Studiul a fost efectuat de GFK Romania la comanda NESTLE in Romania in perioada martie aprilie 2010.

. In urma centralizarii datelor s-au obtinut date ingrijoratoare referior la alimentatia copilasilor in primii ani de viata. Astfel :

1. In privinta alaptarii exista diferente atat pe grupe de varsta cat si in functie de mediul de provenienta. In mediul rural 29% din mamici isi alapteaza bebelusii comparativ cu doar 19% dintre mamicile de la oras ( pana la varsta de 3 ani). In medie copii sunt alaptati pana la varsta de 6 luni.Dintre acesti copii aproape jumatate sunt alaptati exclusiv pana la varsta de 6 luni, restul beneficiind de o diversificare incorecta cu consecinte ulterioare asupra dezvoltarii.

2. In ceea ce priveste alimentatia artificiala studiul arata ca 70% din copiii alaptati si 95% din cei nealaptati primesc lapte de vaca; 28% din acestia primesc lapte de vaca direct de la producator, nu din comert. De asemenea s-a constatat ca, pe masura ce creste varsta de intarcare alaptarea e inlocuita intr-o proportie tot mai mare cu laptele de vaca din comert, nu cu formule de lapte praf, astfel inca la varsta de 8 luni, jumatate din bebelusi primesc lapte de vaca.

3. Printre primele alimente introduse in alimentatie se numara sucurile de fructe si supica de legume insa ingrijorator este faptul ca 40 % din bebelusi primesc biscuiti, cartofi prajiti, cremwrusti,

diferite mezeluri, branza topita la varste la care aceste alimente sunt total contraindicate. De asemenea sarea e adaugata in cantitate foarte mare la prepararea alimentelor iar zaharul este prezent in alimentatia a peste 50% din copii ( Sursa : Revista Hipocrate nr.44, 2010)

In baza acestui studiu revin cu o serie de recomandari ( se regasesc si in recomandarile Societatii Europene de Gastroenterologie si Nutritie Pediatrica): 1. alimentarea exclusiva la san a bebelusului pana la varsta de 6 luni ( distrugerea ideii de nu am lapte sau laptele meu nu este bun) 2. diversificare corecta cu respectarea tuturor etapelor de diversificare si, in special cu evitarea administrarii de biscuiti, mezeluri, cremwrusti, prajeli, dulciuri si sucuri ( din comert). 3. introducerea carnii in alimentatia sugarului dupa varsta de 6 luni; la aceasta varsta bebelusul trebuie sa primeasca fier din alimente complementare ( carne, ficat, galbenus de ou,etc) astfle incat 90% din necesarul de fier sa fie asigurat de alimentatie; Laptele de vaca e o sursa saraca in fier. 4. evitarea introducerii glutenului ( biscuiti, piscoturi, paine, faina de grau) inainte de implinirea varstei de 4 luni 5. dieta vegetariana nu e recomandata sugarilor.

Studiul MAMM: Masurarea Aportului de Macro- si Micronutrienti la copii prescolari

nitiat de Danone, studiul a avut ca obiectiv principal inregistrarea timp de 7 zile consecutive a aportului alimentar la copii cu varste cuprinse intre 3 6 ani, in familie, in cresa si in gradinite. O alimentatie nesanatoasa in copilarie are efecte pe termen lung asupra sanatatii individului, de aceea este esentiala investigarea si corectarea posibilelor erori nutritionale. In Romania, prin eforturile catorva grupuri de cercetare, au fost realizate cateva studii pentru identificarea deficientelor exprimate clinic ale copiilor. In acest fel motiveaza initiativa acestui studiu Prof. Dr. Andrei Achimas de la UMF Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca, in raportul sau. Studiul a fost efectuat pe un numar de 394 de copii prescolari care au constiuit un esantion reprezentativ din punct de vedere demo-geografic si social. Nu au fost inclusi in studiu copii care, datorita unor probleme medicale sau de dezvoltare psihosomatica au un regim alimentar special. Esantionul a fost compus dintr-un numar egal de baieti si de fete. Informatia a fost obtinuta pe baza unor chestionare si a unui jurnal de alimentatie a copilului.

Aportul alimentar de micro- si macronutrienti

In urma analizarii informatiilor din jurnale, a rezultat ca majoritatea copiilor mananca de 5 ori pe zi: mic-dejun 99 % Au aparut, insa si mese suplimentare, cum ar gustare de dimineata 78 % fi gustarea de dupa cina (!) 74 % si, pranz 100 % desigur, altele 32 %. gustare de dupa-amiaza 96 % Cantitatea de alimente consumata estemai mare in cina 100 % weekend (aproximativ 30%din respondenti). Fie din cauza cantitatii mari de mancare consumata, fie din cauza tipurilor de alimente alese, 54% dintre copii au un aport hipercaloric, ceea ce ar putea explica rata de crestere a obezitatii in cadrul acestei grupe de varsta. Cu alte cuvinte, aportul de calorii este mai mare decat consumul.

Daca procentul de copii supraalimentati este de 59 % in cazul celor cu varsta de 3 ani, el scade pana la 49 % in cazul celor de 6 ani. Se constata ca necesarul caloric este depasit cu preponderenta in cazul copiilor care iau masa in cadrul unei gradinite particulare, 69 %, fata de 53 %, in cazul gradinitelor de stat. Aportului zilnic de calorii recomandat pentru aceasta grupa de varsta este de 1800. Aceasta medie este semnificativ depasita in cazul celor mai mici dintre copii, cei cu varsta de 3 ani 1934 calorii consumate zilnic , pentru ca apoi aportul sa scada sub media recomandata, pana la 1779, la copii de 6 ani. Cea mai mare depasire a aportului caloric recomandat 1939 calorii pe zi se inregistreaza la copiii din gradinitele cu program prelungit. De asemenea, institutiile particulare se inscriu in top, cu o medie zilnica de 1954 de calorii. Grupele de varsta si tipurile de institutii care detin recordurile alimentatiei hipercalorice par sa aiba, din asta, un mic avantaj in situatia carentelor de calciu si fier. Situatiacalciului este, insa, atat de grava, incat micile diferenta nu mai conteaza. Fierul ajunge intr-o mai mare masura in alimentatia celor mici, insa vitamina D se pare ca nimeni nu a auzit de ea.

93% dintre copii au carente alimentare de calciu. Copiii de 3 ani par sa beneficieze de un aport ceva mai mare: 14 % beneficiaza de un aport de calciu corespunzator, dar acest fapt se poate datora si necesarului mai redus la aceasta varsta. De asemnea, rezulta din studiu ca 20 % dintre copiii integrati ininstitutii private primesc suficient calciu in alimentatie. Dincolo de aceste mici si poate intamplatoare diferente, media aportului de calciu constatat de studiu este de 524 mg/zi, fata de standardul de 800 mg/zi, necesar in cazul copiilor mai mari de 3 ani. 99,7 % dintre copii au deficiente ale aportului de vitamina D. Aportul recomandat de vitamina D este 200 UI/ zi, adica 5 mcg (micrograme). Media de consum rezultata din studiu este de numai 50 UI/zi. 40% dintre copii au un aport insuficientde fier. Cumva, aportul de fier din alimentatia copiilor este ceva mai bun. Meida zilnica rezultata din studiu este de 11 mg, mai mare chiar decat cea recomandata, de 10 mg. Depasirea este realizata pe seama unui aport mai ridicat in cazul celor 60 % care primesc in mod controlat alimente bogate in fier. Independent de acest studiu, in lucrarea Ghid pentru o alimentatie sanatoasa editat de Societatea Romana de Nutritie, editura Performantica, 2006, sunt mentionate principalele nevoi medii nutritionale pentru copii si adolescenti. Sunt evidentiate doar valorile acelor nutrienti al caror necesar este mai ridicat in perioada de crestere. Iata care sunt acestea, in cazul copiilor pe care s-a efectuat Studiul MAMM: 1-3 ani 4-8 ani Energie (kcal/zi) 1300 1800

Proteine % * Lipide % * Glucide % * Calciu (mg/zi) Fosfor (mg/zi) Vitamina D (mcg/zi)

70% dintre copii consuma legume si fructe doar de 2-3 ori pe saptamana. Lapteleeste consumat in medie de 2-3 ori pe saptamana de 51% dintre copii, iaurtul de 74%, iar branza, de 66%. Iata cum arata tabloul consumului zilnic de alimente considerate sanatoase: Legume 16 % Studiul a incercat sa afle care suntmotivele respingerii Fructe 18 % produselor lactate proaspete si iata raspunsurile Lapte 27 % obtinute: Branza 10 % Iaurt 10 % Nu ii place copilului Nu este sanatos Nu cumparam Este prea scump 77% 25% 10% 8%

15 30 55 500 460 10

14 31 54 800 500 5

* din ratia calorica, furnizat de macronutrientii respectivi

Copiii prefera dulciurile

Dupa cum se pare, pe primul loc, de departe, este plasata lipsa de interes a copiilor. La intrebarea directa privind preferintele alimentare ale copiilor, s-au obtinut raspunsuri care infirma ipoteza de mai sus.

Locul ocupat in topul prefetintelor declarate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Grupa de alimente Dulciuri Fructe Lactate Carne Oua Legume Snacks Fast food (pizza, hamburgeri) Fainoase Mancare pentru copii (ex. Milupa, Nestle)

Procentul de Procentul de respondenti cu respondenti foarte mult cu mult 45 34 24 21 17 15 23 18 10 15 29 40 42 31 31 31 22 18 23 18

Cele mai multe raspunsuri cu foarte putin sau deloc au obtinut: Mancare pentru copii 43 % (ex. Milupa, Nestle): Fast food: 25 % Snacks: 17 % fata de: Legume: Lactate: Lactate: 2% 2% 1%

Asadar, problema nu vine din preferintele copiilor. Copiii ar manca fructe si lactate care, combinate, ar putea sa inlocuiasca dulciurile.

Ce putem face?
se intreaba in final autorii studiului.

Sa alertam parintii sa modifice proportia principiilor nutritive in alimentatie. Sa includa in alimentatia copiilor zilnic fructe si legume proaspete. Sa reconsidere locul produselor lactate in ratia zilnica, 2-3 portii/zi. Sa evite consumul dulciurilor, al sticks-urilor si chips-urilor ce aduc numai calorii fara valoare nutritionala.

OMS recomanda alaptarea exclusiva pana la 6 luni In deschiderea evenimentului, organizatorii au profitat de moment pentru a anunta programul Incepe sanatos creste sanatos, lansat de Nestl la nivel national. Prin acest program se doreste sensibilizarea si responsabilizarea parintilor in ceea ce priveste importanta nutritiei in primii ani de viata. Incepe sanatos, creste sanatos reprezinta un parteneriat pe termen lung alaturi de pediatri, neonatologi, medici de familie, dar si mass-media, deoarece ne-am propus ca practicile actuale sa se apropie cat mai mult de recomandarile specialistilor, a declarat Mihaela Busu, country manager Infant Nestl Nutrition.

Prima parte a evenimentului a continuat cu descrierea, metodologia si rezultatele unui studiu recent realizat de GfK Romania, grup de cercetare de piata. Studiul Alimentatia copiilor sub 3 ani s-a desfasurat in perioada martie-aprilie 2010 la nivel national si a avut ca principal obiectiv identificarea obiceiurilor de nutritie a sugarilor si copiilor sub trei ani. In cadrul studiului a fost inclus un numar de 615 mamici de sugari si copii mici sub trei ani, atat din mediul rural, cat si din cel urban. Potrivit rezultatelor studiului, in medie, sugarii sunt alaptati pana la 6 luni, iar ponderea celor care au beneficiat de alimentatie exclusiva la san este de 60% din totalul celor alaptati. De asemenea, formula de lapte este folosita de cele mai multe mamici pentru a inlocui laptele matern, iar ceaiul este cel mai des intalnit prim aliment introdus pe langa lapte. Tot din datele obtinute in urma studiului, ingrijorator este faptul ca, dintre alimentele pentru adulti, aproximativ jumatate din mame au dat deja copiilor care au alimentatie diversificata cartofi prajiti sau cremwursti, iar mezelurile sau branza topita au fost introduse la aproximativ 40% din cazuri. Pentru promovarea alaptarii, Organizatia Mondiala a Sanatatii are ca obiective majore incurajarea punerii precoce a nou-nascutului la san si alaptarea exclusiva pana la varsta de 6 luni. In spijinul promovarii alaptarii, prof. dr. Silvia Stoicescu, presedintele Asociatiei de Neonatologie din Romania, a venit pregatita cu o serie de practici si recomandari. Potrivit prof. dr. Silvia Stoicescu, programele nationale de promovare a alaptarii in maternitate au dat roade, atat in cazul nou-nascutului normal, cat si al celui cu risc, intrucat alaptarea debuteaza in maternitate in proportie de 94% in primele 24 de ore, maximum 48 de ore. Acesti indicatori sunt foarte buni avand in vedere ca 20,3% dintre nou-nascuti sunt prematuri, 30% s-au nascut prin operatie cezariana, 6,7% au greutatea la nastere sub 2.500 g, 11,8% au avut scor Apgar sub 7, iar in 7% din cazuri s-au aplicat masuri de reanimare. Din pacate insa, alaptarea dureaza in medie doar trei luni, chiar si in conditiile in care o mare proportie dintre mame stau acasa cu sugarii si au un mediu familial constituit (cca. 88% sunt casatorite), a explicat prof. dr. Silvia Stoicescu. Printre recomandarile enuntate, prof. dr. Silvia Stoicescu a subliniat importanta instruirii medicilor de familie si a asistentelor medicale din reteaua primara pentru promovarea alaptarii exclusive pana la varsta de 6 luni. Diversificarea alimentatiei, un moment important in viata sugarului In partea a doua a conferintei, prof. dr. Ioana Alina Anca a trecut in revista o serie de recomandari privind diversificarea alimentatiei si a atras atentia asupra efectelor negative imediate si pe termen lung ale unei diversificari incorecte. Rolul medicului de familie sau al specialistului pediatru in informarea parintilor asupra principiilor corecte ale diversificarii este esential pentru a garanta dezvoltarea optima si o buna stare de sanatate a sugarului, a copilului mic si a viitorului adult, a explicat prof. dr. Ioana Alina

Anca. In practica pediatrica, o serie de afectiuni digestive, cu sunt cele functionale sau cu mecanism alergic, pot fi prevenite sau tratate printr-o interventie care vizeaza nutritia. In acest sens, prof. dr. Nicolae Miu a facut referire la anumite probleme de sanatate care pot fi modulate printr-o nutritie corecta. Reactiile adverse la alimente au o incidenta de 2-8% la sugari si la copii si de 2% pana la 5% la adulti. Riscul statistic de aparitie a alergiei difera in functie de antecedentele alergice ale genitorilor. Cunoscand terenul familial, se pot face recomandari dietetice pentru evitarea alergiei la sugar, atat in ceea ce priveste dieta mamei care alapteaza, cat si in ceea ce priveste dieta copilului, a precizat prof. dr. Nicoale Miu. Potrivit specialistului, alergia alimentara are o prevalenta in crestere, iar alergenii incriminati sunt laptele de vaca, oul, arahidele, nucile, alunele, fructele de mare, faina de grau, faina de soia. Gustul se educa a fost mesajul pe care dr. Mihaela Bilic l-a subliniat in cadrul evenimentului. Aceasta a explicat faptul ca un comportament alimentar impus de parinti este esential, iar responsabilitatea este a lor in totalitate. Alimentatia sanatoasa este un concept care se respecta in familie, iar puterea exemplului functioneaza mai bine decat alte constrangeri. Cu perseverenta si rabdare, copiii pot fi obisnuiti de mici sa manance corect. Orice efort va fi rasplatit mai tarziu, iar formarea unor obiceiuri alimentare corecte se face in primii ani de viata, urmand ca apoi echilibrul sa fie pastrat cu usurinta, a declarat dr. Mihaela Bilic.

Un pas esential in optimizarea nutritiei la varsta pediatrica este reprezentat de o colaborare cat mai eficienta cu medicii de familie. Pe de alta parte, este important ca noi specialistii sa contribuim la un invatamant de puericultura de calitate, altfel progresele nu vor fi cele pe care noi le asteptam, a declarat Prof. dr. Nicolae Miu, UMF Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca Principiile recomandarilor europene legate de diversificarea alimentatiei:

dezideratul mentinerii alimentatiei exclusive la san cel putin pana la varsta de 6 luni; introducerea alimentelor complementare nerecomandata inaintea varstei de 17 saptamani si nici dupa varsta de 26 de saptamani indiferent de tipul de lapte cu care este alimentat sugarul in momentul initierii diversificarii; introducerea tardiva a alimentelor cu potential alergizant nu scade riscul de alergie; dupa varsta de 6 luni sugarii alimentati natural trebuie sa primeasca fier din alimentatie, astfel incat, in timpul diversificarii, peste 90% din necesarul de fier trebuie asigurat de alimentele complementare;

laptele de vaca este o sursa saraca in fier; laptele de vaca poate fi utilizat pentru alimentatia copilului dupa varsta de 1 an; este de dorit evitarea introducerii glutenului in alimentatie inainte de varsta de 4 luni sau dupa varsta de 7 luni; este recomandata introducerea glutenului in cantitati mici, in paralel cu alimentatia la san. dieta vegetariana nu este recomandata sugarilor.

(Alexandra PARVULESCU, Reporter Medic.ro, 21.07.2010)