Preventie si depistare in cancer

Nivelul de preventie in cancer: Preventia primordiala vizeaza impiedicarea aparitiei cancerului si stabilirii unor modele sociale si economice de viata despre care se stie ca pot constitui la cresterea riscului de boala. Preventia primara consta in controlul cauzelor si al facotrilor de risc avand ca scop scaderea incidentei cancerului. Preventia secundara tratamentul starilor precanceroase, identificate prin actiuni de depistare sau prin diagnosticul precoce. Preventia tertiara reprezinta preventia sechelelor terapeutice, reinsertia sociala si profesionala a bolnavilor tratati. La nivelul preventiei secundare: Depistarea reprezinta descoperirea unui cancer inainte de aparitia semnelor clinice ale bolii. Anticipoeaza diagnosticul obisnuit printr-un test care separa persoanele aparent sanatoase de cele care pot suferii de boala. Diagnosticul precoce reprezinta identificarea primelor semne clinice de boala prin autoexaminare sau examen medical. Preventia primarabravo tie recomandarile cancerologilor: o descurajarea productiei, promovarii si utilizarii tutunului o consum moderat de alcool o evitarea expunderii excesive la soare o respectarea masurilor de protectie a muncii o legat de dieta si stil de viata: alimentatie variata bazata pe fructe si vegetale, mentinerea unei greutati normale, mentinerea activitatii fizice, regim alimentar: limitarea consumului excesiv de grasimi, legume proaspete fumatul responsabil de aparitia a 30% dintre malignitati o impotriva fumatului: educatia copiilor convingerea adultilor fumatori sa renunte la fumat protejarea nefumatorilor consum moderat de alcool o 250 ml bere o 100 ml vin 1 bautura/zi la femei si 2 la barbat o 25 ml alcool concentrat o Alcoolul determina cancer orofaringian, pulmonar, mamar o Consumul in aceste limite previne 20% aparitia cancerului Dieta si stil de viata o 30-40% din cancere sunt provenite = 3-4 milioane/an (la scara mondiala

Oncologie 7 1

o 400-800 g fructe si legume/zi o 600-800 g cereale/zi o Evitare: Conservare exclusiv prin inghetare Evitarea projelii, frigerii Limitarea conservantilor, colorantilor Principii si strategii de depistare - depistare = screening = triaj - depistare = identificarea bolii inaintea aparitiei semnelor clinice - depistare nu e acelasi lucru cu diagnostic - depistarea poate fii: o in masa = activitate de sanatate publica si se aplica intregului grup populational si se imparte in grup cu testul negativ si grup cu testul pozitiv o individuala (oportunista) orientata de factorii de risc; se limiteaza la pacientii care se adreseaza medicului pentru alt motiv. Este recomantat de medicul specialist Criterii de indeplinit pentru instituirea unu program de depistare - boala: grava dar curabila prevalenta inalta in stadiul preclinic istoria naturala a bolii este cunoscuta perioada de timp indelungata intre primele semne de boala si declararea decesului - testul de diagnostic: sensibil si specific simplu si ieftin lipsit de risc sigur (fiabil) - diagnosticul si tratamentul: existenta tratament eficient, acceptabil si lipsit de riscuri tratament precoce sa fie mai eficient in scaderea mortalitatii sau morbiditatii decat tratamentul inceput dupa manifestarea evidenta a bolii Pincipalele mijloace de depistare: - clinice: autoexaminare, examenul clinic periodic medical - metode radiologice: mamografia - metode endoscopice: eficacitate marita, acceptabilitate scazuta - metode biologice: interes public crescut, interes medical scazut markerii biologici nu au nivele crescute paralel cu stadiul evolutiv al bolii - examenul citologic: a permis realizarea celui mai fiabil test de depistare: examenul citologic cervico-vaginal in depistarea cancerului de col uterin citologia exfoliativa: cancer bronsic, vezical Evaluarea economica a actiunilor de depistare: - dificil de facut un raport cost/eficienta - mamografie a scazut cu 37% mortalitatea prin cancer mamar - citologia cervico-vaginala a scazut cu 90% mortalitatea prin cancer de col uterin Cancerul de col uterin - Incidenta: locul 3 (2 la femei) - Mortalitate: locul 4

Oncologie 7 2

Preventia primara: informatii legate de factorii de risc (ex BTS) Depistare: citologie exfoliativacervico-vaginala. o Rezultatele in 5 clase de gravitate: 1 - normal 2 - benign 3 - suspect 4 - celule maligne izolate 5 - celule maligne in placard o modern, rezultatele sunt clasificate in: displazie usoara, moderata, severa, cancere in situ Atitudine terapeutica: o Clasa 3 se trateaza cauzele leziunilor benigne sau suspecte, se repeta testul; daca se mentine pozitiv se fac biopsii dirijate prin colposcopie o Clasa 4 si 5 biopsie dirijata Preventia secundara: tratarea starilor precanceroase cancerele in situ se trateaza conservator (conizatie)

Cancerul mamar - Incidenta: locul 2 - Mortalitate: locul 3 - Preventia primara: recomandari dietetice: alimentatie bazata pe vegetale, limitarea grasimilor, dulciurilor, alcoolului, fumatului, mentinerea unei greutati normale chemopreventie, progesteron, tamoxifen - Diagnostic precoce: recunoasterea semnelor clinice de catre bolnav (autoexaminare) sau medic (examen clinic al sanului) Autoexaminarea (autoinspectia, autopalpare) trebuie invatata, este util intre mamografii si examene medicale, scade mortalitatea cu 10-15% Examenul clinic al sanului scade mortalitatea cu 20-25%, este recomandat intre mamografii Mamografia cel mai important rol in depistarea cancerului mamar Cancerele depistate prin mamografie au invazie ganglionara axilara in 25% cazuri (45-55% in tumori manifeste clinic) Scade mortalitatea cu 30-55% Ritm: la 1-2 ani intre 40-49 ani, la 1-2 ani intre 50-75 ani Depistarea in masa: conform unei metodologii riguroase: teste pozitive 5-10% la o participare de 65%. Sub 40 de ani nu se recomanda mamografii (trebuie sa ramana o investigatie de rezerva sub varsta de 40 de ani) Cancerul colo-rectal Incidenta: locul 5 Morlatilatea: locul 5 Rata de curabilitate globala: 40% (numarul crescut de cazuri inoperabile) Supravietuirea la 5 ani: 80% in stadiul A Dukes si 20% in stadiul D Dukes Preventia primara: recomandari dietetice si stil de viata: alimentatie bogata in fibre, cereale, legume, fructe, scazuta in grasimi saturate, consum moderat de alcool, evitarea prajelii si frigerii, greutate normala, activitate fizica.

Oncologie 7 3

Depistarea: testul de depistare a sangerarilor oculte in scaun 2-5% teste pozitive peste 45 ani. La 6 teste pozitive: 2 polipi, 1 cancer, 3 fals pozitiv. A scazut mortalitata cu 15-21% la 16-18 ani (anual/bianual). Se recomanda peste 45-50 ani ca testul sa se efectueze anual/bianual colonoscopia / sigmoidoscopie recomandata numai la persoane cu risc

Cancerul bronhopulmonar - Incidenta: 1 - Mortalitate: 1 - Preventia: este foarte simpla (a nu fuma) dar greu de realizat - Depistarea: prin ragiografie este usor de realizat si acceptata de populatie dar nu influenteaza rata mortalitatii. Radiografia pulmonara si examenul citologic al sputei nu reprezinta metode eficace de screening. - Preventia primara: prin lupta contra tabagismului trebuie sa fie o prioritate pentru toti medicii indiferent de domeniul in care lucreaza. E nevoie de implicarea medicilor, implicare politica. Cancerul de prostata - Incidenta: locul 3. Incidenta in crestere, in acord cu cresterea sperantei de viata - Mortalitatea: locul 3 - Preventia primara: necunoscuta - Depistarea: tuseul rectal depistare individuala la barbatii intre 60-70 ani. Tuseul rectal poate depista tumori corespunzatoare unui stadiu B de cancer. In caz de suspiciune clinica, dozarea PSA, eco transrectala, biopsie prostatica transrectala. PSA antigen specific prostatic. Nu poate fi utilizat in depistarea in masa. Este un marker foarte sensibil dar nu specific pentru cancerul de prostata, creste si in hipertrofie benigna (75%) ecografia transrectala nu poate fi utilizata ca metoda de depistare in masa dar e utila pentru orientarea punctiei bioptice. Cancerele copilului domina sarcoamele (la adult, carcinoamele sunt mai frecvente) la copil frecvente sunt: leucemiile si limfoamele (hemopatii maligne) rata de vindecare mai mare de 80% tumori cerebrale retinoblastom, nefroblastom (tumora Wilms) ( 92% din cazuri se intalnesc la copil), neuroblastom (60% se intalnesc la copil) rata de vindecare 95-98% sarcoamele osoase si sarcoamele de tesuturi moi e a doua cauza de deces la copii dupa accidente, malformatii congenitale, boli genetice (alte tari), infectii (Romania) sexele sunt afectate egal in primii 10 ani: retinoblastom, nefroblastom, neuroblastom urmatorii 10 ani: limfoame non-Hodkin, sarcoame Afectiuni ce predispun la cancer: o Neurofibromatoza (von Recklinghansen) -> sarcoame, tumori nervoase, cancere multiple o Sindromul Down (trisomia 21) -> leucemii si limfoame

Oncologie 7 4

o Criptorhidia -> daca nu se corecteaza pana la un an, riscul malign al testiculului este mai mare de 30 de ori Caracteristicile unor cancere genetice 1. debut precoce: in primii 1-3 ani 2. leziuni multifocale in organele afectate 3. afecteaza bilateral in cazul unor organe pereche 4. cancere primitive multiple Principii de diagnostic in cancerul copilului - certitudinea necesita mai multe teste in afara de MO - certitudinea necesita din ce in ce mai multe teste: imunohistochimie metoda complementara microscopie optica, examen citogenetic. Cele trei examene cumulate dau diagnosticul de certitudine. Examenul citogenetic e atat de specific incat are indicatie de diagnostic - examenul de microscopie optica poate crea confuzii o tumori cu celule mici au aspect MO nediferentiat o toate neuroblastoame, limfoamele Semne si simptome de boala la copil - aparitia unei formatiuni tumorale: orice formatiune trebuie investigata chirurgical si anatomo patologic - aparitia unei adenopatii o mai frecvent laterocervical o in cadrul unor boli de sistem o in cadrul unor tumori cu diametru mai mare de 10 mm - biopsia ganglionilor se face daca exista o adenomegalie care se mentine sau creste timp de trei luni daca se asociaza cu febra si/sau splenomegalia, cu anomalii radiologice de mediastin - cefaleea: cel mai des cauza este vicii de refractie si se recomanda consult oftalmologic. In cadrul unor tumori cerebrale, in caz de hipertensiune intracraniana apare cefalee, varsaturi. Daca cefaleea persista, indicatie de CT - durerea osoasa poate sa apara in cancere osoase leucemii (artrita) netastaze osoase In cancerele osoase e posibil ca in faza initiala durerea sa fie intermitenta si dispare la antalgice, ulterior apare formatiunea tumorala. 50% dintre sarcoame sunt metastaze in momentul punerii diagnosticului - artrita leucemica poate fi confundata cu RAA. Daca se alege corticoterapia, se foloseste prednisonul care e citostatic si mai intarzie diagnosticul cu 4-5 saptamani - metastazele osoase sunt caracterizate de dureri si la copil apar frecvent la neuroblastom si rabdomiosarcom. Tumorile mediastinale simptome: compresie de organ mediastinal, VCS, laringe, edem in melerina, disnee. origine: frecvent limfoame si leucemii uneori e urgenta oncologica Tumori abdominale:

Oncologie 7 5

orice formatiune tumorala trebuie investigata si chirurgical diagnostic diferential cu nefroblastom si neuroblastom

Oncologie 7 6