rala

ala este segmentul cel mai evoluat al nevraxului, centrul integrator al senzatiilor, motricitatii, constiintei, vointei, invatarii, mem comportamentale. Din punct de vedere structural si functional, scoarta cerebrala cuprinde doua formatiuni distincte.

mbic, formatiune veche filogenetic, este constituita din doua straturi de celule nervoase: stratul granular-senzitiv si stratul piram

osebim: ortexul, creierul olfactiv, constituit din bulbii, tracturile si trigonul olfactiv, si are functii legate de simtul primar al mirosului (zo a); rtexul, creierul de comportament, este constituit mai ales din formatiunile hipocampice. Arhicortexul este centrul de reglare a un tive. in corelatie cu hipotalamusul determina comportamentul emotional si instinctual, reglarea aportului alimentar si a unor mis limentatiei (supt, deglutitie, masticatie), reglarea activitatii sexuale si mentinerea atentiei.

ul, formatiune noua, filogenetic, care este constituita din sase straturi de celule: molecular - format din fibre nervoase si neuroni n - format dintr-un numar mare de neuroni mici; piramidal extern - format din neuroni piramidali de talie mijlocie; granular inter ramidali de talie mare (neuroni piramidali ai lui Betz); fusiform - format din neuroni fusiformi, dar si de alte forme .

vedere fiziologic neocortexul cuprinde trei tipuri de zone: senzitive (neocortexul receptor), motorii (neocortexul efector) side aso eceptoare cuprind arii senzitive si senzoriale, in care predomina celulele granulare .Ariile senzitive sau somestezice, situate in gi n lobul parietal, sunt zonele unde se proiecteaza fibrele sensibilitatii cutanate si proprioceptive.

ilitatii tactile, termice, dureroase si proprioceptive se proiecteaza amestecat. Reprezentarea grafica, schematica, a proiectiei anum e suprafata ariei somestezice primare, in functie de densitatea fibrelor senzitive, poarta denumirea de homunculus senzitiv (fig. 2 t arii speciale unde se proiecteaza fibrele vizuale (aria vizuala), auditive (aria auditiva) si olfactive (aria olfactiva).

i sau efectoare cuprind arii ale motricitatii: otricitatii voluntare este localizata in girusul precentral al lobului frontal in care predomina neuronii piramidali uriasi Betz. De ai escendente piramidale constituite din doi neuroni; emotorie reprezinta originea fibrelor nervoase care, dupa sinapsa din corpii striati, ajung in nucleii din trunchiul cerebral de unde xtrapiramidale descrise la maduva spinarii. in aceasta arie predomina neuronii piramidali mici.

grafica, schematica, a proiectiei diferitelor regiuni ale corpului pe suprafata ariei motorii principale, in functie de densitatea fibr prafetei de proiectie, poarta numele de homunculus motor. Zonele de asociatie - sunt situate in lobul frontal (pentru functii psihic t), in lobul temporal (pentru reactii emotionale, memorie vizuala, activitate sexuala) si in zona parietooccipitala (de integrare sup atice).

tora fac parte din activitatea nervoasa superioara a neocortexului. Aferentele si eferentele vegetative proiecteaza, de asemenea, s in zonele corticale exista numeroase fibre de legatura aferente si eferente, care asigura unitatea functionala a cortexului. Datorita nelor senzitive determina raspunsuri motorii sau vegetative adecvate, realizand o unitate senzitivo-motorie.

rtei cerebrale selor corticale stau actele reflexe. Exista doua categorii de reflexe: neconditionate si conditionate.Reflexele neconditionate sunt or indivizilor, sunt constante si invariabile, adica nu dispar si se produc in acelasi fel, ori de cate ori excitantul se repeta; se moste

schimbate generatiilor de indivizi din aceeasi specie; arcul lor reflex se inchide la nivelele inferioare ale axului cerebro-spinal (m al) si au cai preformate (exista si la nastere). Unele reflexe neconditionate sunt simple: clipit, tuse, stranut, voma, secretie salivar omplexe, acestea se produc in lant si sunt cunoscute sub numele de instincte: alimentar, de aparare, de reproducere etc.

ditionate sunt dobandite in cursul vietii, sunt temporare, individuale si nu au cai preformate. Arcurile lor reflexe se inchid la nive flexele conditionate se formeaza pe baza celor neconditionate, prin coincidenta repetata in timp a doi excitanti, unul necondition Mecanismul formarii unui reflex conditionat consta in stabilirea unei legaturi functionale temporare intre focarele de excitatie cor anti care coincid (neconditionat si conditionat), in situatiile in care excitantul conditionat este foarte puternic si nu este urmat de sau este urmat la un interval mare de timp, focarul neconditionat este inhibat si reflexul nu se mai produce.

voase fundamentale hibitia sunt doua procese fundamentale care reprezinta doua stari functionale ale sistemului nervos. Excitatia este starea de activi tr-un centru nervos, care transmisa la un organ efector (muschi, glanda etc), provoaca, mentine sau accelereaza activitatea acestu opus excitatiei prin care se ajunge la diminuarea, intarzierea sau incetarea activitatii organului efector. Ea este, de asemenea, un p

oate transforma in inhibitie si invers, proces denumit dinamica corticala. in cadrul dinamicii corticale a proceselor de excitatie si dierea, concentrarea si inductia reciproca. Iradierea consta in extinderea excitatiei sau a inhibitiei dintr-o zona corticala in zonele zonele mai indepartate, dar legate functional de prima.

esului de iradiere depinde de intensitatea stimulului. Iradierea procesului de excitatie este mult mai rapida decat a procesului de este un proces activ, opus fenomenului de iradiere. El consta in revenirea excitatiei sau inhibitiei la zona initiala de plecare. Indu ul ca un focar de excitatie provoaca inhibitia in punctele din jurul lui, in timp ce un focar de inhibitie provoaca in jurul lui o zona

fi negativa, cand o zona corticala excitata produce in jurul sau o zona de inhibitie, si pozitiva, cand o zona corticala inhibata ind xcitatie. Inductia reciproca tinde sa limiteze extinderea excitatiei sau a inhibitiei, iar din aceasta interdependenta rezulta un echili e cele doua procese.

itiei te doua forme ale inhibitiei: inhibitia interna (conditionata sau activa); inhibitia externa (neconditionata sau pasiva). nterna (conditionata, dobandita sau activa) caracterizeaza numai activitatea scoartei cerebrale. Se dobandeste in anumite conditii

stingere se produce atunci cand excitantul conditionat nu mai este asociat cu excitantul neconditionat. Ea are o mare valoare ada borarea unui numar mare de reflexe, perfect acordate la conditiile mereu schimbatoare ale existentei;

diferentiere permite distingerea intre doi sau mai multi excitanti asemanatori si apropiati. De exemplu, daca unui caine i s-a crea onat pentru un excitant sonor cu un numar de 96 batai de metronom pe minut, el nu va saliva cand metronomul va bate cu frecve u inferioara, ceea ce inseamna ca s-a facut diferentierea;

xterna (conditionata, innascuta sau pasiva) nu caracterizeaza numai activitatea scoartei cerebrale, ci se manifesta in toate etajele

nt: protectie, cand intensitatea stimulului este prea mare sau excitatia actioneaza timp indelungat, depasind capacitatea functionala cest caz, excitatia trece in inhibitie, ferind astfel neuronii de epuizare. O forma a inhibitiei de protectie este somnul;

terna se produce cand un excitant puternic, necunoscut, actioneaza in timpul elaborarii desfasurarii unui act reflex conditionat. D

tionat pentru un excitant luminos este inhibat, daca in acelasi timp se produce un zgomot puternic.

Enciclopedie de biolo