Terapia cu ceaiTerapia cu ceaiTratamente cu ceai

Terapia cu ceai Este ceaiul un remediu in tratarea anumitor boli, maladii, afectiuni cronice, hepatice, biliare? DA. Putem zice cu certitudine ca tratamentele pe baza de ceaiuri din plante, fructe, diferite frunze, legumea, sunt un remediu naturist si fara contraindicatii in tratarea multor boli chiar grave pe care un pacient le poate avea? Daca pana acum ati incercat tot felul de tratamente medicamentoase, retete pe baza de medicamente chimice, incercati o reteta pe baza de ceai. Aproape orice afectiune se poate trata naturist pe baza de ceai. Nu aveti nimic de pierdut de aceea puteti incerca cu incredere diferitele ceaiuri cecomandate de diferiti specialisti, site-uri, sau alte materiale care arate efectele benefice ale ceaiului in sanatatea omului. De retinut ca noi nu garantam reusita intr-un anumit tratament pe care il gasiti la noi pe site. Am creat acest site care are un caracter informativ. Speram sa va ajutam. Oricum vizitati mai multe pagini si mai multe tratamente alternative ca sa vedeti care se potriveste cel mai bine organismului dumneavoastra. Unele plate le veti cunoaste pentru ca sunt foarte cunoscute si sunt folosite des in tratamentele alterantive si in cele naturiste, dar alte plante, fructe, legume, va trebui sa le cumparati de le diferite farmacii naturiste. Cum se face un ceai calmant? Contine: Conuri de hamei, flori de tei, fructe de paducel, radacina de odolean, talpa-gastei. Tulburarile nervoase se datoresc in general surmenajului, emotiilor puternice si repetate. Printr-o viata ordonata, aceste stari pot fi inlaturate. Un ceai calmant va contribui la crearea unei stari de liniste. Plantele medicinale ca odoleanul si talpa-gastei aduc o echilibrare si calmare a sistemului nervos. Fructele de paducel completeaza actiunea celorlalte plante, regland bataile inimii. Florile de tei si conurile de hamei intregesc actiuneaterapeu-tica a celorlalte plante, producand o stare de liniste a intregului organism. Se bea cate o ceasca de ceai cald, la nevoie sau in cure de 3-4 saptamani. Exemple de ceaiuri:

Ceai de frunze de Menta - Fitoterapia - Din categoria:Ceaiuri afectiuni Digestive Indicatii: Uz intern: adjuvant in infectii gastro-intestinale, dispepsii, balonari abdominale, diaree

Menta
Menta Factorul curativ: frunzele Afectiuni pentru care se recomanda: infectii gastointestinale, balonari abdominale, diaree, voma, greturi, nervozitate, dischinezii biliare cu hipertonie, reumatism, urticare.

Prezentare generala
Denumirea uzuala: Menta (lat. Mentha piperata), denumiri alternative: izma, camfor, iarba neagra, izma buna, izma de leac, minta, minta de gradina. Scurta descriere: Menta este o planta perena de cultura cu miros aromat caracteristic, inalta de 50-120 cm, puternic ramificata chiar de la baza, tulpina in 4 muchii evidente, cu frunze opuse, ovale, flori violacee asimetrice, cu 4 petale, grupate intr-o inflorescenta ca un spic. Calitati curative si actiune farmaceutica: Ulei volatil cu mentol, tanin, flavonoide, polifenoli, principii amare. Stimulent general al functiei digestive, antiseptic intenstinal, antidiareic, antispasmodic, antivomitiv, carminativ, coleretic-colagog, nervin, diuretic si antilitiazic, antitusiv.

Recomandari:
- pasta din frunze de menta impotriva problemelor digestive (indigestie, flatulenta, greata, diaree), acneei Se ia o lingurita din aceasta pasta de doua ori pe zi, inaintea meselor sau in timpul lor. (Cosuri si acnee:) se pune putina pasta de menta (obtinuta din frunze zdrobite) pe zona afectata sau se aplica frunze proaspete pe cosuri si se lasa peste noapte. - pudra din frunze de menta impotriva gretei, pentru curatarea dintilor si a gurii. (Greata:) se tine sub limba o jumatate de lingurita de pulbere de menta, timp de 15 minute, apoi se inghite. - macerat din frunze de menta impotriva diareei Se consuma trei cani pe zi. - ceai din frunze de menta impotriva diareei Se bea ceai de menta sau lapte cald cu menta. Se fierbe o lingurita de menta uscata si jumatate de lingurita de nucsoara intr-o cana de apa. Ceaiul se bea caldut. - suc din frunze de menta impotriva respiratiei mirositoare Se consuma de trei ori pe zi sau se face gargara. - pentru consum impotriva respiratiei rau mirositoare Se mesteca frunze de menta proaspete. Se mesteca un sfert de lingurita de seminte de menta, apoi se inghit cu apa.

Preparare
Pasta (Probleme digestive: indigestie, flatulenta, greata, diaree): se spala cateva frunze de menta, se pun intr-un bol, se adauga putina sare, 1-2 lingurite de suc de lamaie, o lingurita de coriandru si putina pudra din seminte de chimion. Se adauga putina apa si se face o pasta. Suc Se amesteca o lingurita de suc de menta cu o lingurita de suc de lamaie si o lingura de miere. Se consuma de trei ori pe zi. (Respiratie urat mirositoare:) se amesteca o lingurita de suc de menta in jumatate de cana de apa. Se

face gargara. Ceai O lingurita de frunze la o cana de apa, se da in clocot. Pudra Frunzele uscate de menta, se macina cu masina de cafea. Macerat (Diaree:) se face un macerat din doua lingurite de frunze de menta uscate la 250 ml apa plata (se lasa la macerat 6 ore).

Precautii, contraindicatii si alte comentarii

Nu exista.

Fitoterapia in cazul afectiunilor pancreasului

Pancreatita proces inflamator-degenerativ In cazul afectiunilor pancreasului, in timpul tratamentului este foarte recomandata fitoterapia. Pancreatita cronica reprezinta un proces inflamator-degenerativ insotit de formarea unor elemente fibroase in pancreas. Se disting forme primare de pancreatita si forme secundare. Ultimele sint insotite de obicei de inflamarea cailor biliare (colecist cronic, sindromul postcolecist). La dezvoltarea pancreatitei contribuie consumul de alcool,

insuficienta albuminelor in regimul alimentar, tulburari ale circulatiei sangvine, boli cronice ale ficatului si stomacului. Prin luarea in consideratie a manifestarilor clinice, se disting pancreatita cronica recidivanta (la acesti bolnavi se observa clar faze de acutizare si remisie a bolii); pancreatita insotita de dureri; pancreatita cronica pseudotumorala cu semne de colestaza; variantele sclerotica si latenta. In cazul pancreatitei, sint tulburate functiile pancreasului: in cazul tipului hipersecretor si hiposecretor si al diabetului zaharat. Manifestarile clinice ale pancreatitei sint diverse. Este caracteristica durerea in partea superioara a stomacului si in zona de sub coasta stinga, fenomene de dispepsie, diaree, slabiciune. Se schimba de asemenea nivelul fermentilor (tripsina, amilazele, lipazele) in continutul duodenului si in singe. Pentru stabilirea diagnosticului de pancreatita cronica o importanta deosebita au datele oferite de analiza coprologica (amiloreea, creatoreea, steatoreea), evidentierea hiperglicemiei sau toleranta scazuta la glucoza, rezultatele analizelor cu raze roentgen, ecografiile. Evolutia pancreatitei cronice este complicata adesea de icter si hemoragii gastrointestinale. In cazul tratarii bolnavilor cu pancreatita acuta, un rol deosebit ii revine regimului alimentar, iar in cazul acutizarii mijloacelor antiferment. Cu rol de substitut sint recomandate si preparatele pe baza de fermenti. Formele simple de pancreatita se trateaza cu plante Fitoterapia poate fi folosita in tratarea bolnavilor cu forme necomplicate de pancreatita cronica, atunci cind boala nu s-a acutizat. De obicei se folosesc plante care stimuleaza activitatea de regenerare a tesuturilor, care au proprietati antispasmodice si antiinflamatoare. Cel mai adesea se recomanda un complex de plante (un amestec). Amestecuri de plante In cazul pancreatitelor cronice, ca mijloc de tratament impotriva recidivelor pot fi folosite amestecurile de plante de mai jos. - Se amesteca seminte de marar, frunze de menta cite trei parti, fructe de paducel, flori de siminoc cite doua parti, flori de musetel o parte. 5 grame din acest amestec se pun intr-un pahar de apa fierbinte, se tin la baie de aburi 30 de minute, apoi se lasa la infuzat o ora, se strecoara si se beau cite 50 de mililitri de trei ori pe zi, dupa masa. - Un amestec foarte eficient este si urmatorul: seminte de anason, matase de porumb, radacini de papadie, frunze de coada-calului, sunatoare, trei-frati-patati (in parti egale). 5 grame din acest amestec se pun intr-un pahar de apa fierbinte, se lasa la infuzat 10 minute, apoi se strecoara si se beau cite 200 de mililitri de infuzie de trei ori pe zi, inainte de masa. - Se amesteca seminte de chimen, frunze de urzica (cite trei parti), radacini de obligeana si valeriana, frunze de coada-soricelului (cite o parte). Se pregateste o infuzie dupa reteta anterioara si se beau cite 100 de mililitri de trei ori pe zi, la o ora dupa de masa. - Dupa aceeasi reteta se pregateste o infuzie si din urmatorul amestec: frunze de menta si urzica (cite doua parti), scoarta de crusin (doua parti), radacini de valeriana si obligeana (cite o parte). Se beau cite 50 de mililitri de infuzie de doua ori pe zi,

dimineata si seara inainte de masa. In caz de constipatie, durata tratamentului este de cinci-sapte zile. - Tot in cazul pancreatitei insotite de constipatie se pregateste o infuzie dupa aceeasi reteta din urmatorul amestec: scoarta de crusin (doua parti), frunze de trifoi si menta, radacini de papadie (cite o parte). Durata folosirii tratamentului pe baza de fitoterapie in cazul pancreatitei cronice poate varia in functie de particularitatile evolutiei bolii la fiecare bolnav in parte: frecventa acutizarilor, forma de pancreatita, gradul de scadere a functiilor pancreasului. In cazul acutizarilor rare (forma recidivanta), fitoterapia poate fi folosita ca un tratament sezonier antirecidiva pe parcursul a doua luni, de doua ori pe an; in cazul prezentei afectiunii cronice terapia trebuie sa fie permanenta. Bolnavilor care manifesta semne de scadere a functiilor pancreasului le sint recomandate preparate hormonale si fermenti.

Respiraie plcut cu ment i ceai verde

Se tie c menta este o plant utilizat pe scar larg n fitoterapie, avnd mai ales rol antiinflamator, dar i n nenumrate produse destinate mprosptrii respiraiei, precum paste de dini, dropsuri, gume de mestecat sau ap de gur. Putei realiza i urma i dumneavoastr acas un tratament bazat pe ment, ce v va ajuta s scpai de respiraia urt mirositoare. Efectul apare rapid Datorit parfumului deosebit, menta este foarte util pentru persoanele care se plng de respiraie urt mirositoare. Acestea pot urma acas un tratament ce i va arta roadele destul de repede. Astfel, de ase ori pe zi se cltete gura cu cte o jumtate de pahar cu infuzie de ment i ceai verde, n care s-au adugat dou picturi de ulei volatil de ment i dou picturi de ulei volatil de lmie. Toate acestea se pot obine de la plafar. Menta este de folos i contra mncrimilor de piele provocate de urticarie, eczeme i n cazul arsurilor solare; se pun comprese reci cu infuzie de ment, n care s -a adugat i o pictur de ulei volatil de ment.

Fitoterapia
Fitoterapia (phyton = planta + therapea = tratament) este o stiinta straveche, care foloseste plantele medicinale in scopul vindecarii. Odata cu descoperirile stiintifice ale secolului XX, fitoterapia a iesit din empirism, punandu-se bazele terapeuticii cu plante pe baze stiintifice, luandu-se in studiu principiile active din vegetale.

Fitoterapia cunoaste un nou avant pe plan mondial in ultimii 20 de ani. "Relansarea" ei a aprut ca o tendinta de combatere a totalitarismului si conservatorismului stiintific, dar si drept recunoastere, fara rezerve, a virtutilor sale, de catre OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii). Fitoterapia impreun cu celelalte domenii naturopate isi recastiga treptat locul pierdut. Intr-un viitor nu foarte indepartat, cu siguranta ca fitoterapia se va imbina armonios cu realele cuceriri farmaceutico-medicale moderne, ntr-o abordare schimbata, n spiritul naturii Tinctura de menta Stomahic-carminativ, coleretic, colagog, antispastic, antiseptic intestinal, antiemetic. TINCTURA DE MENTA PROSPECT, TINCTURI
Tinctura de Menta prospect, indicatii tincturi

Menta planta perena de cultura, dar si in forma spontana, cu miros caracteristic aromat, ramificata puternic chiar de la baza, frunze opuse, oval-lanceolate, flori violacee asimetrice. Amandoua speciile au proprietati terapeutice doar ca cea de cultura are o aroma deosebita, mai puternica. Mod de preparare: Pentru a prepara tinctura de Menta se recolteaza frunzele si ramurelele inflorite, in timpul amiezii pe vreme insorita cand proprietatile terapeutice sunt potentate la maxim. Planta se marunteste, se introduce intr-o sticla, peste care se toarna alcool de secara sau de alte cereale, de 45-50 grade, in proportie de 20 g planta la 100 ml alcool. Sticla se tine langa o sursa de caldura 8-10 zile timp in care se agita zilnic, dupa care se strecoara si se pastreaza in sticle mici de culoare inchisa pentru a se pastra preparatul nealterat. Principii active: Tanin, polifenoli, ulei volatil cu mentol, flavonoide, principii amare. Actiune farmacologica: Stimulent general al functiei digestive, antiseptic intestinal, antidiareic, antispasmodic, antivomitiv, carminativ, nervin, diuretic si antilitiazic, coleretic-colagog. Indicatii terapeutice: Intern: Diaree de fermentatie, colici intestinale, tuse de diferite etiologii, astenii fizice si nervoase, afectiuni renale inclusiv litiaza renala, litiaza biliara, dischinezie [diskinezie], aerofagie, voma la gravide, rau de miscare, rau de inaltime, atonia stomacului [stomacuri lenese]. Extern: Debilitate, astenie, dureri reumatice, urticarii, raguseala, guturai. Mod de administrare: Tinctura de Menta se administreaza intern sub forma de picaturi, de 3 ori pe zi cate 25-30 picaturi la adulti si 10-15 picaturi la copii, in putin ceai sau apa. Extern: frectii locale pentru dureri reumatice, bai generale la care se adauga tinctura de menta, inhalatii la care se adauga tinctura in doza dubla decat pe cale interna.

MENTA
Ilie Tudor - Racoarea care vindeca Legenda spune ca in timpurile cand picioarele Domnului si ale iubitului sau apostol Petre mai calcau prin tarana acestei lumi, ca drumeti nestiuti, se lasase o arsita cum nu se mai vazuse. Si se intampla ca cei doi pribegi sa ajunga intr-o pustietate unde nu se gasea picatura de apa, si abia daca vedeai chip de om la o zi intreaga de mers prin colburi fierbinti. Cand soarele ajunse in crucea zilei, Petre se aseza pe o piatra, ostenit si fara putinta de a merge mai departe. Si spuse: "Doamne, fa sa rasara un izvor sau o fantana, ca ne-om stinge de sete si de osteneala!". Domnul zambi, cu buzele uscate de arsita, si cuvanta bland: "Lasa, Petreo, ca Tatal ne-o pregatit ceva mai bun decat fantana sau izvor". Si nu bine termina de spus aceste cuvinte, ca de la un cot al potecii rasari un drumet, la fel de ostenit ca si ei, dar care se opri si ii intreba daca le poate fi de folos cu ceva. Numaidecat, Petre ii ceru apa, iar drumetul le dadu cu draga inima tot ce mai avea in plosca. Apa era infierbantata de soare si abia potoli setea drumetilor sfinti. Domnul spuse: "Vezi Petre, izvorul sau fantana ne-ar fi potolit doar setea trupeasca, dar milostenia acestui om, care ne-a dat ultima lui picatura de apa, ne-a intremat si sufletul". Si atunci, dupa aceste vorbe, in fata omului celui milostiv rasari un suvoi de apa curata si buna, iar in jurul suvoiului, o iarba cu frunze grase, care raspandea o mireasma racoroasa si intrematoare: menta. De atunci, frunzele ei mestecate la drum lung potolesc setea calatorilor, ii racoresc in amiezile cu vipie si le alunga osteneala. Ba taranii romani isi puneau menta si in opinci, pentru ca pasul sa le fie usor si calea mai scurta. Iarba sfanta, in credintele populare, menta este un dar venind din milostenia Domnului nostru Iisus Hristos si a drumetului singuratic si cu inima buna. Pana nu demult, nu era gospodarie taraneasca in care sa nu

creasca macar un soi de "menta buna" ori "izma buna", cum se mai numea aceasta iarba de leac folosita pentru toate bolile stomacului, febra, bolile de plamani si pentru feluritele suferinte femeiesti. Cu menta erau oblojite si ranile, intepaturile de insecte ori mancarimile de piele. Menta era pusa la capataiul bolnavilor grav, "ca sa le ia din durerea trupeasca si sufleteasca", in sanul fetelor de maritat, "ca sa fie cuminti si sa nu le ia patimile inaintea judecatii" ori la icoane, "ca sa apere gradina si ogoarele de seceta si vipie". Planta magica, planta de leac, in unele zone si planta alimentara, izma buna se impleteste cu traditiile tuturor popoarelor. Poate si de aceea cercetatorii zilelor noastre i-au acordat atata atentie si au gasit in frunzele sale aromate calitati vindecatoare neobisnuite, despre care vom vorbi in continuare, nu inainte insa de a afla ce fel de menta se foloseste si cum se prepara ea: Unde gasim si cum culegem menta De regula, speciile de menta care se folosesc in vindecare nu cresc spontan, majoritatea speciilor salbatice nu au calitatile medicinale ale asa-numitei "mente bune". Prin "menta buna" se intelege, de fapt, o serie de trei specii de menta (care la randul lor au sute de varietati). Acestea sunt menta de apa (Mentha aquatica), menta dulce (Mentha viridis sau spicata) si hibridul primelor doua: menta piparata (Mentha piperita), care este cea mai folosita specie in prezent si despre care vom vorbi in continuare. In ciuda numelui sau, menta piparata nu are nimic din iuteala condimentului la care se face referire, din contra, este racoritoare, dar in schimb are in mireasma sa o nuanta care aduce aminte de cea a piperului. Aceasta specie de menta nu creste spontan la noi in tara, ci doar in gradini, unde se inmulteste foarte rapid, prin replantarea tulpinilor sale subterane (numite stoloni). Culesul mentei se face intotdeauna pe timp frumos, cu soare mult si caldura, cand aceasta planta secreta un maximum de uleiuri volatile. Se taie partile aeriene, adica tulpina cu tot cu frunze, cu putin inainte ca planta sa infloreasca. Dupa recoltare, iarba de menta se usuca in locuri umbroase, lipsite de umiditate si foarte bine aerisite, in strat subtire. Dintr-un kilogram de menta cruda rezulta aproximativ 200 de grame de menta uscata, care se pastreaza in pungi de hartie, in camari lipsite de umiditate si racoroase. Cum se prepara si cum se administreaza menta Pulberea Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a plantei uscate, urmata eventual de o cernere prin sita pentru faina alba. O lingurita rasa de pulbere (aproximativ 1,5 grame) se tine vreme de cateva minute sub limba, dupa care se inghite cu apa. Se administreaza pe stomacul gol, de 3-4 ori pe zi. Infuzia fierbinte Se foloseste (desi nu are bogatia de principii active a infuziei combinate) pentru a debloca rapid caile respiratorii, element foarte important in tratarea bronsitelor infectioase, precum si a manifestarilor alergice la nivelul cailor respiratorii. Se prepara simplu, prin oparirea a doua lingurite de frunze maruntite cu o cana de apa clocotita, dupa care se lasa un sfert de ora sa infuzeze si se filtreaza. Se bea cat mai fierbinte posibil, asa incat efectul decongestiv, calmant si antispastic sa fie maxim. Infuzia combinata

Cum arata si numele, ea combina extractia la rece cu cea la cald, ajutand la conservarea principiilor active. Se prepara astfel: 2-3 lingurite de iarba de menta maruntita se lasa la inmuiat intr-o jumatate de cana de apa rece, de seara pana dimineata, cand se filtreaza; lichidul se strecoara, iar maceratul ramas se opareste cu inca o jumatate de cana de apa fierbinte, se lasa 20 minute la infuzat, dupa care se filtreaza; se combina cele doua extracte; preparatul se bea inainte de masa cu un sfert de ora. Doza - 3 cani pe zi. Tinctura Se umple pe jumatate un borcan cu pulbere de menta, completandu-se restul cu alcool de 40 de grade. Se inchide ermetic si se lasa la macerat vreme de opt zile. Se filtreaza lichidul prin tifon, si se pastreaza in sticlute mici, inchise la culoare. Uleiul volatil Se mai numeste si ulei eteric sau ulei esential si se obtine doar prin procedee industriale Se gaseste preparat in magazinele si in farmaciile naturiste. Se va folosi doar uleiul de menta pe care este specificat ca poate fi folosit pentru uz intern. Se administreaza, de regula, cate 3 picaturi, dizolvate intr-o lingurita de miere sau puse intr-o lingura de apa, de 2 ori pe zi, in cure de 5-14 zile. La copiii intre 8 si 12 ani, doza se injumatateste, iar la cei intre 5 si 8 ani, se administreaza o singura picatura, de doua ori pe zi. Baile terapeutice Doua maini de flori de menta se lasa la inmuiat intr-o oala cu 3-5 litri de apa calduta, vreme de 12 ore (de dimineata pana seara), dupa care se filtreaza. Maceratul obtinut se pune deoparte, iar planta ramasa se mai opareste cu un litru de apa, vreme de 10 minute, si apoi se filtreaza. Se toarna ambele preparate in cada de baie, peste apa fierbinte. De regula, baile cu flori de menta se fac vara sau atunci cand ne confruntam cu afectiuni respiratorii, deoarece au efect racoritor si relaxant, desfunda caile respiratorii si favorizeaza respiratia. Boli prevenite cu ajutorul mentei * Cancerul de colon, cancerul pulmonar, cancerul pielii - studii recente de medicina experimentala arata ca animalele carora le-a fost administrata sistematic menta, in cure de 3 luni, dezvolta mult mai rar tumori cu localizarile anterior mentionate. Asa-numitul perilil alcool, continut in frunzele de menta, este o substanta cu efecte antioxidante si antitumorale, impiedicand formarea si proliferarea tumorilor. Asadar, se recomanda consumul regulat de menta, sub forma de ceai ori chiar ca aliment, pentru prevenirea acestor forme de cancer. Cel mai bun moment pentru cura cu menta este vara, cand planta este proaspata si contine maximum de principii active. * Sindromul colonului iritabil - observatii statistice facute in tarile din Orientul Mijlociu, unde menta este consumata frecvent sub forma de ceai sau de salata, arata ca persoanele care o consuma macar de 3 ori pe saptamana sunt mult mai putin predispuse la aceasta afectiune. * Gastrita hiperacida, ulcerul gastric - mentolul, principiul activ care da mirosul atat de caracteristic mentei, are efecte antiinflamatoare si calmante asupra mucoasei gastrice. Consumul de ceai de menta si de menta ca aliment este un foarte bun tratament de preventie al acestor boli gastrice, mai ales in perioadele de trecere de la anotimpul rece la cel cald si viceversa. * Infectiile tractului digestiv si infectiile urinare - studii facute inca din anii '80 arata ca menta

administrata intern previne infectiile cu ciuperci parazite si bacterii, blocand multiplicarea acestor microorganisme. "De vina" pentru acest efect sunt substantele volatile din menta, care au efecte antibiotice si fungicide. * Epuizare, oboseala cronica - inhalarea uleiului esential de menta, consumul de infuzie combinata de menta si baile cu aceasta planta sunt un excelent mijloc de relaxare si regenerare, in special psihica si mentala. Marele avantaj al acestei plante relaxante este ca nu induce o stare de somnolenta, ci din contra, pastreaza mintea lucida si capacitatile intelectuale nealterate. Ca atare, folosirea ei interna si externa este un foarte bun mijloc de regenerare rapida dupa eforturile fizice si psihice, precum si dupa efortul fizic facut in soare ori la temperaturi ridicate. Tratamente interne cu menta * Sindromul colonului iritabil, colon spastic - doua studii realizate in China, in 1997, si in Spania, in 2007, arata ca uleiul de menta administrat intern reduce simptomele si elimina chiar aceste afectiuni ale colonului. Pacientii care au luat cate 2 picaturi de ulei volatil, de 3 ori pe zi, in cure de 4 saptamani, au raportat o frecventa mult mai mica a crampelor abdominale, a balonarii, a tulburarilor de tranzit intestinal. De asemenea, bolnavii care au facut tratament cu menta au prezentat, gradat, o mult mai mare toleranta la alimentele considerate pana atunci iritante. * Indigestie, dispepsie - se administreaza o combinatie in proportii egale de tinctura de menta si de chimen (Carum carvi), din care se ia cate o lingurita, de trei-sase ori pe zi, inainte si daca simtiti nevoia - dupa masa. Testele clinice facute in Germania, in 1999, sub conducerea dr. A. Madisch, au aratat ca aceasta combinatie de plante are efecte comparabile in dispepsie cu cisaprida, un medicament de sinteza folosit frecvent in aceasta afectiune. Diferenta este ca menta si cu chimenul nu au efectele adverse ale cisapridei, nu dau dependenta, iar efectele lor ca tonice digestive sunt mai ample. * Gastrita - se bea infuzie combinata de menta, cate un litru pe zi, in cure de 2-3 saptamani. Are efecte calmante, antiinflamatoare, reduce intensitatea durerilor de tip arsura, dar si frecventa crizelor de gastrita. Pentru efecte mai puternice, puteti adauga in infuzia combinata de menta si flori de tei (Tilia argentea), pentru efectul anti-stres, ori de musetel (Matricaria chamomilla), pentru amplificarea actiunii antiinflamatoare. * Infectie cu Helicobacter pylori - se face o cura de 3 saptamani, timp in care se administreaza zilnic o combinatie de uleiuri volatile de menta si de cimbru (Thymmus vulgaris), in proportia de 2:1. Pe timpul tratamentului, se iau cate 4 picaturi din aceasta combinatie, de 3 ori pe zi, cu putina apa. Uleiul esential de menta stopeaza diviziunea bacteriei Helicobacter pylori si amelioreaza simptomele infectiei (arsurile la stomac, refluxul gastric, senzatia de jena gastrica inainte sau dupa masa etc.). * Sughit, spasme gastro-intestinale - pentru a opri accesele de sughit se bea repede, dar cu inghitituri mici, un pahar de apa in care au fost puse 2-3 picaturi de ulei esential de menta. Este un tratament ce poate parea banal, dar care este foarte bine documentat stiintific. Un colectiv de medici japonezi, sub conducerea dr. N. Hiki, a constatat prin experimentele pe pacienti efectul puternic antispastic digestiv si anti-vomitiv al uleiului de menta. Studiul lor, publicat in anul 2003, deja este aplicat in spitale din toata lumea pentru a usura gastroendoscopiile ori unele interventii stomatologice, unde efectul antispastic digestiv al mentei este foarte necesar. * Voma, stari de greata - tot un studiu japonez, de data aceasta facut in 1997, sub conducerea dr. M. Inamori, arata ca pacientii cu interventii chirurgicale recente au mult mai rar accese de voma sau stari de greata daca le este administrata menta. Se recomanda tratamentul cu pulbere de menta (4 lingurite rase pe zi) ori cu infuzie combinata (un litru pe zi, consumat in 4-6

reprize). Efecte terapeutice surprinzator de bune s-au obtinut si cu... mestecarea indelungata de guma mentolata, de catre pacientii cu interventii chirurgicale recente pe colon. * Cistita, nefrita, pielonefrita - se face un tratament cu o combinatie clasica in fitoterapie, si anume, cea dintre uleiul volatil de menta si cel de cimbru (Thymmus vulgaris), in proportii egale. Se iau cate 5 picaturi, de 4 ori pe zi, la intervale de 6 ore, in cure de 10 zile. Menta are proprietati antibacteriene (contra Staphylococcus aureus, in special), reduce inflamatia epiteliilor urinare, reduce senzatia de arsura si de jena la urinare. Pentru sporirea diurezei, se poate bea si infuzie combinata de menta, cate un litru pe zi. * Adjuvant in febra - una-doua cani de infuzie combinata de menta au un usor efect de scadere a temperaturii organismului si, cel mai important, face accesele de febra mai suportabile, reducand senzatia de vertij si de confuzie mentala. Se foloseste mai ales in accesele de febra asociate infectiilor acute. * Astm bronsic - se inhaleaza uleiul de menta pus pe o batista, atunci cand simtim ca este iminent un atac de astm. Se face si un tratament intern, in care se iau, de 3 ori pe zi, cate 2 picaturi de ulei esential de menta, impreuna cu jumatate de cana din infuzia combinata, obtinuta din aceasta planta. Acelasi tratament este recomandat si in rinita infectioasa si alergica. * Sinuzita, adjuvant in raceala si gripa - se administreaza combinatia de ulei volatil de menta si de busuioc (Ocimum basilicum), in proportii egale. Se iau cate 3-5 picaturi, de patru ori pe zi. Este un tratament simplu, cu o durata de maximum 14 zile, care elimina in mare parte simptomele neplacute ale virozelor respiratorii, decongestioneaza sinusurile, previne si combate foarte eficient infectiile bacteriene. * Migrena, cefalee - se administreaza 1-1,5 litri de infuzie de menta pe zi. Calmeaza durerile, reduce intensitatea starilor de greata care insotesc migrena. Studiile arata ca menta nu "prinde" la toate categoriile de pacienti cu migrena, dar la cei care au afinitati cu aceasta planta, dispar durerile de cap, ca luate cu mana. * Recuperare dupa accident vascular - se administreaza o combinatie in proportii egale de uleiuri volatile de menta piperata, de lavanda (Lavandula officinalis) si rozmarin (Rosmarinus officinalis). Din acest amestec se iau cate 3-4 picaturi, de 3 ori pe zi, in cure de doua luni. Un studiu publicat in anul 2007 arata ca pacientii tratati cu aceasta combinatie de uleiuri volatile si cu acupresura au prezentat o recuperare a functiilor motorii si cognitive mult mai rapida decat pacientii tratati prin metodele conventionale. * Micoze - se face un tratament cu o durata de 2-4 saptamani cu combinatia de ulei volatil de menta si de busuioc (Ocimum basilicum), in proportii egale. Se iau cate 3-5 picaturi de amestec, de 4 ori pe zi. Este un tratament cu puternice efecte antifungice. * Adjuvant in cancerul de pancreas, mamar si hepatic - mai multe studii facute la Universitatea de Medicina din Indianapolis au aratat ca administrarea de menta piparata induce celulelor canceroase dezvoltate pe respectivele organe un asa-numit program de autodistrugere (apoptoza). Administrarea de infuzie combinata de menta, cate un litru pe zi, in care se pun si 3-5 picaturi de ulei volatil, este de natura sa ajute in lupta cu boala canceroasa. In afara de efectul antitumoral direct, menta mai are darul de a elimina, in buna masura, inapetenta si accesele de voma, de a proteja organismul la cumplitele efecte secundare ale chimioterapiei. Tratamente externe * Mancarimi ale pielii, arsuri usoare - se pun comprese reci cu infuzie combinata de menta, in care se adauga si o picatura de ulei volatil din aceasta planta. Menta are efecte calmante locale asupra mancarimilor, avand si o actiune antiinflamatoare, utila in eczemele alergice, urticarie etc.

* Respiratie urat mirositoare - se fac de 5-6 ori pe zi clatiri ale gurii cu cate jumatate de pahar de infuzie combinata de menta si ceai verde, in care s-au adaugat cate doua picaturi de ulei volatil de menta si de lamaie. Un studiu american, publicat in "Phytoterapeutical Resources", din iulie 2007, a aratat ca acest tratament natural da rezultate foarte bune, dupa doar doua saptamani de aplicare. * Ragade mamelonare (crapaturi ale sanilor) - se pun pe sani comprese cu infuzie combinata de menta sau, daca gasiti in comert, faceti aplicatii pe zona afectata cu gel de menta. Un studiu publicat in "Medical Science Monitor" din septembrie 2007 a aratat ca pacientele care folosesc acest gel au obtinut rezultate mult mai bune in vindecare decat cu unguentele cu lanolina sau cu unguentele placebo. * Dureri de cap - se dilueaza 3 picaturi de ulei eteric de menta cu o lingura de alcool, iar cu preparatul rezultat se pun comprese pe tample si pe frunte, care se acopera cu un nailon, pentru a nu se evapora substantele volatile. Inca nu se stie exact mecanismul de actiune, dar este cert efectul de diminuare al intensitatii durerilor, cu ajutorul acestei proceduri simple. * Adjuvant in tuberculoza - un studiu rusesc a aratat ca pacientii care fac inhalatii si aromatizari in incaperile in care dorm cu ulei volatil de menta se vindeca mai repede si fara sechele de aceasta afectiune decat pacientii care iau doar medicatia clasica. * Paduchi - se fac frectii la radacina parului cu ulei volatil de menta, diluat cu alcool (in proportia 1:25), dupa care se pune pe cap un fes, care se tine vreme de minimum 4 ore. Procedura se face vreme de 2 saptamani si are efecte insecticide foarte bune. PRECAUTII SI CONTRAINDICATII LA TRATAMENTUL CU MENTA Administrarea unor doze de ulei volatil de menta mai mari decat cele precizate este ferm contraindicata. Desi poate parea un produs inofensiv la prima vedere, o cantitate de 17 ml de ulei volatil de menta administrata dintr-o data poate produce decesul, prin paralizia centrilor nervosi care coordoneaza respiratia. La unele persoane, menta si, mai ales, uleiul de menta, pot da reactii alergice, motiv pentru care la inceput vor fi folosite in doze foarte mici si vor fi supravegheate, vreme de 24 de ore, toate simptomele. Daca apar mancarimi ale pielii, inflamatii ale gingiilor sau ale mucoasei bucale, tratamentul va fi oprit. De asemenea, sunt mentionate in literatura de specialitate si cazuri foarte rare de intoleranta, innascuta sau dobandita prin supra-utilizare, la menta si la uleiul sau volatil. Ele se manifesta sub forma de dureri de stomac, crampe abdominale, tulburari de ritm cardiac, dureri de cap si ameteli. FRUMUSETE * Acnee - se pun pe zonele afectate comprese cu infuzie combinata de menta. Are efecte antiinflamatoare si antiiritative, elimina anumite bacterii de la nivelul pielii. * Ten iritat - se oparesc 2 lingurite de flori de menta si 1 lingurita de flori de musetel, cu un pahar cu lapte fierbinte. Se lasa vreme de 10 minute, apoi se filtreaza si se aplica sub forma de compresa pe locurile afectate. * Albirea dintilor - se freaca dintii si gingiile cu frunze proaspete de menta. Este un tratament stravechi, cu care se obtin rezultate notabile si care a dat ideea folosirii mentolului, un principiu activ din uleiul volatil de menta, in pastele de dinti. PROPRIETATILE MAGICE ALE MENTEI * Galii puneau in loc de perna sub cap un snop de menta proaspata invelita in panza. Foloseau acest procedeu pentru a avea peste noapte vise limpezi si inspiratoare.

* Femeile slave purtau in ziua nuntii frunze de menta puse in par, pentru a avea o casnicie lunga, durabila, bazata pe fidelitate. * In Orientul Mijlociu, se consumau frunze fragede de menta amestecate cu miere, in mari cantitati, spunandu-se despre aceasta iarba ca imbunatateste performantele sexuale. * Druizii, preotii celtilor, tineau o frunza de menta proaspat culeasa presata de cerul gurii, pentru a intra in comuniune cu lumile "de dincolo" si pentru a vedea viitorul. * In Scotia, dar si in unele sate din Maramures si Bucovina, se maturau vara camerele de sapte ori cu maturi facute din tulpini de menta proaspata, pentru a alunga boala. MENTA CA ALIMENT * Uscata, menta este un condiment foarte apreciat, pusa in salatele de fructe (apreciata mai ales vara, datorita aromei sale racoritoare), in supe (mai ales cele de chimen), in diferite dulciuri (creme, dulceturi, prajituri, ciocolata). * Amestecand menta taiata foarte fin cu iaurt si lasand 2 ore acest amestec sa se intrepatrunda, se obtine un sos foarte bun, care se consuma cu mancarurile picante. * Frunze de patrunjel si de menta se taie foarte fin, se amesteca bine cu zeama de lamaie si cu felii mici de rosii, obtinandu-se "tabbouli", o salata arabeasca aromata, foarte apreciata de cunoscatori. * O tulpina de menta proaspata se spala, se toaca nu foarte marunt si se pune intr-o sticla de apa minerala, unde se lasa de seara pana dimineata. Se bea continutul acestei sticle pe parcursul zilei, pentru hidratare. Mai ales vara, aceasta licoare simpla are un minunat efect racoritor si inviorator.

Nebanuitele efecte ale mentei

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILIC

Datorita continutului complex in principii active, menta a devenit bine cunoscuta ca planta medicinala, cu actiuni curative, tonifiante si aromatizante. Tinand seama de proprietatile terapeutice multiple si de gama foarte larga de utilizari, ar trebui ca aceasta planta sa fie cultivata in gradinile tuturor gospodariilor, atat ca iarba de leac, ca aromatizant in alimentatie, cat si pentru mirosul placut pe care-l radiaza in jur.

Menta este folosita sub diferite forme pentru prevenirea si combaterea multor afectiuni aparute la diferite organe ale corpului. Tulburari digestive si hepatice: - gastrite hiperacide si ulcer gastric, aparute primavara si toamna, stimuland secretiile gastrice si biliare; - afectiuni hepatice, litiaza biliara, dischinezie biliara, colecistopatie, colici hepatice; - dureri de stomac produse de colici abdominale si pancreatita; - disfunctii digestive, indigestii, dispepsii, greata, vome; - spasme pilorice si gastrointestinale; - colita spastica si de fermentatie; - crampe intestinale, mai ales in caz de colon iritabil; - aerofagie si balonari, eliminand gazele intestinale; - curatirea intestinelor infectate sau intoxicate, avand efecte antiseptice si diuretice; - combaterea viermilor intestinali (ascarizi, oxiuri); - lipsa poftei de mancare, anemie si debilitate. Afectiuni ale aparatului respirator: - astm bronsic, bronsite, catar pulmonar, tuberculoza, gripa, guturai, raceli, raguseala, nevralgii, laringita, traheita, faringita; - activarea transpiratiei si reducerea febrei. Afectiuni pe fond neurovegetativ: - fortificarea sistemului nervos; - ameteli, vertij, migrene, depresie psihica, anxietate, nervozitate, isterie, tremuraturi, sughit; - insomnie, dureri de cap; - relaxare profunda si regenerare psihica si mentala in caz de epuizare si oboseala generala, fara stari de somnolenta. Boli cardiovasculare:

- tulburari cardiace, cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala, palpitatii, stimularea circulatiei sangelui. Afectiuni renale si genitale: - litiaza renala, infectii urinare, intensificarea diurezei; - calmarea durerilor menstruale, dismenoree; - refacerea impotentei. Reumatism cronic si guta; Afectiuni dermatologice: - excitarea terminatiilor nervoase senzitive din piele dand initial senzatia de rece si prospetime si apoi o senzatie de caldura locala; - combaterea furunculozei, rani, herpes, cosuri, infectii, inflamatii, contuzii; - anestezie locala in caz de prurit (mancarimi). Ceaiul de menta, cel mai bun detoxifiant al organismului - infuzie din doua linguri frunze uscate si maruntite, tinute 10 minute la umectat in 25 ml apa rece. Dupa imbibare, se adauga 500 ml apa clocotita, se infuzeaza in vas acoperit timp de 15-20 minute, se strecoara, se indulceste cu putina miere si se bea intreaga cantitate, fractionata in cursul zilei, avand efecte dezinfectante si decongestionante la nivelul cailor respiratorii, respectiv astm bronsic si bronsite infectioase. Consumat inainte de masa, ceaiul are rol de excitare a apetitului, evitarea arsurilor la stomac si calmarea greturilor si a palpitatiilor inimii. Daca se bea dupa mese abundente are rol in digestie, combaterea colicilor biliare si abdominale, dureri de colon iritabil, mai ales la consumul carnii de vanat, alimente acre sau acrite; - infuzie din 1-2 lingurite frunze uscate la 200 ml apa clocotita; se infuzeaza acoperit 20 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri reci intre mese, avand efecte in crampe si balonari abdominale cu eliminarea gazelor, diaree, voma (la sugari si la adulti), greturi la gravide, indigestii, afectiuni hepatobiliare, marirea secretiei biliare, calmarea durerilor de stomac, cancere, pierderi de sange la femei, dezintoxicarea organismului prin diureza si transpiratie intensa si fortificarea sistemului nervos. O cana de ceai elimina mirosul neplacut al gurii de natura digestiva, iar seara are efect sedativ si evita insomnia. Consumul moderat de ceai de menta (in amestec cu rozmarin) mentine forma fizica la sportivi. Datorita proprietatilor tonice, energizante si antispasmodice se recomanda atat la copii, cat si la batrani si la persoane bolnave, in convalescenta. In general calmeaza nervii, regleaza functiile inimii si intervine in afectiunile digestive si respiratorii. O cura de trei luni reduce tumorile canceroase la nivelul colonului, plamanilor, colului uterin si al pielii.

Tinctura calmeaza crampele intestinale - tinctura de menta se prepara din 5 g ulei eteric in 95 ml alcool concentrat sau prin macerare a 20 g pulbere din frunze uscate in 100 ml alcool 400 timp de 7 zile si se pastreaza in sticlute inchise la culoare. Se iau cate 20 picaturi diluate in putina apa, de 2-3 ori pe zi, avand efecte antiseptice, carminative, antispastice si antivomitive in greturi, vome, crampe intestinale, ameteli, migrene, rau de voiaj (auto, avion, vapor), dezinfectarea gurii si dezodorizarea halenei fetide (miros greoi al gurii). - lichiorul de menta se prepara din 200 g frunze proaspete sau 50 g frunze uscate la un litru alcool 700; se lasa la macerat 14 zile, se strecoara si se amesteca cu sirop de zahar (600 g zahar in 500 ml apa). Se consuma cate un paharel inainte de mese cu efecte in tulburari nervoase sau palpitatii la inima si dupa mese in indigestii si colici intestinale. - uleiul eteric de menta: se iau cate 5 picaturi (adulti) si 1-2 picaturi (copii) pe o bucata de zahar cubic sau in apa, dupa mesele principale, de 3-4 ori pe zi, in cure de 7-14 zile, cu efecte in afectiuni digestive insotite de diaree, dizenterie, balonari, dischinezie biliara, afectiuni renale, astenie, urticarie si antibacterian contra speciei Brucella. - pulberea din frunze uscate si macinate se amesteca cu miere, zahar tos sau lapte si se ia, pe stomacul gol, de 3-4 ori pe zi, avand actiune directa asupra mucoaselor intestinale, inclusiv asupra colonului iritabil. Forme de utilizare externa - infuzie din 50-60 g amestec din frunze de menta, marar, sunatoare si flori de musetel, in parti egale, la un litru apa clocotita; se utilizeaza pentru tamponari pe tenuri iritate sau grase, bronzate si cu pori dilatati, cu actiuni antiinflamatoare si antiiritante, efectul fiind vizibil dupa cateva zile, cand porii se inchid, iar tenul devine mat. - tinctura din 5 ml ulei de menta dizolvat in 95 ml alcool concentrat, eventual in amestec cu tinctura de eucalipt, in parti egale, utilizata pentru frectii in calmarea durerilor reumatice, alergii alimentare si prurit senil la oameni in varsta; - macerat alcoolic din 10 g frunze uscate si maruntite, tinute timp de 10 zile in 100 ml alcool 700; se filtreaza si se foloseste ca masaj in calmarea durerilor reumatice si de dinti, clatirea gurii si inhalatii pentru stari gripale; - otet aromatic, preparat din 50-60 g frunze proaspete, macerate intr-un litru otet din vin, timp de 20-30 de zile, agitandu-se zilnic; se foloseste sub forma de comprese si frectii aplicate local pentru hemoragii interne, vome spasmodice, dureri de stomac, dureri reumatice si lombare, luxatii, entorse, urticarie, intepaturi de insecte, scabie, psoriazis sau in inhalatii contra durerilor de cap; - gargara cu infuzie din doua lingurite frunze uscate si maruntite la 250 ml apa clocotita; se infuzeaza in vas acoperit timp de 15 minute, se strecoara si se foloseste

pentru gargarisme, de 3-4 ori pe zi, avand efecte in ameteli, migrene, dureri de cap, inflamatii ale gatului si respiratie urat mirositoare; - inhalatii cu 250 ml apa clocotita in care se toarna 10-15 picaturi de ulei de menta, cu efecte antiseptice si antiinflamatoare in stari gripale, astm, bronsite, traheite, laringite cu raguseala, degajarea cailor respiratorii si adjuvant in tuberculoza; - cataplasme din frunze proaspete oparite sau comprese aplicate local, cu efecte in alinarea durerilor de cap, dureri abdominale la copii, reducerea umflaturilor la contuzii, alinarea durerilor de sani impietriti si calmarea mancarimii pielii in cazul pruritului senil la varstnici. Uleiul de menta, bun contra reumatismului - bai cu infuzie din 200 g frunze uscate la 3 litri apa clocotita; se infuzeaza acoperit 15-20 minute, se strecoara si se toarna in cada. Se face baie generala sau de picioare la temperatura de 370C timp de 15-20 minute, cu efecte intaritoare in stari de debilitate si contra convulsiilor la copii, picioare obosite si umflate, edeme de gamba, urticarie si calmarea durerilor reumatice. Infuzia poate fi inlocuita cu 500 g frunze uscate puse intr-un saculet din panza care se agita in apa calda din baie, actiunea reconfortanta fiind marita la adaosul de roinita, cimbrisor si flori de tei. - ulei de menta preparat din 100 g frunze puse intr-un litru de ulei vegetal (de floareasoarelui); se lasa la macerat timp de 2-3 saptamani, se strecoara si se pastreaza in sticlute inchise la culoare. Se utilizeaza in masaje contra durerilor reumatice si musculare, la mancarimea pielii provocata de urticarie, paduchi pe cap, dureri in urechi inflamate, rinite, iritatii ale cailor nazale sau la guturai (cate 2-3 picaturi in fiecare nara). - frunzele proaspete, strivite sau oparite, se folosesc pentru frecarea dintilor si gingiilor, la pielea cu prurit, leziuni de scabie, intepaturi de albine sau viespi. Datorita continutului complex in principii active, menta a devenit bine cunoscuta ca planta medicinala, cu actiuni curative, tonifiante si aromatizante. Tinand seama de proprietatile terapeutice multiple si de gama foarte larga de utilizari, ar trebui ca aceasta planta sa fie cultivata in gradinile tuturor gospodariilor, atat ca iarba de leac, ca aromatizant in alimentatie, cat si pentru mirosul placut pe care-l radiaza in jur. Menta este folosita sub diferite forme pentru prevenirea si combaterea multor afectiuni aparute la diferite organe ale corpului. Tulburari digestive si hepatice: - gastrite hiperacide si ulcer gastric, aparute primavara si toamna, stimuland secretiile gastrice si biliare; - afectiuni hepatice, litiaza biliara, dischinezie biliara, colecistopatie, colici hepatice; - dureri de stomac produse de colici abdominale si pancreatita;

- disfunctii digestive, indigestii, dispepsii, greata, vome; - spasme pilorice si gastrointestinale; - colita spastica si de fermentatie; - crampe intestinale, mai ales in caz de colon iritabil; - aerofagie si balonari, eliminand gazele intestinale; - curatirea intestinelor infectate sau intoxicate, avand efecte antiseptice si diuretice; - combaterea viermilor intestinali (ascarizi, oxiuri); - lipsa poftei de mancare, anemie si debilitate. Afectiuni ale aparatului respirator: - astm bronsic, bronsite, catar pulmonar, tuberculoza, gripa, guturai, raceli, raguseala, nevralgii, laringita, traheita, faringita; - activarea transpiratiei si reducerea febrei. Afectiuni pe fond neurovegetativ: - fortificarea sistemului nervos; - ameteli, vertij, migrene, depresie psihica, anxietate, nervozitate, isterie, tremuraturi, sughit; - insomnie, dureri de cap; - relaxare profunda si regenerare psihica si mentala in caz de epuizare si oboseala generala, fara stari de somnolenta. Boli cardiovasculare: - tulburari cardiace, cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala, palpitatii, stimularea circulatiei sangelui. Afectiuni renale si genitale: - litiaza renala, infectii urinare, intensificarea diurezei; - calmarea durerilor menstruale, dismenoree; - refacerea impotentei. Reumatism cronic si guta;

Afectiuni dermatologice: - excitarea terminatiilor nervoase senzitive din piele dand initial senzatia de rece si prospetime si apoi o senzatie de caldura locala; - combaterea furunculozei, rani, herpes, cosuri, infectii, inflamatii, contuzii; - anestezie locala in caz de prurit (mancarimi). Ceaiul de menta, cel mai bun detoxifiant al organismului - infuzie din doua linguri frunze uscate si maruntite, tinute 10 minute la umectat in 25 ml apa rece. Dupa imbibare, se adauga 500 ml apa clocotita, se infuzeaza in vas acoperit timp de 15-20 minute, se strecoara, se indulceste cu putina miere si se bea intreaga cantitate, fractionata in cursul zilei, avand efecte dezinfectante si decongestionante la nivelul cailor respiratorii, respectiv astm bronsic si bronsite infectioase. Consumat inainte de masa, ceaiul are rol de excitare a apetitului, evitarea arsurilor la stomac si calmarea greturilor si a palpitatiilor inimii. Daca se bea dupa mese abundente are rol in digestie, combaterea colicilor biliare si abdominale, dureri de colon iritabil, mai ales la consumul carnii de vanat, alimente acre sau acrite; - infuzie din 1-2 lingurite frunze uscate la 200 ml apa clocotita; se infuzeaza acoperit 20 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri reci intre mese, avand efecte in crampe si balonari abdominale cu eliminarea gazelor, diaree, voma (la sugari si la adulti), greturi la gravide, indigestii, afectiuni hepatobiliare, marirea secretiei biliare, calmarea durerilor de stomac, cancere, pierderi de sange la femei, dezintoxicarea organismului prin diureza si transpiratie intensa si fortificarea sistemului nervos. O cana de ceai elimina mirosul neplacut al gurii de natura digestiva, iar seara are efect sedativ si evita insomnia. Consumul moderat de ceai de menta (in amestec cu rozmarin) mentine forma fizica la sportivi. Datorita proprietatilor tonice, energizante si antispasmodice se recomanda atat la copii, cat si la batrani si la persoane bolnave, in convalescenta. In general calmeaza nervii, regleaza functiile inimii si intervine in afectiunile digestive si respiratorii. O cura de trei luni reduce tumorile canceroase la nivelul colonului, plamanilor, colului uterin si al pielii. Tinctura calmeaza crampele intestinale - tinctura de menta se prepara din 5 g ulei eteric in 95 ml alcool concentrat sau prin macerare a 20 g pulbere din frunze uscate in 100 ml alcool 400 timp de 7 zile si se pastreaza in sticlute inchise la culoare. Se iau cate 20 picaturi diluate in putina apa, de 2-3 ori pe zi, avand efecte antiseptice, carminative, antispastice si antivomitive in greturi, vome, crampe intestinale, ameteli, migrene, rau de voiaj (auto, avion, vapor), dezinfectarea gurii si dezodorizarea halenei fetide (miros greoi al gurii). - lichiorul de menta se prepara din 200 g frunze proaspete sau 50 g frunze uscate la un litru alcool 700; se lasa la macerat 14 zile, se strecoara si se amesteca cu sirop de zahar (600 g zahar in 500 ml apa). Se consuma cate un paharel inainte de mese

cu efecte in tulburari nervoase sau palpitatii la inima si dupa mese in indigestii si colici intestinale. - uleiul eteric de menta: se iau cate 5 picaturi (adulti) si 1-2 picaturi (copii) pe o bucata de zahar cubic sau in apa, dupa mesele principale, de 3-4 ori pe zi, in cure de 7-14 zile, cu efecte in afectiuni digestive insotite de diaree, dizenterie, balonari, dischinezie biliara, afectiuni renale, astenie, urticarie si antibacterian contra speciei Brucella. - pulberea din frunze uscate si macinate se amesteca cu miere, zahar tos sau lapte si se ia, pe stomacul gol, de 3-4 ori pe zi, avand actiune directa asupra mucoaselor intestinale, inclusiv asupra colonului iritabil. Forme de utilizare externa - infuzie din 50-60 g amestec din frunze de menta, marar, sunatoare si flori de musetel, in parti egale, la un litru apa clocotita; se utilizeaza pentru tamponari pe tenuri iritate sau grase, bronzate si cu pori dilatati, cu actiuni antiinflamatoare si antiiritante, efectul fiind vizibil dupa cateva zile, cand porii se inchid, iar tenul devine mat. - tinctura din 5 ml ulei de menta dizolvat in 95 ml alcool concentrat, eventual in amestec cu tinctura de eucalipt, in parti egale, utilizata pentru frectii in calmarea durerilor reumatice, alergii alimentare si prurit senil la oameni in varsta; - macerat alcoolic din 10 g frunze uscate si maruntite, tinute timp de 10 zile in 100 ml alcool 700; se filtreaza si se foloseste ca masaj in calmarea durerilor reumatice si de dinti, clatirea gurii si inhalatii pentru stari gripale; - otet aromatic, preparat din 50-60 g frunze proaspete, macerate intr-un litru otet din vin, timp de 20-30 de zile, agitandu-se zilnic; se foloseste sub forma de comprese si frectii aplicate local pentru hemoragii interne, vome spasmodice, dureri de stomac, dureri reumatice si lombare, luxatii, entorse, urticarie, intepaturi de insecte, scabie, psoriazis sau in inhalatii contra durerilor de cap; - gargara cu infuzie din doua lingurite frunze uscate si maruntite la 250 ml apa clocotita; se infuzeaza in vas acoperit timp de 15 minute, se strecoara si se foloseste pentru gargarisme, de 3-4 ori pe zi, avand efecte in ameteli, migrene, dureri de cap, inflamatii ale gatului si respiratie urat mirositoare; - inhalatii cu 250 ml apa clocotita in care se toarna 10-15 picaturi de ulei de menta, cu efecte antiseptice si antiinflamatoare in stari gripale, astm, bronsite, traheite, laringite cu raguseala, degajarea cailor respiratorii si adjuvant in tuberculoza; - cataplasme din frunze proaspete oparite sau comprese aplicate local, cu efecte in alinarea durerilor de cap, dureri abdominale la copii, reducerea umflaturilor la contuzii, alinarea durerilor de sani impietriti si calmarea mancarimii pielii in cazul pruritului senil la varstnici. Uleiul de menta, bun contra reumatismului

- bai cu infuzie din 200 g frunze uscate la 3 litri apa clocotita; se infuzeaza acoperit 15-20 minute, se strecoara si se toarna in cada. Se face baie generala sau de picioare la temperatura de 370C timp de 15-20 minute, cu efecte intaritoare in stari de debilitate si contra convulsiilor la copii, picioare obosite si umflate, edeme de gamba, urticarie si calmarea durerilor reumatice. Infuzia poate fi inlocuita cu 500 g frunze uscate puse intr-un saculet din panza care se agita in apa calda din baie, actiunea reconfortanta fiind marita la adaosul de roinita, cimbrisor si flori de tei. - ulei de menta preparat din 100 g frunze puse intr-un litru de ulei vegetal (de floareasoarelui); se lasa la macerat timp de 2-3 saptamani, se strecoara si se pastreaza in sticlute inchise la culoare. Se utilizeaza in masaje contra durerilor reumatice si musculare, la mancarimea pielii provocata de urticarie, paduchi pe cap, dureri in urechi inflamate, rinite, iritatii ale cailor nazale sau la guturai (cate 2-3 picaturi in fiecare nara). - frunzele proaspete, strivite sau oparite, se folosesc pentru frecarea dintilor si gingiilor, la pielea cu prurit, leziuni de scabie, intepaturi de albine sau viespi.

Menta busuiocul nimfelor

Una dintre cele mai cunoscute plante medicinale este menta (Mentha piperita), cunoscuta si sub numele de izma, izma creata, canfor, ninta de camfor, ninta rece. I se spune piperita, adica iute, piperata, datorita gustului si mirosului intepator care se pot simti daca tulpina sau frunzele sunt taiate. Se spune ca numele acestei plante vine de la nimfa Mintha, personaj mitologic traitor in paduri, care a fost pedepsita de Zeus si transformata in floare. Nimfele sunt reprezentate de multe ori in desenele antice purtand pe cap coronite de menta ca semn al dragostei, asa cum astazi busuiocul simbolizeaza acelasi lucru in satele romanesti. Menta era cunoscuta ca planta condimentara si medicinala inca din Antichitate, romanii si grecii o foloseau mai mult in bucatarie, in vreme ce egiptenii au pus-o in fruntea listei de remedii botanice, folosind mai ales uleiurile in care macerau menta

Planta condimentara Menta este bogata in vitaminele C, D, in calciu, magneziu, zinc si mai ales in uleiuri eterice care se gasesc in concentratia cea mai mare in flori si frunze. Aceste uleiuri sunt alcatuite mai ales din mentol si acesta este cel care da in principal gustul atat de placut, iute, racoritor al preparatelor la care se foloseste menta. Cu menta se prepara sosuri, salate, deserturi si bauturi racoritoare. Multe lichioruri, creme si bomboane sunt aromate cu menta. Atat de mult folosita guma de mestecat este in principal aromata cu menta. Se prepara oteturi si uleiuri aromate cu menta, iar acestea se folosesc la aromarea salatelor, a salatelor de fructe sau a deserturilor cu fructe de vara. Frunzele proaspete de menta sunt foarte des utilizate la decorarea unor preparate din paste sau legume, a sucurilor, sosurilor si supelor de rosii. Combinatia de menta si rosii este specifica bucatariei mediteraneene, este una dintre cele mai racoritoare si este recomandata mai ales in zilele toride. Sos de menta

3 linguri cu varf frunze proaspete de menta 3 galbenusuri 300ml lapte 1 lingura unt 2 lingurite zeama de lamaie sare, piper, zahar Se fierbe laptele si se toarna peste frunzele de menta. Se acopera vasul si se lasa 20 de minute la infuzat. Apoi se strecoara. Se topeste untul si se adauga pe rand galbenusurile, amestecand mereu, pentru a obtine o compozitie omogena. Acest sos se prepara in doua variante: dulce sau sarata. Pentru varianta dulce, se adauga putin cate putin laptele si sucul de lamaie, amestecand mereu pentru omogenizare si pentru a nu se prinde sosul de vas. Se lucreaza la foc mic. Se indulceste dupa gust. Se fierbe sosul pana cand se ingroasa si ajunge la consistenta dorita. La final, se adauga putin piper care trezeste aroma mentei. Sosul dulce astfel preparat se foloseste la

inghetate, salate de fructe, budinci. Se serveste in castroane decorate cu frunze de menta. Pentru varianta sarata, se elimina zaharul din reteta si sosul se condimenteaza doar cu sare si piper, dupa gust. La varianta sarata se pot pastra frunzele de menta, taiate foarte marunt. Sosul astfel preparat se foloseste mai ales la paste, dar poate insoti si preparatele si salatele cu rosii. Inghetata de menta 6 portii 30 minute + 6 ore congelare 6 galbenusuri 1 l lapte 4 linguri frunze verzi de menta 150g zahar 250ml frisca Se taie frunzele de menta foarte marunt si se oparesc cu lapte clocotit. Se acopera vasul si se lasa la racit. Se freaca galbenusurile cu zaharul pana cand se obtine o compozitie spumoasa. Aceasta se dilueaza cu laptele racit. Se pune vasul din nou la foc si se amesteca mereu pentru a nu se prinde compozitia de vas. Cand compozitia s-a ingrosat suficient, se ia vasul de pe foc si se continua amestecarea inca 5 minute. Se lasa 5 minute sa se mai raceasca si apoi se adauga frisca. Se amesteca pentru omogenizare si se pune la congelat pentru cel putin 6 ore. Se serveste inghetata in cupe ornate cu frunze verzi de menta. Otet si ulei aromat Se pun 3 linguri frunze de menta sau, si mai bine, 3 plante de menta(tulpina, frunze si flori), intr-o sticla. Peste acestea se toarna otet de mere sau ulei de masline. Sticlele se tin 10 zile in loc insorit, apoi se strecoara lichidele si se depoziteaza in sticle de culoare inchisa. Otetul si uleiul aromat se folosesc la aromarea salatelor si a deserturilor.

Menta remediu antic

Partea aeriana a mentei tulpina, frunzele si florile se foloseste in scopuri medicale, de mii de ani. Romanii sustineau ca menta purtata in coronite pe cap, mai ales atunci cand este inflorita, provoaca buna dispozitie, o stare psihica pozitiva si odihneste mintea. Pliniu cel Batran purta tot timpul o astfel de coronita de menta pe cap. Menta are rol antiseptic, digestiv, antiinflamator si dezinfectant al intregului sistem digestiv. Din menta se prepara ulei, otet si tinctura, infuzii, macerate sau decoct. Ulei si otet de menta |n concentratie mare, uleiul de menta are rol anesteziant, de aceea se foloseste pentru masarea fruntii, cefei si tamplelor in caz de migrene si ameteli, sau dureri de dinti. Pentru a improspata aerul din incaperi, se pune un vas cu apa fierbinte in care se toarna cateva picaturi de ulei de menta. Puneti cateva picaturi de ulei de menta pe becurile reci. Cand le veti aprinde, aroma de menta se va raspandi in toata casa. Otetul aromat cu menta are si proprietati medicinale, fiind folosit la comprese care, aplicate pe frunte, inlatura starile de rau in caz de gripa, si durerile de cap. Cateva picaturi de ulei sau otet de menta, luate pe un cubulet de zahar, alunga starea de indispozitie si oboseala. Uleiul de menta calmeaza intepaturile de insecte. Planta uscata sau verde alunga tantarii si parazitii.

Tinctura de menta Se umple o sticla cu frunze si tulpini de menta, taiate marunt sau zdrobite. Nu se indeasa plantele in sticla. Se toarna alcool dublu rafinat peste plante si se lasa la intuneric 10 zile. Din cand in cand se agita sticla. Dupa acest timp se strecoara si se poate folosi, luata in ceai sau apa pentru calmarea tulburarilor gastro-intestinale(diaree, voma, greata, balonare, colici, dischinezie biliara, intoxicatie) In caz de raceli, astm, bronsite, sinuzite se pot face inhalatii cu tinctura de menta pusa in apa clocotita. Desfunda sinusurile, calmeaza tusea si relaxeaza respiratia. Alifie cu menta Se incalzeste 200g untura proaspata si se pun in ea 3 4 linguri frunze verzi de menta. Cand untura incepe sa clocoteasca, se ia vasul de pe foc, se acopera si se lasa la racit pana a doua zi. A doua zi se incalzeste din nou untura, se strecoara printr-o sita fina in cutii mici de plastic si se lasa la racit. Alifia astfel preparata are efect antibacterian, dezinfecteaza ranile si ulceratiile pielii si ajuta la calmarea durerilor reumatismale. (Delia Enescu)

Apa de Menta BIO (mentha piperita), 100 ml Apa de menta mprospateaza si tonifica pielea, nchide porii, este utila ca ingredient n deodorante, apa de gura sau pasta de dinti. Amelioreaza mancarimile si renvie tenul obosit. Apa de menta - sau hidrolatul de menta - este obtinuta prin distilarea frunzelor de menta piperata, un soi de menta ce este azi cultivata la scara larga atat pentru industria farmaceutica cat si cea alimentara. Exista numeroase soiuri de menta care prin efectele lor terapeutice sunt similare dar difera prin elementele aromatice. Menta piperata are un miros mai ntepator si mai cald, iar efectul imediat simtit la aplicarea pe piele este unul racoritor. Metoda de obtinere: prin distilarea cu abur a partilor aeriene Zona geografica de provenienta: Franta Proprietati

circulator, activeaza circulatia sanguina a pielii tonifiant pentru vene mprospatant calmant pentru iritatiile pielii astringent

purifiant

Recomandari

probleme circulatorii, piele slab irigata, vase dilatate picioare grele calmare dupa ras sau epilare piele obosita, terna iritatii cutanate, arsuri solare, mici rani sau mancarimi eczeme, urticarie, psoriazis ngrijire orala

Apa de Menta BIO (mentha piperita), 100 ml Apa de menta mprospateaza si tonifica pielea, nchide porii, este utila ca ingredient n deodorante, apa de gura sau pasta de dinti. Amelioreaza mancarimile si renvie tenul obosit. Apa de menta - sau hidrolatul de menta - este obtinuta prin distilarea frunzelor de menta piperata, un soi de menta ce este azi cultivata la scara larga atat pentru industria farmaceutica cat si cea alimentara. Exista numeroase soiuri de menta care prin efectele lor terapeutice sunt similare dar difera prin elementele aromatice. Menta piperata are un miros mai ntepator si mai cald, iar efectul imediat simtit la aplicarea pe piele este unul racoritor. Metoda de obtinere: prin distilarea cu abur a partilor aeriene Zona geografica de provenienta: Franta Proprietati

circulator, activeaza circulatia sanguina a pielii tonifiant pentru vene mprospatant calmant pentru iritatiile pielii astringent purifiant

Recomandari

probleme circulatorii, piele slab irigata, vase dilatate

picioare grele calmare dupa ras sau epilare piele obosita, terna iritatii cutanate, arsuri solare, mici rani sau mancarimi eczeme, urticarie, psoriazis ngrijire orala

Apa de Menta BIO (mentha piperita), 100 ml Apa de menta mprospateaza si tonifica pielea, nchide porii, este utila ca ingredient n deodorante, apa de gura sau pasta de dinti. Amelioreaza mancarimile si renvie tenul obosit. Apa de menta - sau hidrolatul de menta - este obtinuta prin distilarea frunzelor de menta piperata, un soi de menta ce este azi cultivata la scara larga atat pentru industria farmaceutica cat si cea alimentara. Exista numeroase soiuri de menta care prin efectele lor terapeutice sunt similare dar difera prin elementele aromatice. Menta piperata are un miros mai ntepator si mai cald, iar efectul imediat simtit la aplicarea pe piele este unul racoritor. Metoda de obtinere: prin distilarea cu abur a partilor aeriene Zona geografica de provenienta: Franta Proprietati

circulator, activeaza circulatia sanguina a pielii tonifiant pentru vene mprospatant calmant pentru iritatiile pielii astringent purifiant

Recomandari

probleme circulatorii, piele slab irigata, vase dilatate picioare grele calmare dupa ras sau epilare piele obosita, terna iritatii cutanate, arsuri solare, mici rani sau mancarimi eczeme, urticarie, psoriazis ngrijire orala