CURS 1 2 Definitia sanatatii Nu exista o definitie unica ci o pluralitate de definitii, pluralitate care tine de cunostintele acumulate, de dinamica si specificul

l valorilor culturale si pentru ca sanatatea are un caracter procesual, evolutiv. De aici rezulta si tentativa de a defini sanatatea multicriterial si de a fi masurata in functie de niste criterii de referinta. SANATATEA concept complex, multiaxial si foarte greu de definit. S-au identificat definitii, care au fost elaborate de catre profesionisti, dar si de psihologi, sociologi etc. Toti acestia pun accent pe un anumit aspect al sanatatii. Exemplu: - personalul medical pune accent pe modificarile constantelor biologice, semne, simptome; sociologii pe posibilitatile de adaptare la mediu si pe capacitatea ei de a-si juca rolul pentru care a fost socializat; politologii pe aspectul politic al problemei. Din punctul de vedere al acestora sunt definitiile profanilor modul cum isi percepe fiecare starea de sanatate sanatatea ma impiedica sa mor. Definitia data de O.M.S. (1948) = o stare de bine completa fizica, mentala si sociala si nu numai absenta bolii sau infirmitatii. Calitatile acestei definitii: este acceptata de toata lumea ca o aspiratie; realizarea ei presupune responsabilitaea societatii; subliniaza caracterul pozitiv si multiaxial al sanatatii.

Ce nu este bun la aceasta definitie: este prea generala; bunastarea nu este definita; nu este utila planificatorului in domeniul sanatatii.

Sanatatea se refera la individ. Starea de sanatate se refera la grupuri populationale de diverse marimi. Starea de sanatate este sinteza starilor de sanatate individuale ale persoanelor componente grupului respectiv. Este vorba despre o interactiune a bolilor persoanelor din colectivitatea respectiva si alterarea functiilor acelui grup.

Factorii care influenteaza starea de sanatate = DETERMINANTI ai starii de sanatate: I. Factorii biologici: ereditate, caracteristici demografice ale populatiei. II. Factorii ambientali: factorii mediului fizic si social factorii fizici, chimici, socio-culturali, educationali. III. Factorii comportamentali, atitudinile, obiceiurile stilul de viata depinde de comportamente care, la randul lor, sunt conditionate de factori sociali, deci stilul de viata este rezultatul factorilor sociali si al comportamentelor. IV. Serviciile de sanatate prevenire, curative, recuperatorii O alta grupare a determinantilor: 1. Factori indirecti sau distali PIB/locuitor; - factori de mediu (poluarea); - imbatranirea populatiei, categorii socio-profesionale, participarea femeilor la viata economica, buget. 2. Factori directi sau proximali nutritia; - infectiile; - bolile transmise prin vectori; - accesibilitatea la apa de calitate; - locuinta; - accesibilitatea la servicii medicale; - gradul de cuprindere a populatiei feminine la procesul de educare. Diferene i asemnri ntre normalitate i sntate sferele de coninut ale celor dou noiuni difer. Normalitatea include sntatea, avnd n acelai timp i elemente distincte. Ele se difereniaz n privina domeniului de studiu, normalitatea viznd media populaiei n timp ce sntatea vizeaz mai mult aspectul calitativ. Normalitatea se refer la aspectul adaptativ (cine este normal este acceptat de grup), sntatea se refer la valoare. Conceptul de normalitate este des utilizat n domeniul medicinei, n special cea curativ, n timp ce sntatea intr n sfera de preocupri a medicinei preventive. Normalitatea i sntatea ocolesc boala, normalitatea se sustrage bolilor ce agreseaz viaa psihic a individului, sntatea ndeprtndu-se de boal, sntatea fiind vzut ca normalitate ideal. Sntatea e legat mai mult de aspectele somatice, n timp ce normalitatea este mai apropiat de aspectele mintale, psihice. Din punct de vedere somatic, o persoan este fie bolnav, fie sntoas, sntatea mintal fiind asociat cu normalitate / anormalitate.

Definiii ale sntii: din perspectiv negativ (antagonic), care este un punct de vedere limitativ, sntatea reprezint absena oricrei boli sau infirmiti, rolul medicului fiind n nlturarea simptomelor.

din perspectiv pozitiv, sntatea este starea de bine ce presupune o capacitate a individului satisfctoare de munc, de relaionare cu semenii, fiind capabil de iubire att pentru sine ct i pentru ceilali, nefiind dominat de conflicte mintale serioase.

din perspectiv optimal, o sntate real este cea mai bun stare de sntate posibil n condiiile existente.

Ipostazele sntii:

sntatea ca adaptare adaptarea este un criteriu pe baza cruia putem evalua starea de sntate. Aadar, starea de sntate este adaptarea cu maxim eficien a individului la mediu i la oameni.

sntatea ca mediu (norm) n funcie de fiecare tip de boal se poate realiza o investigare a populaiei stabilindu-se o curb a acestor distribuii, sntatea fiind media acestor curbe. sntatea ca proces (dezvoltare) sntatea nu e ceva care stagneaz ci este promovat fie de individ, fie de mediu. Sntatea este un proces extrem de dinamic ce presupune existena unor faze.

sntatea ca proces de integrare social prin atributul de sntos te poi integra n grup sau nu. sntatea ca valoare omul n baza tuturor trsturilor de personalitate este att productorul ct i beneficiarul propriei snti. Asigurarea condiiilor de sntate nu este suficient pentru a condiiona apariia strii de sntate. Un factor important pentru asigurarea i ntreinerea sntii este munca.

sntatea ca moral sntatea este permanent raportat la scara de valori elaborat i valorificat de societatea din care face parte individul. Conceptul de boal din perspectiv tradiional, boala presupune pe lng distincia clar

fa de normalitate o procesualitate specific fiecrui tip de boal cu etape de debut, evoluie, remisiune. Boala se manifest prin comportamente observabile i msurabile fizic i psihic. Prin terapie putem nltura aceste simptome, acionnd asupra efectului i odat nlturate boala este ireversibil. Din perspectiva medicinei moderne, modelul tradiional al bolii nu se regsete concret n practic, de multe ori bolile neavnd faz de debut. A existat o perioad n care ntre boal i

anormalitate se punea semnul egalitii (boal = deviere de la normal). Actual, anormalitatea se refer la aspectele comportamentale de conduit, boala fiind existena unei procesualiti, anormalitatea fiind fundalul pe care boala se manifest individual. Formele i mijloacele de prevenire a bolilor sau tulburrilor psihice i de realizare a strii de sntate n aceast categorie includem toate msurile de igien i profilaxie psihic (igienizare mental). Pentru a realiza igienizarea i profilaxia bolilor psihice, este nevoie de o analiz multidisciplinar. Prin prisma abordrii multidisciplinare, igiena mental se realizeaz printr-o psihopedagogie medicosocial, rolul fundamental revenindu-le medicilor i psihologilor. Psihoigienizarea este un ansamblu de msuri i mijloace destinate meninerii i promovrii strii de sntate. Ea trebuie s se ntind pe toat perioada vieii individului perioada micii copilrii, pubertii, n perioada vrstei a treia, perioada sarcinii, menopauz, andropauza. Toate mijloacele psihoigienizrii tebuie adaptate vrstei, statutului pacientului. Aciunile realizate prin psihoigienizare au dubl orientare: centrifug concentrarea ateniei pe aciunile asupra mediului n care este integrat individul i centrarea pe relaiile cu semenii. centripet orientarea pe propria persoan. Dimensiunile sanatatii a) Dimensiunea emotionala pune accent pe constientizarea si acceptarea sentimentelor (trairilor) unei persoane. Sanatatea emotionala include masura in care cineva are o atitudine pozitiva si entuziasta in raport cu propria sa persoana si cu viata in general. Include capacitatea unei persoane de a-si coordona sentimentele si comportamentele correlate cu acestea, inclusive evaluarea (aprecierea) intr-o maniera realista a limitelor persoanei respective, dezvoltarea spiritului de autonomie si priceperea de a face fata stresului in mod eficient. Persoana sanatoasa din punct de vedere emotional mentine relatii satisfacatoare cu altii. b) Dimensiunea fizica incurajeaza activitatea fizica regulate, stimuleaza asimilarea de cunostinte despre alimente si alimentatie, descurajeaza fumatul, consumul de droguri si excesele de alcool. Incurajeaza activitatile care isi aduc aportul la castigarea unei excelente sanatati, incluzand autiingrijirea medicala si folosirea corecta a sistemului de asistenta medicala. c) Dimensiunea ocupationala este implicate in pregatirea pentru munca in care o persoana poate dobandi satisfactie personala si bunastare materiala. Dimensiunea ocupationala este legata de atitudinea pe care o persoana o are fata de munca pe care o presteaza. d) Dimensiunea intelectuala (psihica) incurajeaza activitatile creative, care stimuleaza activitatea mentala. O persoana sanatoasa din punct de vedere intelectual foloseste resursele disponibile pentru

a-si largi sfera cunostintelor. O persoana sanatoasa din punct de vedere intelectual utilizeaza activitatile intelectuale si culturale in clasa si in afara clasei, impreuna cu resursele umane disponibile in cadrul comunitatii careia ii apartine persoana respectiva. e) Dimensiunea spirituala presupune cautarea sensului si scopului existentei umane. Ea include dezvoltarea unei aprecieri profunde a duratei vietii si a fortelor naturale care existe in Univers. Presupune de asemenea, dezvoltarea unui puternic sistem de valori, de catre fiecare dintre noi. f) Dimensiunea sociala incurajeaza participarea la ambientul uman si fizic al unei persoane pentru bunastarea generala a comunitatii din care face parte persoana respective. Pune accent pe interdependenta cu altii si cu natura. Include de asemenea, urmarirea realizarii armoniei in familie. In concluzie, fiecare dintre cele 6 aspecte ale sanatatii este important. Fiecare il influenteaza pe celalalt. Piramida lui Maslow Nevoile respective ale oamenilor au n comun faptul c sunt instinctive, ns se deosebesc prin aceea c au un grad de intensitate diferit, unele fiind mult mai puternice dect altele. Aceste nevoi principale sunt aezate la baza piramidei, iar cu ct se urc spre vrful piramidei, cu att importanta, primordialitatea lor scade. Clasificarea nevoilor umane caracterizate de psihologul Maslow sunt urmtoarele, ncepnd de la baza piramidei si terminandu-se in varf: 1. NEVOI FIZIOLOGICE. Sunt indispensabile pentru a supravieui: a mnca, a bea, a dormi, a se proteja de frig i de cldur. Ele reprezint cele mai puternice, cele mai importante nevoi ale omului. Satisfacerea lor este necesar pentru a rmne n via. 2. NEVOIA DE SIGURANA. Orice fiin omeneasc are nevoie s se simt protejat n faa oricrei ameninri a vieii. Dac triete ntr-o ar care se afl n rzboi, de exemplu, se presupune c aceast necesitate nu este acoperit. Odat ce nevoile fiziologice sunt satisfcute, intervine nevoia i dorina de a satisface nevoile de siguran. Cu toii avem nevoie de securitatea casei si familiei, mai ales atunci cnd vine vorba de copii. 3. NEVOIA DE DRAGOSTE l APARTENEN. O dat acoperite necesitile de baz, aceasta este cea mai important. Nimeni nu poate s se realizeze ca persoan fr a fi dorit i acceptat de ctre celelalte fiine omeneti. Aici sunt incluse nevoia de prietenie, familie, apartenen la un grup, sau de implicare ntr-o relaie intima non-sexual. Relaia cu celelalte persoane la un nivel afectiv

profund este forma obinuit de a satisface aceast necesitate. De exemplu, familia, tovarul de via sau prietenul. Lipsa de dragoste i apartenen poate s dea ocazie la importante dezechilibre mintale. 4. NEVOIA DE AUTORESPECT. Fiecare fiin uman are nevoie s se respecte pe ea nsi i s aib o concepie potrivit despre propria sa persoan. Este vorba aici de recunoaterea venit din partea altor indivizi (care rezulta n sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) ct i din respectul de sine, ce creeaz sentimentul de ncredere, adecvare, competen. Nesatisfacerea nevoilor de stim rezulta n descurajare, i pe termen lung n complexe de inferioritate. Un nivel de autoestimare dezechilibrat (cum ar fi subestimarea, de exemplu, a gndi c toat lumea mi este superioar) are ca rezultat un sczut i, n consecin, deteriorarea comportamentului. 5. NEVOIA DE AUTOREALIZARE. Potrivit lui Abraham Maslow, o persoan din zece simte intens aceast nevoie. Psihologul afirma c oamenii care au totul pot mari potenialul lor. Ei pot cuta cunotine, linite, experiene estetice, mplinire de sine. Cea mai mare parte se concentreaz n jurul nevoilor care pot fi prevzute. Autorealizarea include obiective mai nalte i mai abstracte (de exemplu: dreptate, perfeciune, buntate, adevr, hotrri individuale), care sunt tot mai fragile, ca i vrful piramidei.