Banca Medici, o afacere de familie

Bancile au fost in istoria europeana pentru multa vreme o afacere de familie, lucrul acesta fiind valabil si in cazul familiei de Medici, care a creat o adevarata dinastie de-a lungul timpului, scrie revista germana Focus. Florenta lui Lorenzo de Medici, cea a secolului XIII, era un oras infloritor din punct de vedere comercial, in care familiile bogate, printre care Bardi, Peruzzi sau Acciaiuoli, nu mai facea demult comert doar cu marfuri ci si cu bani.

nceputurile bancilor pot fi trasate plecnd din secolul doi inainte de Christos, in Mesopotamia, ele fiind pe atunci simple si generate de activitatea de negustorie. Pentru a avea un negot fara probleme, comerciantii isi imprumutau intre ei bani, de cele mai multe ori contra unor dobnzi. Bancile florentine faceau si ele bani multi prin finantarea cheltuielilor curtilor europene, in schimbul careia primeau dreptul de a incasa impozitele si taxele vamale din tara respectiva, o afacere care in mod clar merita sa fie facuta.

n secolul XIV insa, un datornic rau platnic, a facut ravagii in afacerile familiilor florentine de bancheri. Este vorba despre regele englez Eduard al III-lea, care nu si-a platit datoriile acumulate in timpul razboiului de 100 de ani. Tara sa era in imposibilitate de plata iar bancile creditoare din indepartata Italie la pamnt. Profitorul crizei financiare de atunci a fost Vieri di Cambio de Medici, care intre 1348 si 1392 a deschis o banca cu filiale in mai multe orase ale Europei.

nsa cel care a pus baza puterii familiei de Medici, care avea sa joace un rol important in politica europeana de la inceputul epocii moderne, a fost nepotul acestuia, Giovanni di Bicci de Medici, care mai inti a lucrat la banca unchiului iar apoi pe cont propriu. Cei din familia Medici au facut avere din faptul ca Biserica romano-catolica avea nevoie de multi bani.

Desi biserica era oficial contra dobnzii, Codul de drept canonic din 1918 stipulnd inca faptul ca un contract de imprumut nu justifica profitul, totusi se facea referire la aceea ca legile lumesti pot fi de alta parere. Pasajul referitor la camata a fost sters abia in noul Cod de drept canonic din 1983. n cazul afacerilor cu Medici lucrurile nu erau vazute cu ochi asa de severi, la urma urmei Vaticanul avnd nevoie de reteaua cu ramificatii largi a acestora pentru a incasa banii credinciosilor, proveniti, de exemplu, din afacerea cu indulgente.

Medici primeau pentru aceasta un comision si desigur influenta in ocuparea posturilor si functiilor. La moartea lui Giovanni di Bicci de Medici, afacerea a fost preluata din 1429 de catre fiul acestuia Cosimo, el extinznd pas cu pas puterea familiei. Odata cu Lorenzo Magnificul incepe in 1469 decaderea bancii Medici. Nepotul lui Cosimo s-a straduit cu o mai mare nesabuinta dect stramosii sai sa obtina putere si faima iar arma sa a fost averea bancii.

Averea a disparut insa iar in 1494, la doi ani de la moartea lui Lorenzo, banca a trebuit sa se inchida. Ascensiunea politica a familiei a continuat insa si fara afacerea bancara, familia dnd ctiva mari duci de Toscana, trei Papi si doua regine ale Frantei purtnd acest nume.