UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I GESTIUNEA AFACERILOR CLUJ - NAPOCA

INTEGRAREA PIETELOR FINANCIARE STUDIU DE CAZ DE LA TIGRUL CELTIC LA MICUL PISOI

1.

MARUSCEAC- WAGNER CRISTIAN

CAP. I. DATE ECONOMICE Desi Irlanda are o populatie de doar 4,5 milioane lucuitori ea are un PIB de aproximativ 170 miliarde de euro (mai mult dect Romnia i Bulgaria adunate) si un PIB/cap locuitor de 38.000 Euro (acesta find unul din cele mai mari din Vestul Europei). Economia Irlandei este bazat n mare parte pe exporturi, ele depasind 90% din PIB. Irlanada se poate considera un adevarat model de cretere economic pentru Tarile democratice. Are o politic de atragere a investiiilor strine un impozit pe profitul 12,5%, cel mai scazut din vestul Europei- procentaj considerat de tari precum Franta si Germania, dumping fiscal. Irlanda s-a transformat din cel mai srac stat vestic, intr-unul din cele mai bogate din perspectiva PIB pe locuitor (mai bogat chiar dect marele vecin i adversar de secole, Marea Britanie). Pentru populatia Irlandei, odat cu bogatia, statutul de subordonare a disprut i creterea economic a fost vzut ca o victorie moral, politic i social. De aceea, acest mprumut care va trebuii luat este vzut ca o nfrngere. Pentru a inapoia acest mprumut masiv, este foarte probabil ca Irlanda s fie nevoit s-i modifice politica fiscal i, odat cu ea, modelul de cretere economic. CAP. II. CUM S-A INBOLNAVIT TIGRUL CELTIC Ex "TIGRUL CELTIC" e n faliment, dar, populatia pare ca nu isi da seama. Restaurantele i slile de spectacol sunt nc pline. Iar, irlandezii bat n continuare recorduri dupa recorduri: al doilea PIB/cap locuitor dupa Luxemburg si tot dupa Luxemburg ca cel mai mare consumator de cadouri de Craciun. Situaia actuala economic din aceast ar este una jenanata. Produsul Intern Brut s-a prbuit cu 7% anul trecut, omajul afecteaz 14 procente din populaie (un record dup 1994), iar recesiunea e abia la nceput. Dac n anii trecuti, Irlanda era o locatie cutata de imigrani, ntre aprilie 2009 i aprilie 2010 peste 34.500 de persoane, majoritatea tineri, au prsit aceast ar i au luat drumul Marii Britanii ori Statelor Unite. Irlanda este o tara minuscula, cu o populatie de aproximativ 4 milioane de locuitori si cu o suprafata de putin peste 70.000 de km patrati. Au un sistem parlamentar bicameral, format (ca la noi), din Senat i Camera Deputailor. Guvernul are maximum 15 membri, i cel mult doi din acetia pot fi nominalizai de Senat. Nu demult, Irlanda era data peste tot ca exemplu. Tigrul celtic facea ravagii printre macroindicatori si nastea gelozii printre celelalte economii europene. Astazi, sunt pe marginea prapastiei. Venituri iluzorii Intre 2003-2007 sistemul bancar irlandez a lucrat cu bani din exterior. A importat fonduri echivalente cu peste 50 la suta din PIB pentru a finana o iluzie de boom imobiliar. Veniturile fiscale generate de acest boom imobiliar erau oarecum iluzorii, mare parte venind din ctigurile de capital pe proprietate, taxa de timbru pe tranzactiile imobiliare, taxa pe valoarea adugat materialelor de construcii i impozitul pe venit de la muncitorii care optau sa puna umarul la dezvoltarea "tigrului". Potrivit Guvernatorului Bancii lor Centrale,13 locuri de munca dintr-o suta din Irlanda erau ocupate de straini.

Timp de 10 ani, Irlanda a avut un buget excedentar, ajungadu-se in situatia in care nimeni nu se mai gandea sa reduca din cheltuieli. Acest Boom a facut ca statul Irlandez sa fie dependent de impozitul pe profit, de taxa de timbru i de impozitul pe ctigurile de capital ca surse de venituri. Odat cu prbuirea acestor venituri, sporirea cheltuielilor Guvernului a dus la apariia brusc n Irlanda a unui deficit fiscal ascuit, dup ani de excedente. Ca rezultat a acestui deficit fiscal, era nevoie sa se faca niste taieri din cheltuieli care au fost pe masura- echivalentul a 14% din PIB, un procent mare pentru o economie modern. Criza bancara La venirea crizei, veniturile la buget au fost aspru corectate dupa ce imobiliarele au cazut, si Irlanda a ramas fara muncitori deoarece strainii au plecat iar banacile aveau un munte de credite neperformante. Guvernul Irlandez a trecut la nationalizarea unor banci si au infintat Agenia de gestionare a activelor NAMA, care avea functia de prelua cele mai mari credite neperformante. CAP. III. REACTI LA CRIZA Ca reactie a incapacitatii Guvernului de a mentine o traiectorie sustenabila a economiei , Irlanda, in nici doi ani a trecut de la debitorul favorit, la pozitia de stat cu care nimeni nu mai voia sa discute, sau discuta la dobanzi mari. De la inceputul crizei mondiale pana acuma am asistat si la idei iesite din tipar. La fel in cazul Irlandeia al carei Guvern a cautat iesirea din criza printrun anunt de genu: Cautam idei de proiecte unice care pot genera transformari majore in economie si care creaza locuri de munca:www.yourcountryyourcall.com. Cele mai bune idei vor fi premiate cu 200.000 euro si va fi alocat un buget de 600.000 euro pentru implementarea proiectului. In urma cu 10 ani un val de imigranti polonezi au debarcat in Irlanda, imigranti care au ajuns sa acopere peste 20% din forta de munca. Ca prim semnal al crizei a fost plecarea lor iar apoi plecarile masive ale studentilor in cautarea de noi locuri de munca. Potrivit "The Guardian", care l citeaz pe Mark Ward, preedintele sindicatului studenesc din Tallaght's, 1.250 de studeni prsesc, lunar, Irlanda. Unul din cinci absolveni caut de lucru n afara granielor, iar Uniunea studenilor irlandezi apreciaz c, n urmtorii cinci ani, 150.000 de absolveni vor emigra n alte ri. Ward i consider vinovai de situaie pe guvernani i pe "amicii lor dezvoltatori". "Vor trece muli ani ca s ieim din ncurctura asta, i nu numai generaia mea va fi sacrificat". Un economist celebru din Irlanda, Morgan Kelly, si altii, sunt de parere c dezastrul economic din Irlanda va avea consecine politice i sociale nefaste. E i preved, potrivit "The Irish Times", revolte populare periculoase. "Primele semne se vd deja", susine Kelly. "Disperarea ar putea transforma politica irlandez, fcnd-o s semene cu Tea Party-ul din America, dnd natere unui partid "de ultra-dreapta i antieuropean". "The Irish Times" scrie c peste 70% din bugetele alocate educaiei i sntii au fost folosite la pensii i alte pli iar in lunile viitoare, guvernul irlandez va anuna reducerea cheltuielilor publice cu nc 15 miliarde de lire, n plus fa de cele 14,5 miliarde pe care le-au tiat deja.

Insa ei, Economitii irlandezi, sunt ns de prere c aceste reduceri sunt doar inceputul fa de "premiul" de 70 de miliarde de lire, alocat salvrii sistemului bancar. Astfel, n urmtorii ase-apte ani, aproape fiecare cent din taxele pltite de irlandezi va acoperi pierderile bncilor. n condiiile de fata, investitorii si demnitarii europeni se tem c Irlanda va ajunge la niste cheltuieli mai mari dect s-a prevzut pentru a-i salva sistemul bancar, n timp ce deficitul bugetar al rii a ajuns deja la 32% din PIB. rile din Uniunea Europeana se tem c modelul Greciei se va repeta n cazul Irlandei, iar boala va fi raspandita i la alte ri, cum ar fi Portugalia i Spania. La fel ca in cazul Greciei, Irlanda a negat multa vreme cum ca ar avea nevoie de ajutor din partea altor state. CAP. IV. PLANUL DE AUSTERITATE Rep. Irlanda a aprobat in urma cu cateva zile cel mai dur plan de austeritate din istoria sa. n pragul unei crize asemntoare crizei Greciei, executivul irlandez a anunat c are ca obiectiv realizarea unor economii de 15 miliarde de euro pn n 2014. Condiie necesara pentru acordarea unui ajutor din partea Uniunii Europene i a Fondului Monetar Internaional de aproximativ 85 de miliarde de euro. Suma nu este ns una stabilit, iar negocierile ntre cele trei pri nc sunt n derulare. Pe irlandezi i ateapt vremuri grele. Premierul Brian Cowen a dezvluit un plan de austeritate pentru urmtorii patru ani, menit s ajute ara s ias din criz. Aproximativ 24 de mii de irlandezi i-ar putea pierde slujbele n perioada urmtoare. Guvernul are n vedere i introducerea unui impozit pe proprietate pentru prima dat n Irlanda. n paralel, Taxa pe Valoarea Adugat va fi majorat de la 21% n prezent la 23% n 2014. Totodat, Irlanda va menine impozitul pentru companii la 12,5%, msur deja condamnat de populaie. CAP. V. IRLANADA VERSUS ROMANIA In cele ce urmeaza am incercat sa fac o comparatie intre cele doua tari care se afla cam in aceeasi situtie privind cheltuielile bugetare facute in ultimii ani (am tinut seama si de diferentele de PIB-ul, pupulatia si marimea tarilor).

CRITERII Cheltuieli cu asistenta sociala

IRLANDA - Au crescut de la 13,7 miliarde la 40,2 miliarde Euro, respectiv de la 13% la 24% din PIB - A crescut cu 24%

ROMANIA - Au crescut de la 31 de miliarde de lei (9,2% din PIB), la 64 mld. lei sau 13% din PIB.

Nr. bugetari

- A crescut cu 27%

Salariul public

mediu

in

sectorul

- S-a majorat cu peste 50% - A crescut cu 184% (de la 44 la 125 miliarde Euro)

S-a majorat cu 200%

Evolutia datorie publice

A crescut cu 160% (de la 12,6 miliarde la 32,6 miliarde Euro)

Se poate observa in tabelul de mai sus si graficul de mai jos ca, in cazul ambelor tari, atat timp cat economia crestea, cele doua tari nu au avut probleme cu acoperirea acestor cheltuieli. Dar in 2009 insa, in cazul Irlandei PIB-ul scade la 166 mld de la 187 mld Euro, iar veniturile bugetare se reduc semnificativ, astfel incat, de la un excedent bugetar de 5,2 miliarde de euro in 2006 se ajunge la un deficit de 23 miliarde in 2009.

Ca si concluzie se poate observa ca Romania are cam acelasi traseu al datoriilor publice ca si Irlanda. Romania nu se afla deocamdata in cazul Irlandei deorece noi nu am avut probleme masive in sistemul bancar-problema principala a crizei irlandeze. CONCLUZIE Irlanda, o tara cu putine resurse naturale dar care a dovedit ca are un potential uman deosebit care a dus economia tari aproape de perfectiune. A ajuns din una dintre cele mai sarace tari din Europa de Vest in tara cu cel mai mare PIB/cap locuitor. Ajungand in acest punct din nimic, parearea mea este ca va trece cu usurinta peste criza, si ca in cativa ani va fi din nou un model economic.