94 Protec]ia dispozitivelor electronice de putere - 3

3.7. Protec]ii la supratensiuni accidentale

P$n@ la acest paragraf au fost tratate protec]iile la supratensiuni ce apar ^n mod repetabil, generate de inductivit@]i ^n circuite cu dispozitive ^n comuta]ie. In re]elele de alimentare sunt ^ns@ destul de frecvente fenomenele aleatoare generatoare de supratensiuni. De cele mai multe ori acestea nu pot fi prezise, necunoscute fiind at$t momentul apari]iei, c$t }i durata ^n timp }i parametrii energetici aferen]i. Din acest motiv alegerea elementelor de disipare a energiei transmise prin frontul de und@ are la baz@ experien]a. Amplitudinea formelor de und@ depinde ^n mare m@sur@ de impedan]a sistemului }i ^n mai mic@ m@sur@ de nivelul tensiunii re]elei de alimentare. Circuitele de protec]ie, ^n func]ie de structura lor, pot realiza: - devierea fronturilor de und@ - prin prevederea unei alte c@i de ^nchidere a curen]ior dec$t prin sarcin@; - atenuarea fenomenelor tranzitorii }i protejarea consumatorilor sensibili. Din prima categorie se amintesc limitatoarele de tensiune }i dispozitivele de tip crowbar [5]. In a doua categorie se ^ncadreaz@ dispozitivele de tip filtru trece-jos ^nseriate cu elementele de circuit protejate }i care permit circula]ia de putere de joas@ frecven]@, elimin$nd componentele de ^nalt@ frecven]@ caracteristice regimurilor tranzitorii.

3.7.1. Protec]ii crowbar

Protec]iile de tip crowbar (fig. 3.16) au la baz@ un element cu desc@rcare ^n gaze sau un element de comuta]ie de tip tiristor. Dup@ amorsare, care are loc la dep@}irea unui prag de tensiune, acest tip de dispozitive au o impedan]@ redus@, prezent$nd la ie}ire o tensiune foarte sc@zut@ - egal@ cu tensiunea pe arc sau pe tiristor ^n conduc]ie, }unt$nd sarcina ^n paralel cu care sunt conectate.

3.7. - Protec]ii la supratensiuni accidentale

95

Zs Z1 Vs R1 T1 Vo

Fig. 3.16 Protec]ie crowbar cu diod@ Zener }i tiristor.

De obicei, aceste elemente de protec]ie pun la p@m$nt o tensiune de amplitudine mare (de defect), p$n@ c$nd curentul prin dispozitiv este cobor$t sub un anumit nivel, considerat sigur ^n func]ionare. Dezavantajul major al dispozitivelor de tip crowbar este dat de ^nt$rzierea la amorsare, de obicei de ordinul microsecundelor, interval ^n care sarcina este neprotejat@. Un alt dezavantaj ^l constituie pierderea de putere prin dispozitivul crowbar dup@ dep@}irea regimului tranzitoriu, datorat@ men]inerii curentului prin tiristor, care nu se blocheaz@. Este deci necesar@ prevederea unei modalit@]i de decuplare a elementului de protec]ie din circuit, dup@ restabilirea parametrilor energetici nominali.

3.7.2. Limitatoare de tensiune

Dispozitivele de protec]ie cu limitare de tensiune se caracterizeaz@ printr-o impedan]@ variabil@ ^n func]ie de curentul care le str@bate. Varia]ia impedan]ei este monoton@, spre deosebire de dispozitivele crowbar, }i poate fi liniar@ sau neliniar@. Efectul de divizor de tensiune pe care acest tip de elemente de protec]ie ^l introduc ^n circuit (fig. 3.17) este cu at$t mai pregnant cu c$t impedan]a sursei este mai mare. Pentru un sistem ^n care impedan]a sursei de alimentare este nul@, acest tip de protec]ie este ineficient@. Ca dispozitive limitatoare de tensiune sunt utilizate: - redresoare cu seleniu - lucreaz@ ^n regim de str@pungere nedistructiv@, put$nd suporta nivele energetice mari;

96 Protec]ia dispozitivelor electronice de putere - 3

Zs

Vs

Zv

Vo =

Zv vS Zv + Zs

Fig. 3. 17 Protec]ie la supratensiuni cu supresor cu impedan]@ variabil@.

- diode Zener - cu performan]e deosebite }i la tensiuni sc@zute, dar cu limitare ^n ceea ce prive}te cantitatea de energie ce poate fi disipat@ de o capsul@; - varistoare cu siliciu sau oxid de zinc (MOV - Metal Oxide Varistor) caracterizate printr-o impedan]@ neliniar@. Dependen]a dintre tensiunea la borne }i curentul printr-un varistor este descris@ de legea I = kV. Coeficientul reflect@ gradul de neliniaritate ^n conduc]ie al dispozitivului (^n compara]ie, o rezisten]@ are =1). In fig. 3.18 sunt prezentate caracteristicile tensiune-curent pentru tipurile de elemente de protec]ie amintite mai sus. Se poate observa c@ pentru dispozitivele de protec]ie cu mai mare, tensiunea de ie}ire variaz@ mult mai pu]in ^n func]ie de curentul deviat prin elementul de protec]ie. Pentru aplica]iile care necesit@ men]inerea tensiunii la limite reduse pentru o plaj@ larg@ de curen]i, sunt preferate dispozitivele de limitare cu coeficient c$t mai ridicat. La alegerea dispozitivului de limitare a tensiunii cel mai adecvat, trebuie lua]i ^n considerare parametrii enumera]i ^n continuare: Puterea absorbit@ la mers ^n gol - este mai mic@ de 1mW pentru dioda Zener, sute de mW pentru redresoarele cu seleniu, varistoarele situ$ndu-se ^ntre aceste dou@ limite; Puterea maxim@ de scurt@ durat@ ce poate fi suportat@ de elementul de limitare este de dorit s@ fie c$t mai mare, pentru a putea absorbi v$rfurile de putere ^n interval foarte scurt de timp (nanosecunde sau microsecunde, mai rar milisecunde). Aceast@ putere se transform@ ^n c@ldur@ care, ^n cazul ideal, se distribuie instantaneu }i uniform ^n ^ntreaga capsul@. Fa]@ de diodele Zener, varistoarele au avantajul c@ pot suporta sarcini termice importante f@r@ a-}i reduce performan]ele ^n limitarea tensiunii.

3.7. - Protec]ii la supratensiuni accidentale

97

Tensiunea momentana [V]

REZISTEN[A 1 1000 800 500 400 300 200

Varistor cu siliciu 5 Redresor cu Seleniu 8 Varistor MOV > 25 Didoda Zener 35

100

8 10

20

30 40 50 80 100 Curentul momentan [A]

Fig. 3.18 Caracteristici V-I pentru dispozitive supresoare de tensiune.

Tensiunea de limitare este o caracteristic@ important@ a dispozitivelor de protec]ie. Diodele Zener ofer@ cele mai sc@zute tensiuni de limitare (fig. 3.19), fiind frecvent utilizate ^n protec]ia circuitelor integrate. Viteza de r@spuns este de ordinul picosecunde pentru diodele Zener }i de aproximativ 500 picosecunde pentru varistoare, la o rat@ de cre}tere a tensiunii de 106 V/s. Aceste elemente de protec]ie sunt net superioare dispozitivelor crowbar din punct de vedere al timpului de r@spuns. Curentul de pierderi, considerat la o tensiune de 5V, este mult mai mic ^n cazul varistoarelor dec$t pentru diode Zener.

V [V] Varistor Zener I [A]

Fig. 3.19 Caracteristici tensiune-curent pentru varistor }i dioda Zener.

98 Protec]ia dispozitivelor electronice de putere - 3

R L

Intrare Varistor

Ie}ire Dioda Zener

Intrare Varistor

Ie}ire Dioda Zener

a).

b).

Fig. 3.20 Protec]ii hibride: a). cu rezistor }i varistor; b). cu inductan]@ }i varistor.

Modul de distrugere poate juca un rol hot@r$tor ^n alegerea protec]iei. Varistoarele distruse se comport@ ca un scurtcircuit pe surs@, doar ^n cazul unei desc@rc@ri energetice mari ap@r$nd pericolul exploziei capsulei, circuitul de protec]ie r@m$n$nd deschis. Diodele Zener defecte se pot comporta fie ca scurtcircuit, fie ca circuit deschis. Un defect al dispozitivului de protec]ie de tip scurtcircuit pe durata regimului tranzitoriu este de preferat unui circuit deschis, acesta comport$nduse ca un by-pass, continu$nd s@ protejeze consumatorul ^n paralel cu care este conectat. In multe aplica]ii, solu]ia optim@ se ob]ine printr-un circuit de protec]ie hibrid, realizat ^n una din variantele din fig. 3.20. Capacitatea supresorului de tensiune poate constitui un avantaj (de ex. ^n circuitele de curent continuu) sau un dezavantaj. Pentru varistoare componenta capacitiv@ este mult mai pronun]at@ dec$t pentru diode Zener. Din acest motiv, ele pot ^nlocui cu succes condensatoarele de decuplare conectate la pinii de alimentare ai circuitelor integrate, realiz$nd }i rolul de filtre de decuplare c$t }i de protec]ii la supratensiuni.