Sunteți pe pagina 1din 5

Referat tribo

Ungerea fluida apare atunci cand grosimea filmului este suficient de mare pentru a nu produce
contacte intre varfurile asperitatilor. In regim fluid, frecarea este generata de tensiunile interne
din fluid, date de vascoyitatea acestuia. Uyura este practic nula cand presiunea din film asigura
preluarea portantei.
- Daca R
a
<0,2m la reducerea vitezei, filmul se intrerupe si regimul devine limita
(onctuos)
- Daca filmul are grosimi 10100 m ungerea fluida este cu film gros
- Daca filmul are grosimi 1.10 m ungerea fluida este cu film subtire.

Grosimea filmului de lubrifiant si distributia de presiuni n film au fost determinate plecnd de la
caracteristicile uleiului si n primul rnd de la legea liniara descoperita de Newton

(1)

rezistenta tangentiala la deplasare a doua straturi de lubrifiant
vascozitatea dinamica

- gradientul de viteza

Regimul de ungere EHD

- Pentru analiza eficienta a regimului EHD se folosesc urmatoarele ipoteze de lucru:
- Ipotezele contactului Hertzian uscat sunt valabile.
- Curgerea lubrifiantului este laminara.
- Grosimea filmului de lubrifiant este mica n raport cu celelalte dimensiuni
- Exista aderenta ntre fluid si suprafetele corpur ilor.
- Eforturile normale la directia de curgere depind n principal de vscozitatea
lubrifiantului, n timp ce eforturile tangentiale depind de reologia sa.
- Se neglijeaza pierderile pe directiile normale la directia de curgere.

Problema EHD este descrisa de urmatoarele ecuatii:

- ecuatiile de comportament al lubrifiantului;
- ecuatia lui Reynolds;
- ecuatiile elasticitatii si ecuatia geometriei filmului;
- ecuatiile de echilibru.

1. Ecuatiile de comportament al lubrifiantului (ecuatiile variatiei vscozitatii si densitatii).

(2)
Ecuatia 2 reprezinta legea lui Barus unde :
vascozitatea dinamica
coeficientul de piezovascozitate
Legea de putere (Ewen), mai exacta, dar mai greu de folosit datorita lipsei de date complete
asupra uleiurilor:
(3)
unde k si n depind de temperatura si de tipul uleiului.

Comportamentul piezodensimetric indica modul de influenta al presiunii asupra densitatii
uleiului. Cea mai cunoscuta este legea Dowson-Higginson.
(4)
Aceasta lege prezinta un efect redus la variatii mici de presiune. Dar, de exemplu, la cresterea
presiunii de la 0 la 16 MPa, densitatea creste cu 34.

2. Ecuatia lui Reynolds se foloseste sub forma integrate
(5)

Unde: h este grosimea medie a filmului,

este viteza medie


Indicele m se refera la presiunea maxima

Fig.1

Daca se considera densitatea constanta, ( h)m = 0 hm va rezulta:
(6)

Aplicand legea lui Barus, vom obtine o forma integrate a ecuatiei lui Reynolds:
(7)







3. Ecuatia de elasticitate este cea data de teoria hertziana.

Pentru ecuatia geometriei filmului trebuie nlocuit contactul cilindru-cilindru cu un contact
cilindru-plan. Pentru aceasta se foloseste figura 2.


Fig.2

Din fig.2 rezulta ecuatia:
(8)

Prin inlocuirea cu ecuatiile cercurilor se obtine:
(10)

Rezulta:
(11)

Unde

reprezinta raza echivalenta



4. Ecuatia de echilibru are forma

(12)

Efecte termice asupra lubrificatiei EHD

Problema termica EHD se reduce la gasirea valorilor a trei functii: h(x, t) , p(x, t) si T(x, y).
S-a observat ca, daca se considera efectele termice, presiunea creste att pe ansamblu, ct si ca
valoare a vrfului de presiune (figura3).







Fig.3

Pentru grosimea filmului s-au stabilit relatii de forma:
h
T
=
T
h
0
(13)
unde FT = f(h, u1, u2, T) este functia de influenta a grosimii filmului.
La cresterea temperaturii s-a observat ca grosimea filmului scade.

Considerarea starvarii

Daca regiunea de intrare nu este alimentata cu ulei suficient, nceputul generarii hidrodinamice
este ntrziat, este deplasat spre interiorul contactului, rezultnd o lubrificatie saraca. Acest
fenomen se numeste starvare si are un efect negativ asupra grosimii filmului. Fenomenul este
foarte complex si trebuie considerati foarte multi factori. Totusi, se poate evalua starvarea cu un
factor
A
.
h
T
=
T

A
h
0
(14)

Comportarea reologica a lubrifiantului

n timpul contactului EHD uleiul schimba starea (de la stare lichida la stare solida) printr-o
comprimare izoterma. Uleiul devine rigid, si trece de la o comportare vscoasa cu fenomene
elastice ntrziate, la comportare reologica n stare solida. Timpul de relaxare creste de la o
valoare mica n regiunea lichida la o valoare mare n regiunea solida. n functie de temperatura,
presiune, vitezele lor de variatie, de viteza de forfecare , de raportul de alunecare-rostogolire c,
un lubrifiant poate trece prin toate tipurile de deformatii: vscoasa n stare lichida, vscoelastica,
n tranzitia lichid-solid sau elastica, elastoplastica sau plastica n stare solida.
Eyring a elaborat o formula foarte folosita pentru analiza forfecarii

(15)
unde este coeficientul de dilatare termica.






Ecuatia Roeland descrie cel mai adecvat dependenta vscozitatii de presiune si temperature:
(16)
unde T0 este temperatura mediului n
0
C, o este presiunea hertziana, q0 este vscozitatea uleiului
la T0, iar Z si S0 sunt constante de ulei independente de temperatura si presiune.
Pentru densitate se foloseste expresia propusa de Dowson-Higginson
(17)