384.912 1972.64 46932.534

lei kg m
3

h-ut h-ut

Pardosele din placi de gresie(GTS coridor bucatarie)

175.2

Manopera Placi de gresie pu pardoseli Adeziv Fuga Distantiere de rost Utilaj de ridicat Malaxor mortar

lei m
2

90 1,03 5 0,30 20 0,045 0,012

15768 180,45 876 52.56 3504 7.884 2.1024

1 100 3,5 18 0,01 20 30

15768 1804.56 3066 21840.43 946.08 35.04 157.68 63.072

kg kg buc h-ut h-ut

Pardosele din placi de laminat

328.08

46

Manopera Placi de laminat Strat sintetic Plinte din lemn Utilaj de ridicat

lei M
2

30 1,05 1,05 0,90 0,03

9842.4 344.48 344.48 295.27 9.842

1 100 5 18 20

9842.4 34448 51524.564 1722.42 5314.89 196.848 Total 203802.2lei

m h-ut

n tabelul dat sunt prezentate cheltuielile necesare pentru pardoselile cladirii . a. Manoper 67816,15 lei -33.3% b. Materiale 130583,26 lei -64,1% c. Utilaje -5302,8lei -2,6% Total 203802,2 lei

Cheltuielile pentru pardoseli constituie 9,38% din costul total al casei. Cele mai costisitoare sunt materialele- 64,1%, manopera- 33,3%, utilaje- 2,6%. . Finisari
Pretul procesului Nr. Crt. Unit. de mas. Cantitatea unitara Volumul de lucru Pe unit. de masura (lei) Pretul total (lei)

Denumirea procesului

Nota

Tencuieli de 2 cm grosime

1268.3

Manopera Ciment Var Nisip Utilaj de ridicat Malxor de mortar

lei kg kg m
3

40 7,9 0,6 0,024 0,002 0,005

50732 10021 761.1 30.439 2,536 5,341

1 1,5 3,5 230 20 30

50732 15031.7 2663.85 7001.01 50.732 190.245 75669.568

h-ut h-ut

47

Grunduirea peretilor si tavanelor Manopera Amorsa-grund Hirtie pentru slefuit

1802.9 5 0,15 0,05 9014.5 270.43 90.145 1 11 3 9014.5 12259.715 2974.78 270.435

lei kg buc

Tencuieli la pereti cu amestec uscat de 5 mm grosime Manopera Amestec uscat

1123.7

lei kg

35 7,14

39331 8823.6

1 2,22

39331 17812.5

57144.131

Montarea cornierelor din aluminiu

378

Manopera Cornier din aluminiu Amestec uscat

lei m kg

5 1 1,2

1890 378 453.6

1 3,3 2,22

1890 4144.392 1247.4 1006.99

Tencuieli la tavan cu amestec uscat de 5 mm Manopera Amestec uscat

534.6

lei kg

40 7,14

21384 3817

1 2,22

21384 8473.83

29857.84

Strat de tesatura din fibra de sticla Manopera

511.5 10 1,05 0,001 5115 537.09 05115 1 6,5 2,22 5115 8607.235 3491.1 1,135

lei m
2

Impaslitura din fibra de sticla Amestec uscat Tencuieli cu chit Eurofin grosime 1 mm pe pereti si tavane

kg

1796.8

48

Manopera Chit Utilaj de ridicat Vopsitporii cu emulsie apoasa pe pereti si tavane Manopera Vopsea emulsie apoasa Ciment

lei kg h-ut

10 1,05 0,001

17968 1886.6 1,7968

1 4,3 20

17968 26116.486 8112.55 35.936

1796.8

lei kg Kg

15 0,40 0,05

26952 718.7 89.84

1 27 1,5

26952 46492.2 19405.4 134.76

8 Placaj din teracota m

2

175.2

Manopera Placi de gresie ceramica Adeziv Distantiere de rost Utilaj de ridicat

lei m
2

100 1,07 5 20 0,025

17520 187.46 876 3504 4.38

1 100 3,5 0,01 20

17520 18746.4 39455.04 3066 35.04 87.6

kg buc h-ut

Termoizolarea peretilor exteriori cu polisteren Manopera Panouri termoiz Plasa din fibra de sticla Adeziv Dibluri pentru fixare

562

lei m m
2

40 1,05 1,03 5,5 8

22480 590.1 578.86 3091 4496

1 34 5,6 3,6 1,2

22480 20063.4 62307.8 3241.6 11127.6 5395.2

kg buc

10

Montarea cornierelor din aluminiu Manopera Cornier din aluminiu Amestec uscat

140.3 5 1 1,2 701.5 140.3 168.36 1 3,3 2,22 701.5 1538.25 462.99 373.75

lei m kg

49

11

Tencuieli la pereti cu amestec uscat de 5 mm grosime Manopera Amestec uscat

562

lei kg

35 7,14

17984 4012.68

1 5,3

17980 21267.2

39251.2

12

Aplicarea grundului

562

Manopera Grund cu cuart Hirtie pentru slefuit

lei kg buc

15 0,415 0,05

8430 233.73 26,6

1 24,55 3

8430 5436,45 5830.75 80,04 14260.75

13

Tencuieli exterioare Manopera Tink

562 45 2,3 25290 1292.6 1 21,2 25290 27403.1 Total 469797.73lei 52693.12

lei kg

n tabelul dat sunt prezentate cheltuielile necesare pentru finisarea cladirii . a. Manoper 264788 lei -56,4% b. Materiale 204645,22 lei -43,56% c. Utilaje -364,5lei -0,04% Total 469797,73 lei

Cheltuielile pentru pardoseli constituie 21,62% din costul total al casei. Cea mai costisitoare este manopera- 56,4%, materialele- 43,56%, utilaje- 0,04%. .

50

Retele ingineresti
Pretul procesului Nr. Crt Unit. de mas. Volumul de lucru Pe unit. de masura (lei) 1 1 2 R.I Interioare apa Manopera Teava de apa PP(polipropilena) diam.20mm Cot PP diam.25mm Muf PP diam.25mm Contor de apa d25 Manopera Robinet apa.25mm 2 Obiecte sanitare Lavuar baie Cada de baie Clozete WC Malaxoare cada Malaxoare lavuar Manopera 3 R.I de canalizare Manopera Montarea tevii de canalizare 110mm Cot PVC diam.110mm Muf PVC d.110mm 4 R.I de gazificare lei/ml 15 20 300 3 4 5 Pretul total (lei) 6 7

Denumirea procesului

Total

ml

15

14,4

216

buc. buc. buc. lei/buc buc. buc. buc. buc. buc. buc. buc. lei/buc ml lei/ml ml buc. buc. ml

1 1 4 4 8 20 4 4 4 4 4 20 28 28 28 4 4 15

1,8 1,4 300 100 42 1787,67 945 1490 1260 656 562 150 86.85 20 57 33 36 140,4

2 2457 3 1200 400 336 21452 3780 5960 5040 21452 2624 2248 3000 2432 560 1596 2432 132 144 2106

51

Manopera Montarea tevii de PEHD gaz diam.50mm Reductie gaz diam.63/50mm Robinet gaz diam.25mm 5 Retele Electrice Manopera Contor de lumina Cablu pina la 35 kV in transee executate Prize Intrerupatoare Cutie interioara Becuri 6 R.I. De caldura Manopera Teava diam.20 mm Cot PP diam.25mm Robinet gaz d15mm Baterie 7 Executarea canalelor de ventilare Manopera Bloc de ventilare

lei/ml ml

15 15

20 42

300 630 2106

buc.

108

432

buc. ml lei/buc buc. ml buc. buc. buc. buc. ml lei/buc ml buc. buc. buc. m lei/buc buc.

4 10 213 4 10 96 48 1 44 54 40 54 4 45 40 30 30 30

186 2383,45 110 650 17 25 15 54,5 2 547.09 160 12 5 55 500 850 100 750

744 23835 23430 2600 170 2400 720 55 88 29543 6400 648 20 2475 20000 25500 4500 25500 22500 Total 112953lei 29543 29460

a. Manopera 38490 lei -34.1% b. Materiale 74463 lei -65,9% Total 112953 lei Cheltuielile pentru reelele inginereti constituie 5,2% din costul total al casei. Cele mai costisitoare sunt materialele- 65,9%, manopera- 34,1%, utilaje- 0%.
52

Alte lucrari
Pretul procesului Nr. Crt. Unit. de mas. Cantitatea unitara Volumul de lucru Pe unit. de masura (lei) 1 2 3 4 5 6 Pretul total (lei) 7 8

Denumirea procesului

Total

Executarea cofrajelor

buc

13.5

Manopera Saibe M10 Piulite M10 Suruburi M10 Scoabe din otel Sirma neagra moale Cuie Panou de cofraj Dulapi de rasinoase Scinduri de rasinoase Automacara Confectii metalice inglobate Manopera Confectii metalice Electozi pentru sudura Vopsea email

lei kg buc buc kg kg kg m m m

2

0 0,005 0,3 0,3 0,03 0,05 0,025 0,13 0,001 0,001 0,02

0 0,067 4.05 4.05 0.765 0.337 2,1 1.755 0,084 0,084 0.27

1 30 0,6 0,6 30 24 18,5 60 2900 2900 350

0 2.025 2.43 2.43 12.15 1024.27 16.2 6.24 105.3 391.5 391.5 94.5

h-ut

buc

126

lei kg kg

5 1 0,005

630 126 0,63

1 20 36

630 2520 3215/52 22.68

kg

0,01

1,26

34

42.84

Armatura

kg

1023,1

53

Manopera Otel d8 Otel d12 Sirma din otel moale Macara

lei kg kg kg h-ut
3

1,2 1,025 1,025 0,01 0,001

1227,7 1048,6 1048,6 10,231 1,0231

1 11,50 11,50 22 350

1227,72 12059,7 12059,7 225,082 358,085 25930,47

Beton turnat in scari

12,36

Manopera Beton B15 Vibrator de adincime Macara

lei m m
3

850 1,025 0,6 0,28

10506 12,669 7,416 3,4608

1 980 20 350

10506 12415,6 148,32 1211,28 24281,2

h-ut

Mina curenta din otel

buc

17.63

Manopera Mina curenta din otel Electrozi de sudura Ciment Vopsea email

lei m kg kg kg

100 1 0,06 0,7 0,025

1763 17.63 1,057 12,34 0,459

1 1500 36 1,5 34

1763 11123.4 23625.48 38.08 3855.3 7845.7 Total 78076.94lei

Cheltuielile pentru alte lucrri cum ar fi montarea scrilor i executarea pragurilor ect. sunt urmatoarele: 1. Manopera 14126,7 lei 2. Materiale 62286,36 lei 3. Utilaje - 1663,9 lei Total 78076,94 lei -18,1% -79,8% -2,1%

Alte lucrri constituie 3,79% din costul total al casei. Cele mai costisitoare sunt materialele- 79,8%, manopera- 18,1%, utilaje- 2,1%. Efectund aceste calcule obinem valoarea unui m2 de suprafata a constructiei Astfel am obinut costurile totale pentru construcia cldirii 2.172.966,02lei.Avnd aria total a cldirii 612m2 am obinut costul unui m2 de
54

cldire 3550.6 lei, ceea ce transformat n euro, la un curs valutar de 15,5 lei/eur,se obine 230 euro/m2.

600000 500000 400000 300000

Diagrama costurilor realizarii lucrarilor de constructii pe segmente

485038.7 371046.04 469797.73

221535.73 211520.68 200000

203802.2 112953

100000 19195 0 Lucrari de Structura fundatie de rezistenta Peretii Acoperisul Ferestre si Pardoseli usi Finisari Retele

78076.94

Alte lucrari

Figura1

25.00%

Exprimarea procentuala a cheltuielilor pentru 22,32% 21.62% constructie

17.08%

20.00%

15.00% 10.20% 10.00%

9.73%

9.38%

5,2% 5.00% 0,88% 0.00% Lucrari de Structura Peretii fundatie de rezistenta Acoperisul Ferestre si Pardoseli usi Finisari Retele Alte lucrari 3.79%

Figura2
55

Reieind din calculele efectuate am obinut ponderea fiecrui element constructiv n cadrul construciei (figura1,figura2), astfel am obinut c cele mai mari cheltuieli s-au efectuat pentru construcia structurii de rezisten -22,32% si la lucrarile de finisare-21,62% ,din cauza volumelor mari de lucru i complexitatea lucrrilor realizate.

Manopera 400000 361389.16 350000 300000 250000 329781.48

Materiale

Utilaje

264788 201551 204645.22

200000 150000 100000 50000 0 12163 7032 0 89880.14 33769.39

166643.17 130583.26 67916.15 9905 699.57 65.6 5302.8 74463 38490 364.5 14126.7 0 1663.9

54192.9

62286.36

2690014364.56

Figura3

Calculul total pe deviz se va realiza dupa urmtorul algoritm : 1. Lund n consideraie salariul muncitorilir vom calcula cheltuielile pentru asigurarile sociale i medicale. 2. Apoi se vor calcula cheltuielile de regie. 3. Calculul beneficiului. 4. Calculul total pe deviz.

56

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8

Denumirea Suma,lei Cheltuieli directe 2172966 Manopera 573230,89 Asigurare 151906 Total 2324872 Cheltuieli de regie 337106 Total 2661978 Beneficiu 159718 Total pe deviz 2821697 n final am obinut costul total pe deviz 2821697 lei .

Nota 573230,89*26,5%= 151906lei 151906+2172966=2324872 lei 2324872*14.5%=337106 lei 337106+2324872=2661978 lei 2661978 *6%=159718 lei 2661978+159718=2821697lei

Diagrama cheltuielilor
159718 337106 151906 Cheltuieli pentru manopera Cheltuieli pentru asigurarea lucratorilor 2172966 Cheltuieli de regie Beneficiu antreprenorului Cheltuieli Directe

573230.89

Figura4 Concluzii In urma studiului de fezabilitate al cladirii de locuit tip P+2E+M, am observat variatia cheltuielilor de la un proces la altul, cu diferente considerabile, care se explica prin complexitatea inalta a lucrarilor ce necesita o cantitate mare de materiale, care la rindul lor cer o o manopera mare. In urma calculelor s-a obtinut pretul la 1 m2 de suprafata construita, comparindu-l cu ofertele pietei, vedem ca este de 2,3 ori mai mic. Pretul scazut se datoreaza Recomandari Pentru o desfasurare corecta si rapida a lucrarilor, fara cheltuieli suplimentare este nevoie de luat deciziile care sa satisfaca atit cerintele economice cit si pe cele tehnologice. Trebuie de respectat consecutivitatea lucrarilor fara a suprapune procese care ar aduce greseli de executie. Pretul la constructii poate varia mult de la o regiune la alta, cheltuieli legate de aprovizionare si de unele aspecte tehnologice, insa analizind corect piata
57

selectarii listelor de preturi reale si faptului ca nu s-a urmarit obtinerea unui beneficiu mare. Pentru realizarea constructiilor este nevoie de a investi un capital destul de impunator,iar profitul nu este garantat

ar trebui ca pretul la 1 m2 sa varieze de la 200euro pin la 400euro. In cazul in care se doreste o invetitie in domeniul constructiilor, se cere o analiza ampla a tuturor posibilitatilor oferite de piata bunurilor imobile.

Construciile au un rol hotaritor n dezvoltarea economic a Republicii Moldova, deinnd o pondere mare in formarea capitalulului. Domeniul respective dezvolta relatii cu ramuri din toate sferele economice, putind de multe ori sa le influentezedirect. Aceasta nseamn c exist un grad nalt de complementaritate dintre agenii economici din ramura construciilor i cei din restul sectoarelor, inclusiv i cel guvernamental. Prin urmare, formarea i dezvoltarea ntregii infrastructuri, att economice, ct i sociale, care sunt cruciale pentru dezvoltarea durabil a rii, depind n mod direct de ramura construciilor. Calitatea infrastructurii, precum i eficiena investiiilor n capital fix sunt influenate de nivelul de performan a acestei ramuri, evoluia creia depinde de tendinele generale din economie. Lucrarea dat a fost efectuat cu scopul de a elabora studiul de fezabilitate a unei case locative (P+2E+M) iar n urma datelor obinute s se fac o comparaie cu preurile de pe piaa imobiliar. Sarcinile lucrrii: 1) Studiul de fezabilitate 2) Analiza pieii imobiliare (case locative) 3) Analiza pieii imobiliare (terenuri intravilane) 4) Comparaie ntre preurile de pe pia i datele obinute 5) Concluzii cu privire la cele mai costisitoare lucrri la construcia unei case Proiectul conine aspecte teoretice n care sunt descrise noiuni generale privind economia n construcii; aspecte constructive (memoriu si planul tehnologic al casei locative); aspecte economice ce include studiul de fezabilitate, diagrame ale costurilor n valut naional i procente pentru materiale, manoper i utilaj, diagrama cheltuielilor de deviz, concluzii; anex; bibliografie.

58

Concluzie: n urma studiului fezabilitii, costul casei P+2E +M cu suprafaa de 612 m.p constituie 2821697 lei. Costul unui m.p e de 4610 lei sau 300 euro. Din costul casei 70,5% revin materialele, 26,4% manoperei si 3,1% utilajelor. Presupunem ca imobilul e situat pe un lot de teren de 3 ari n comuna Razeni, r. Ialoveni, care are o valoare de 3.600 euro, n cazul dat costul pentru un m.p va fi de 306 euro. Analiznd ofertele pentru case de locuit am ajuns la concluzia c preul oferit depete costul casei de 2,3 ori, n dependen de regiunea amplasrii, si prestigiul acesteia, ct de populat este zona, la ce distan e situat casa de centrele comerciale i transport, mrimea lotului de teren i aspectul construciei.

Not: 1euro= 15,3664 lei

14.05.2012

59

Bibliografie
Cartea Economia lucrrilor de construcii (Eduard Antohie) http://www.mac-stro.md/ro/ http://nce-metall.prom.md/product_list/group_5239 http://www.kameni.md/?menu=pret http://www.curs.md/ http://www.imobile.md/ro/viewrec/16955/ http://www.arfc.gov.md/files/Analiza%202011%20primul%20trimestru.pdf http://www.fec.md/ru/products/381709/ http://germes-metal.com/index.php?id=50 http://www.elpo.md/main.php?lng=ro&section=catalogue http://www.mif.md/r-door2.html http://www.mif.md/r-brus.html http://www.profnastil.md/production.html http://www.mcf.md/index.php?idgr=922&idsbgr=923 http://www.arboris.md/ru/price.html http://www.artasbocem.com/Construction.aspx?category=18640 http://www.macon-cmc.md/ru/products/ http://keramin.com/catalog/tiles/ http://www.lara.md/main/analytics/?lang=romanian) http://www.nikaimobil.md/doma_md.shtml http://www.fec.md/ru/products/381673/ http://www.fec.md/ru/products/381681/ http://www.fec.md/ru/products/381681/ http://www.fec.md/ru/products/381674/ http://www.fec.md/ru/products/381700/ http://www.fec.md/ru/products/381696/ http://www.aglicon.md/

60