Recomandri pentru planificare!

Planificarea activitatii didactice presupune o lectura atenta si personala a programei scolare in scopul de a analiza obiectivele si a inventaria tipurile de activitati si resursele necesare. In elaborarea unei planificari, este necesara urmatoarea etapizare: 1. Stabilirea succesiunii de parcurgere a continuturilor; 2. Corelarea fiecarui continut in parte cu obiectivele de referinta vizate; 3. Verificarea concordantei dintre traseul educational propus de catre profesor si oferta de resurse didactice de care poate dispune (manuale, caiete, culegeri etc); 4. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare continut, in concordanta cu obiectivele de referinta vizate. Eventuale schimbari determinate de aplicarea efectiva la clasa, se consemneaza in rubrica Observatii. Capul de tabel pentru planificarile calendaristice, sunt prezentate in fiecare inceput de an scolar, la sedinta de consfatuire. In general, pe o planificare sunt rubricile: unitate de invatare, competente specifice, continuturi, numar de ore, saptamana, observatii. Unitatea de invatare se refera la impartirea materiei pe capitole mai mari. Ele reprezinta numele acestor capitole. Competentele specifice sunt luate din programa. Continuturile sunt subcapitolele sau, pe intelesul toturor, titlul lectiei din fiecare ora. La numarul de ore se specifica timpul alocat pentru fiecare lectie in parte. Sunt lectii care se poate intinde pe mai multe ore, dar in general nu e bine sa se depaseasca 3 ore pe lectie. Se specifica apoi saptamana, sau efectiv perioada. In cazul in care se specifica saptamana, trebuie sa se mai faca un grafic in care sa se spuna pentru fiecare saptamana ce perioada de timp ii corespunde.

Proiectul unitatii de invatare

De cativa ani, nu mai e suficienta doar planificarea calendaristica. Pentru fiecare unitate de invatare care apare in planificare, trebuie sa se faca si proiectul acesteia. O unitate de nvare reprezint o structur didactic deschis i flexibil, care are urmtoarele caracteristici: determin formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de referin; este unitar din punct de vedere tematic; se desfoar n mod sistematic i continuu ntr-o perioad de timp; se finalizeaz prin evaluare. Rubricile cuprinse in Proiectul unitatii de invatare se stabilesc la fiecare inceput de an scolar, insa ideea este aceeasi. Veti gasi urmatoarele rubrici: continuturi, competente specifice, activitati de invatare, resurse, evaluare, observatii. Rubrica Continuturi coincide cu rubrica Continuturi din planificare. Rubrica Competente specifice este aceeasi cu cea din planificare si competentele se ia din Programa Scolara. Activitatile de invatare se refera la modul de abordare si exercitiile facute de profesor cu clasa, in timpul prezentarii continuturilor noi si consolidarea celor deja prezentate. Gasiti astfel de exemple si in Programa. Resursele se refera la materialul didactic folosit in procesul de predare-invatare, cum ar fi: fise, documentatie de specialitate etc. Trebuie specificata si modul de evaluare care va fi folosit la fiecare capitol in parte.

Proiect de lectie
Debutantii din invatamant, cand ajung la catedra se uita neajutorati in dreapta si in stanga dupa un model de proiect de lectie, de planificare, un test de evaluare etc. Spun asta din experienta proprie . Iata cateva idei de care trebuie sa se tina cont in elaborarea unui proiect de lectie. In primul rand, in functie de tipul lectiei (de comunicare de noi cunostinte, mixta, de evaluare, de repetare si sistematizare), trebuie sa dozam timpul foarte bine, pentru ca exista riscul sa ajungem la sfarsitul orei fara sa fi realizat ceea ce ne propusesem initial. Un alt pas esential in elaborarea proiectului este stabilirea obiectivelor de referinta. Ele ne spun ceea ce ne propunem noi sa facem pe parcursul acelei ore, si ce finalitati trebuie sa aiba ora aceea de curs. Obiectivele specifice sunt luate din programa scolara.

Etapele unei lectii sunt urmatoarele:

1. -momentul organizatoric, in care se verifica prezenta elevilor, ne asiguram daca avem toate materialele prezente- creta, burete, materiale didactice. Acest moment, alaturi de incheierea lectiei, este cel mai scurt. In general nu se aloca mai mult de 5 minute pentru el. 2. verificarea cunostintelor anterioare; aceasta etapa este folosita atat pentru lectiile de comuniare de noi cunostinte cat si pentru lectiile de repetare si sistematizare. In functie de materialul pe care il avem de verificat se aloca si timpul. 15 minute sunt suficiente pentru o recapitulare bogata in informatii. 3. anuntarea subiectului si a obiectivelor urmarite; 4. captarea atentiei; este un moment scurt care face trecerea de la momentul organizatoric la dirijarea invatarii. In aceasta etapa elevii trebuie sa devina cat mai interesati de subiectul lectiei. 5. dirijarea invatarii; in aceasta etapa, in functie de tipul lectiei, fie se comunica noile cunostinte, fie se recapituleaza si sistematizeaza anumite cunostinte deja predate, fie se da o testare(pentru lectiile de evaluare). Este etapa care ocupa cel mai mult spatiu intr-o ora de curs. 6. asigurarea feedback-ului; este un moment scurt in care ne asiguram ca elevii au inteles notiunile predate. 7. incheierea lectiei, care este ultima etapa. Aici se fac aprecieri cu privire la activitatea elevilor la ora, sau dupa caz se da tema elevilor, eventual anumite indicatii pentru rezolvarea ei. Timpul acordat acestei etape este de maxim 5 minute. La activitatea profesorului se trece tot ceea ce face profesorul pe parcursul orei: emite intrebari, face prezenta, comunica noile cunostinte, evalueaza elevii etc. La activitatea elevilor se mentioneaza tot ceea ce fac elevii pe parcursul orei: raspund intrebarilor profesorului, noteaza lectia in caiete, completeaza testul de evaluare, receptioneaza diferite mesaje etc.

Proiectarea unei discipline pentru un an sau semestru colar se realizeaz prin planificarea ealonat pe lecii i date exacte de predare a materiei respective. Documentul orientativ n realizarea acestei operaii este programa colar. Planificarea anual i semestial constituie o activitate nu tocmai uor de realizat, mai ales pentru profesorii nceptori. Activitatea de planificare i proiectare presupune: lecturarea programei colare (la nivel de disciplin); planificarea calendaristic (anual i semestial); proiectarea secvenional (a unitilor de nvare sau a leciilor). n aceste condiii profesorul va avea o imagine de ansamblu asupra ntregului curriculum (coninuturi, ore, etc) alocat unui an de studiu. 3. n consens cu hotrrile Ministerului Educaiei i Cercetrii, planificarea i proiectarea didactic, sau altfel spus organizarea procesului de nvmnt, se face pe uniti de nvare. Planificrile calendaristice anuale i semestriale au menirea de a organiza activitatea n perspectiv, de a gestiona timpul de nvmnt i de a asigura ndeplinirea integral i cu rezultate bune a programei colare a disciplinei respective. Planificarea calendaristic anual este un document colar alctuit de ctre profesor pe baza programei colare i cuprinde: tema, numrul total (anual) de ore repartizate obiectului la clasa respectiv, mprirea acestor ore pe semestre i repartizarea lor n ore de predare-

nvare, ore de evaluare i ore la dispoziia profesorului. Planificarea calendaristic semestrial este un document colar alctuit de ctre profesor pe baza programei colare, prin mprirea pe uniti de coninut (lecii) a coninutului nvrii repartizat ntr-un semestru, ealonat pe ore i sptmni. Planificarea semestrial poate cuprinde i obiectivele de referin, metodele i mijloacele de nvmnt, modurile de evaluare folosite. Trebuie evideniat faptul c profesorul poate stabili numrul de ore pentru o unitate de coninut n funcie de condiiile specifice ale colectivului de elevi cu care lucreaz. Deci pentru clase paralele profesorul poate ntocmi planificri semestriale diferite. Planificrile calendaristice pentru perioada de evaluare se ntocmesc naintea perioadelor de evaluare din fiecare semestru i conin obiectivele de referin, coninutul evalurii i modurile de evaluare.