1.Virus gripal 1.

Clasificare: tipuri (ag nucleoproteinic): A, B si C subtipuri (atg de suprafata HA si N la tip A): -; la om: H1N1, H2N2, H3N2, H1N2 Diagnostic de laborator Produse patologice: secretii nazo-faringiene (tampoane, aspirate, spalaturi), secretii traheobronsice (aspirare, lavaj), fragmente organe (pulmon, creier biopsie) a . detectie virus (diagnostic rapid) teste de tip directigen IF ELISA RT-PCR b. izolare/identificare oua embrionate (10-11 zile) cultura celulara: culturi primare rinichi maimuta, linia MDCK (rinichi caine); incubare 34350C; Efc necaracteristic (rotunjire, crestere refringenta); evidentiaza virusul (1-3 zile) prin HAD (hematii cobai); identificarea virusului prin HAI diagnostic serologic: Incubatie: 1-4 zile Profilaxie: vaccin compozitie : tulpini circulante v. A (H3N2 si H1N1) si B tipuri: -inactivate cu: virus intreg, virus fragmentat (splitat), subunitati virale (hemaglutinina) -vii atenuate -vaccinuri ADN chimoprofilaxie amantadina antineuraminidazic Multiplicarea virala: a. initierea infectiei: HA se ataseaza pe receptori cel. ( acid N acetil neuraminic) apoi prin viropexie captat in vezicula de endocitoza. Clivarea HA in HA1 si HA2 si fuziunea cu mem. cel (pH acid din endosomi) elibereaza ac nucleic in citoplasma . b. replicarea ARN viral: c. sinteza proteinelor: d. sinteza ARN genomic: Replicarea este rapida (3 ore) e. ansamblare si eliberare: Epidemiologie V. gripale tip A produc: epidemii (drift antigenic) la 2-3 ani (rata de atac: 15-25% colectivitati deschise si 40% in cele inchise; pandemii (shift antigenic) la 11- 38 ani Transmisie: contact direct Complicatii: suprainfectii bacteriene (s. aureus, H. influenzae, diplococus pneumoniae) = otite, sinuzite mastoidite, pneumonii secundare.

2.Infectia virala-boala virala EVOLUTIA INFECTIEI VIRALE 1. Infectia acuta (incubatie, invazie, stare, declin): autolimitanta: - vindecare prin interventia apararii imune: atc umorali localizeaza infectia (la poarta de intrare, impiedica diseminarea), dar eliminarea virusului si celulelor infectate este asigurata de apararea celulara (macrofage, limfocite B si T) - evolutie fatala: virulenta excesiva, aparare deficitara gazda. Ex.: evolutie fulminanta in infectiile cu virusurile febrelor hemoragice 2. Infectia inaparenta (subclinica): raspuns imun eficient care elimina virusurile 3. Infectii persistente: mentinere perioade indelungate a v.: infectii cronice: producere continua de virusului (organismul nu il elimina) +/- manifestari clinice. Ex.: infectia cu v. hepatitic B: prezenta de atg (lipoprot.) viral si din membrana celulara; raspuns in atc scazut, complexe imune Atg-Atc cu viremie constanta, integrarea ADN viral in genom celular infectii latente: productie discontinua de v. (episoade clinice intermitente) - ex.: v.herpetic dupa primoinfectie (bucala, genitala) disemineaza prin axoni la ggl senzoriali regionali unde determina infectie latenta (evidentiata prin hibridizare); reactivarea infectiei (replicare ADN si sinteza de progeni) la nivel epidermal. 4. Infectii lente: perioada foarte lunga de incubatie: - v. cunoscute: v . rujeolos poate determina PESS, v. Papova produc leucoencefalopatia multifocala progresiva - v. necunoscute: prioni in boala Creutzfeld - Jacob si boala Kuru Mecanismele persistentei: productia de virus defectiv care interfera cu productia de progeni si se acumuleaza in celula variatia antigenica virala sinteza excesiva de atc care interfera cu raspunsul imun celular prin blocarea epitopi Virulenta = capacitatea: infectanta, multiplicativa, lezionala (specifica) determinata genetic (secvente nucleotidice-proteine cu rol in virulenta): -v.gripal: gene care codifica HA (initierea infectiei), polimerazele virale (replicare ARN), proteina M (ansamblare) -modificari genomice: atenueaza virulenta (v. herpetice: deletia segmentelor care codifica proteina X22 si o proteinkinaza) Boala este rezultatul tulburarilor functionale si leziunilor structurale provocate de virus dar si al actiunii r.i. celular si umoral . Cai de patrundere: tractul respirator : - virusul patrunde prin aersoli (nucleosoli, picat. Pflugge) eliminati de bolnav prin tuse, stranut. - rezistenta locala: mucus (flux ext. prin cili), IgA secretor , macrofage - virusuri: gripale, paragripale , rujeolos , rhinov., v. coxsackie - conditii favorizante: temperatura <, umiditate > - dimensiuni aerosoli: 6 microm se prescin cavit nazala, < de 6 (0.6 microm) ajung in alveole tractul gastrointestinal

- nivel superior (muc. bucala, orofaringe) : v. citomegalic, v. Epstein-Barr - nivel inferior (intestin): localizare exclusiva (rotav., coronav., parvov., parvov., difuziune sistemica (v. polio, v.hepatitei A) - cond. fav/defav: pH < (1,5-2), enzime proteolitice (tripsina, pancreatina), saruri biliare , mucus cu IgA . Ex .: pH acid inactiveaza rhinov., enzimele proteolitice cliveaza (activeaza) precursori inactivi capsidari cu rol de atasare/replicare la reov., coronav., rotav., v. invelite sensibile la saruri biliare tegumente si mucoase - integritatea = factor de rezistenta - sol. de continuitate tegumentare (zgirieturi, plagi, manevre medicale, intepaturi) favorabile: papilomav. in derm escoriat , intepaturi insecte vectoare (alfav., flaviv., bunyav.) - mucoasa genitala si anala : v.papiloame , v. herpetic, v. hepatitelor Asi B, HIV - tract genito-urinar: eroziuni (leziuni) epiteliu (vaginal, uretral) pot favoriza infectia cu v.herpetic, v.citomegalic, v. hepatitei B si HIV . Factori de rezistenta : mucus cervical , secretii vaginale. 3.Retrovirusuri -agenti patogeni ai animalelor si omului; larg raspinditi; manifestari diverse (asimptomatice boli grave); determina boli: s.i. ,s.n., proliferative maligne; evolutii: acute sau lente ETAPE IN INFECTIA HIV- clinic: etapa I. Infectia acuta primara: asimptomatica sau cu simptomatologie nespecifica (febra, artralgii, rinofaringita, +/- rash, +/- cefalee/redoarea cefii = sindrom retroviral); durata: 2-3 sapt.; leucopenie cu limfopenie, leucocite atopice; seroconversie la 1-10 sapt de la debut (fereastra imunologica) evid prin: IF (atc IgM) sau ELISA; la seronegativi: PCR; izolare v. din sange/plasma sau l.c.r (meningita acuta) etapa II: asimptomatica etapa III: limfadenopatie persistenta, generalizata; durata trecerii de la II la III: 7-9 ani; evolutie la 7 ani de la infectie: 20% asimptomatici, 44% cu simptome nespecifice, 36% simptome specifice etapa IV: infectia clinica manifesta: a. febra persistenta, slabire (10%) b. tulburari neurologice: dementa, mielopatie, neuropatie c. infectii oportuniste: pneumonie cu pneumocystis carinii, toxoplasmoza, candidoza bronsica/pulmonara, criptococoza, histoplasmoza, herpes cutaneomucos/diseminat, salmonelloze; leukoplazia paroasa a gurii, zona zoster, nocardioza, tuberculoza, candidoza bucala; cancere secundare: sarcom Kaposi, limfom non Hodgkinian, limfoame primitive cerebrale: pneumonia limfocitara interstitiala, purpura trombopenica d. leziuni tegumente si mucoase: eruptie maculopapulara (50%), moluscum contagiosum, dermatita seboreica e. leziuni tract genital: ulceratii cu secretii vaginale/uretrale; virus prezent in sperma si secretii vaginale f. tulb. gastrointestinale: anorexie, diaree g. tulb. endocrine: hipoogonadism, insuficienta suprarenala h. alte organe: insuficienta renala acuta, glomerulopatii, pneumonie interstitiala limfocitara i. afectare sist hematopoietic (infectare maduva): anemie, trombocitopenie, epistaxis, hemoragii

gingivale j. leziuni s.n.(atrofii, demielinizari, necroze): encefalopatii, dementa Epidemiologie: raspindire globala pandemie (primul caz 1981; seropozitivi in prezent 40 mil.) - Africa : 30 milioane (reg sahariana >50% si Zimbabwe/Botswana > 30%), Europa de Vest : 600.000 Europa de Est si Asia Centrala : 1,5 milioane; America de sud: 1,6 milioane; America de Nord: 995.000 - decese 2003: 3 milioane grupuri de risc: parteneri sexuali (infectati, bolnavi), transfuzionati, copii din parinti bolnavi, homo/bisexuali, narcomani prostituate, populatii cu nivel socio- economic scazut si promiscuitate sexuala varsta cea mai afectata: activitate sexuala intensa (20-50 ani = 90%) sursa: om cu infectie asimptomatica sau manifesta transmisie: - contact sexual (predominenta): homo/bi/sau heterosexual; fav. prostitutia/parteneri multipli; risc la un singur contact = 1%; risc-parteneri de durata = 50%) - congenital: i. uterin (mama-fat); perinatal (trecere vagin la nastere sau alaptare) risc 20-60% - parenteral: injectii (seringi contaminate) - risc =1%; drogati = 17%; alte manevre medicale sangerinde (stomatologie) - transfuzii : sange total, plasma, factori coagulare, celule; m.mic Ig si albumina Tipuri de vaccin: - ADN recombinante: cu proteine de invelis (gp 160 si gp120) si vector al genei env a v. vaccinal sau unui avipoxvirus - subunitar: proteine imunogene a HIV - peptide sintetice Produse patologice: mononucleare sanguine, plasma, ser, lacrimi, saliva, urina, lichid seminal, secretii vaginale Patrundere virus: sange si derivate, transfuzii, sol. continuitate tegumente/mucoase, manevre medicale sangerinde/penetrante (injectii, acupunctura, tatuaje), contact sexual, de la mama la fat (congenital) prin placenta sau perinatal prin alaptare Incubatie: 7-10 ani, mai scurta post-transfuzionala si congenital Retrovirusurile:agenti patogeni ai animalelor si omului; larg raspinditi; manifestari diverse (asimptomatice boli grave); determina boli: s.i. ,s.n., proliferative maligne; evolutii: acute sau lente Clasificare a. Subfamilia Oncornavirinae: afect. neoplazice (leucemii, limfoame umane de tip T) = HTLV (human T limphotropic virus) I si II b. Subfamilia Lentivirinae: boli cu evolutie lenta cu afectare neurologica sau pulmonara = HIV I si HIV II, agenti etiologici al SIDA (sindromul de imunodeficienta dodindita),agenti etiologici boli: om, animale; evolutie lenta; majoritatea letale; afectare celule sistemului imunitar cu anularea rezistentei imune si infectii oportuniste supraadaugate c. Subfamilia Spumavirinae: boli om si animale, vacuolizari celule in culturi celulare (aspect spumos) 4.Actiunea agentilor chimici , fizici si biologici asupra virusurilor Mod de actiune:

distrugere/inactivare: atenuare, sterilizare conservare: transport produse patologice, pastrare laborator, mentinere vaccinuri cu virusuri vii modificare: atenuarea patogenitatii Sensibilitatea diferitelor structuri: acidul nucleic: radiatii UV, substante chimice (formaldehida, hipocloritul de Na), agenti mutageni (ac. nitros, hidroxilamina), substante radioactive cu P, H proteine virale: radiatii UV, enzime proteolitice, substante chimice (fenol, formaldehida) invelisul: solventi (eter, cloroform), detergentii anionici AGENTI CONSERVANTI glicerol (50%) mentine infectivitatea timp indelungat: v. polio (6 ani); v. herpetic (5 ani); v. febrei galbene (2 luni) sarurile de Mg. si Na mentin infectivitatea la temperaturi ridicate (Cl2Mg v. polio la +500C) Agenti care diminueaza patogenitatea formaldehida (0,2%) mentin imunogenitatea (vaccinuri inactivate) la v.rujeolos, v. urlian, v. encefalitice fenolul (1%) folosit la vaccin antirabic beta propiolactona la vaccinul antirabic FRIGUL conserva virusurile si mentine infectivitatea. la +40C: majoritatea virusurilor se mentin perioade lungi congelarea (-200C) poate scadea seminficativ infectivitatea (v. gripale) la 700C si azotul lichid (-1900C) se mentin ani de zile toate virusurile inghetul si dezghetul repetat afecteaza virusurile cu anvelopa (paramyxov., v. herpetice) 5.CULTIVAREA,MULTIPLICAREA VIRUSURILOR Virusurile se replica numai in celule vii (eucariote sau procariote). Cultivarea virusurilor se poate face in urmatoarele sisteme: I. substraturi celulare II. oua embrionate III. animale de laborator INVELISUL VIRAL unele virusuri (ADN, ARN) prezinta un invelis (anvelopa sau peplos) invelisul provine din: membrana celulara (ortomyxovirusuri, paramyxovirusuri, filovirusuri, retrovirusuri) sau m. nucleara (herpesvirusuri) Substraturi celulare: culturi de tesut: fragmente de tesuturi suspendate in mediu nutritiv fara multiplicare: nu se mai folosesc organoculturi: fragmente de organe (esofag, stomac, intestin, colon, cord, pancreas), mentinute in mediu, permit dezvoltarea a v. gripale A si B, v. echo, v. polio, v. rujeolos, etc. Celulele nu se multiplica si au o supravietuire scurta. culturile celulare: suspensii monocelulare obtinute enzimatic sau chimic care se multiplica si au o durata de supravietuire variabila dependenta de cariotip si modul de obtinere. - componente: a) celulele b) mediul nutritiv UTILIZAREA CULTURILOR DE CELULE diagnostic (izolare si identificare) obtinerea unor reactivi de diagnostic

prepararea de vaccinuri virale 6.Morfologie virala MORFOLOGIE lvizualizarea se doar la microscopul electronic (transmisie, baleiaj scanare) lmodul de studiu: 1.direct din produse patologice: pustule (v. vaccinia, v. variolic); vezicule (v. varicela/zoster, v. herpetic); fecale (rotavirusuri) 2.din tesuturi si celule infectate (bolnav, culturi celulare, oua embrionate, animal) 3.suspensii virale obtinute prin: cultivarea pe substrat sensibil (culturi celulare, oua embrionate, animale), eliberare virus (inghet-dezghet, ultrasonare, mecanic, detergenti), suspensionare (solutii saline), centrifugare (3000 g) 4.purificare virus: ultracentrifugare (150.000 g), cromatografie, ultrafiltrare 5.concentrare: deshidratare, precipitare, ultrafiltrare (moleculara) 6.examinarea propriu-zisa: coloratie negativa, imunoelectromicroscopie criomicroscopie, difractia cu raze x, sectiuni celulare ultrafine 7.Genetica virala pReplicarea genom parental este diferita: tip ac. (ADN/ARN), nr. catene (mono, dublu), forma (liniara, circulara), nr. segmente, sens (+ /- ) Replicarea genomului viral pin citoplasma (exceptie: orthomyvov., bornav.) pconservativa (pastrare catene parentale) la v. ARN bicat. (reov.); informatia este transferata pe o catena cu sens negativ care da nastere la mai multa catene pozitive penzime: replicaza, codificata de virusuri cu sens negativ (ARN polimeraza dependenta de ARN); la virusuri cu sens pozitiv ARN functioneaza ca ARN m pentru sinteza de replicaze; reverstranscriptaza (la retrov.), replicarea ARN trecind printr-o forma intermediara (ARN-ADN) la ADN (integrat in nucleu) pmajoritatea virusurilor ARN sunt monocatenare (exceptie reovirusurile) pvirusurile cu genom segmentat au enzime pentru fiecare segment (orthomyxov., reov.) 8.Variabilitate virala Variatia genetica Modificari structura genom: I. mutatia (fara aport de material exogen) II. recombinarea (cu material exogen) Mutatia Mutatia = alterarea stabila transmisa la descendenti (mutanti) a unei sau mai multor gene. Mod de aparitie : - spontana : la v. ARN (orthomyxov., lentiv.) la care polimerazele ARN dependente nu elim. secvente gresite - indusa : cu ag. mutageni (rata = 2x10 5/gena) RECOMBINAREA Recombinarea = modificarea structurii acidului nucleic prin aport de material genetic si schimburi de segm. genomice omologe intre virusurile diferite 1. Mecanisme de recombinare: precombinarea intramoleculara :

- v . AND (adenov., herpesv., poxv.), intre perechi de mutanti ts . ruperi si reasocieri in catenele de ac. nucleici parentali prin incrucisare reciproca (crossing-over). Intervin enzime celulare . - v. ARN cu genom nesegmentat (v.polio , coronav.) recombinat. Se face prin copieri alternative. Rata este mica (exceptie retrov.cu genom diploidrata mare prin coinfectie cu v. heterozigoti) preasocierea genomica : pv. cu genom segmentat (myxov., reov.). Recombinantii au genom cu segmente combinate intimplator (v.gripal au o frecv . de recomb. 50%) . 9.Virusurile hepatrotope I. Clasificare: 1. virusuri cu tropism primar hepatic: v. hepatitei A (VHA) - picornaviridae v. hepatitei B (VHB) - hepadnaviridae v. hepatitei Delta (VHD) - virus defectiv asociat cu VHB v. hepatitei C (VHC) - flaviviridae v. hepatitei E - caliciviridae 2. virusuri cu localizari secundare hepatice: v. citomegalic v. herpetic v. rubeolos v. Epstein Barr v. hepatitei A Hepatita virala = boala infectioasa caracterizata prin febra, stare generala modificata, icter, astenie, inapetenta, somnolenta. Hepatita A-Patogeneza : cale: orala incubatia: 15-50zile evolutie endemo epidemica Transmisie: fecal orala (conditii igienice deficitare); favorizata de rezistenta virusului in mediu exterior Imunitate : umorala : atc IgM ,IgG si Ig A (neutralizanti anti capsidari ) apar la debutul bolii. celulara: prezente celulule K si limfocitele T citotoxice (CD8) elimina resturi hepatocite. Profilaxie: a. pasiva: imunoglobuline policlonale/specifice: 0,05 ml/ Kg corp - protectie 3 luni (75 80%) b. activa vaccinuri: inactivate (formol vii atenuate: in curs de experimentare sintetice (peptide obtinute prin inginerie genetica) rezistent la: pH 3, solventi organici, detergenti neionici produse patologice: materii fecale ,sange teste biochimice : - pigmenti biliari: ser

- citoliza hepatica: crestere transferaze serice (ALT, AST) si GGT chiar fara icter - dezechilibrul proteinelor serice: crestere alfa, beta, gamma glob.; scaderea albumine: inversare raport A/G Hepatita B evolutie endemica, rar epidemica, purtatori cr: 10-15% - invelisul viral = lipoproteic, contine proteina majora HBs si doua proteine minore (PreS1 rol in atasarede hepatocit si PreS2 afinitate pentru receptorul albuminic) transmisibilitatea: sangele infectant n sapt. inainte de debut, in timpul bolii, iar la purtatori ani (Atg HBs si Hbe) incubatie: 6 sapt 6 luni patrundere organism prin: solutii de continuitate tegumente/mucoase, manevre medicale invazive (injectii, transfuzii , tratamente stomatologice, interventii chirurgicale ) evolutia bolii depinde de reactia gazdei (umorala si celulara): - hepatita acuta: reactie intensa cu elim v. si a hepatocite infectate ; hepatita supraacuta fulminanta (letala prin necroze hepatice intinse). Histologic: lez. parenchim (hepatocite balonizate cu contur sters si nuclei mari), inflamatorii ( edem, infiltrate: neutrofile, eosinofile si activare cel. Kupfer) si regenerari (mitoze). Distrugerile > 65 % = letale . - hepatita cronica (infectie persistenta): se asociaza cu r.i. slab , replicare continua a VHB si toleranta imuna. Distrugeri limitate dar continui. teste biochimice : - pigmenti biliari: ser (bilirubina > 5 mg o/oo); urina (urobilinogen >) - citoliza hepatica: crestere transferaze serice (ALT, AST) si GGT chiar fara icter - dezechilibrul proteinelor serice: crestere alfa, beta, gamma glob.; scaderea albumine: inversare raport A/G Hepatita D -virus defectiv - coinfectii sau suprainfectii in hepatitele B (VHB = helper) patrundere ca VHB dar evol depinde de coinfectie sau suprainfectie Hepatita C-fam flaviviridae - agenti infectiosi a unor boli grave umane transmise prin artropode sursa: tantari, capuse (transmisie transovariana) transmisie: intepatura la om, animale Hepatita E transmitere-fecal anal. 10.Imunitatea in viroze Dinamica raspunsului imun: a r.i. primar: apare la prima expunere sau vaccinare perioada de latenta = de la contact initial la primii Atc serici (2-5 zile) perioada exponentiala = crestere logaritmica a Atc (12 zile), dominanti IgM (aviditate >, afinitate <), apar si IgG si IgA in cantitati mici perioada stationara IgM persista 2-3 saptamini perioada de descrestere: scadere IgM pina la disparitie; concentratii mici IgG, IgA si IgE

-sunt implicati factori: celulari, mediatori si solubili (macrofage, limfocite T si B, NK, K, limfokine). Particularitati: - depind de expresia CMH I si II pe celule infectate (rujeola, gripa, oreillon) - recunosc si atg v. inactivate ce produc fuziuni de membrana - reactioneaza si la atg. interne - intervin in rejectia grefelor si imunitatea antitumorala limfocit Td (sensibilitate intirziata): intervin in reactii de hipersensibilizare intirziate (RHI), produc limfokine care activeaza: macrofage (factori mitogeni, de inhibitie a migrarii), PNM (stimulare eosinofile, eliberare histamina), limfocite (factori mitogeni, limfotoxine, interleukine, celule producatoare de colagen sau interferon). Reactiile pot apare dupa vaccinari . celule NK = distrug celula tinta independent de atc si CMH. Activate de interferonul produs de celulele infectate. Au rol in imunitatea antitumorala si limitarea infectiilor cu v. invelite (herpetic) celule K = mononucleare, nefagocitare, citotoxice dep. de Atc. Active pe v. invelite (v.varicela zoster si herpes) b. r.i. secundar: apare la reexpunerea la acelasi antigen - caractere: apare la cantitati mici de Atg apare dupa o latenta scurta cu o rata mare de sinteza a Atc tipul dominant: IgG (afinitate mare, aviditate mica) titrurile Atc sunt mari si persistenta indelungata mecanismul r.i. sec = celulele de memorie T si B Raspunsul imun depinde de-tipul de virus -tipul de Atc si afinitate -tipul relatiei virus celula gazda -prezenta complementului (citoliza) -raport conc. virus/conc Atc Neutralizarea = anihilarea activitatii infectante ca urmare a actiunii anticorpilor (IgM, IgG, IgA) asupra virionilor sau prin interventie intr-o etapa de multiplicare. Imunoglobuline = proteine cu functie de antigene, produse de limfocitele B si apar ca molecule libere (sange, secretii exocrine, lichide interstitiale) atasate celular prin frag. Fc la limfocite, macrofage, PMN complexe imune (Ag Atc) libere sau in tesuturi Proprietatile sistemului imun: - specificitate: recunoasterea moleculelor straine (antigene) - discriminare intre self si non self (structuri proprii si straine) - memorie imunologica (raspuns secundar dupa primul contact cu atg.) 11.Virusul urlian (parotidita epidemica) - transmitere: saliva si secretii respiratorii (picat Pflugge) -afectare SNC (50%): meningism usor (pleiocitozalcr), meningo encefalite (0,5%) (mononucleare disem. infectia prin plexuri choroide/neuronal - alte localizari: miocardite, pancreatite (diabet juvenil), nevrite auditive (hipoacuzie), orhite/ovarite (sterilitate)

-diagnostic serologic: det. IgM si IgG (probe duble) prin ELISA; mai rar: RFC, HAT profilaxie: - vaccinuri vii atenuate (fibroblaste de embrion de gaina, ou embrionat); eficacitate 90% - vaccinuri inactivate (formol): protectie limitata 12.Virusul rujeolos semn Koplik = pete rosii cu varf alb. enantem si exantem = diseminare masiva prin limfocite si monocite in toate tesuturile epiteliale si limfoide. complicatii: - encefalita acuta la n zile dupa rash. Autoimuna? - encefalita acuta infectioasa (izolare v.) - PESS apare la 2-10 ani (v. defectiv, r.i alterat) - la malnutriti: infectii sec cu mortalitate 5-10% (bronsite, b-pneumonii, enterite, otite; pneumonia cu cel gigante la i. depresie. -atg materni dau rezistenta 6-8 luni -imunitate:dupa boala toata viata -incubatie: 11 zile -sursa: om bolnav cu transmitere directa (secretii respiratorii) 13.Virusul sincitial respirator -determina i.r.a la sugari si copiii mici (25% pneumonii si 50% bronsiolite) -v. se multiplica in epiteliul cai respiratorii superioare (necraze), apoi disemineaza la bronhii si parenhimul pulmonar 14.Virusul rubeolos agent etiologic al rubeolei importanta la gravide prin infectia fatului cu efect teratogen complicatiile (foarte rar): artrite ( artralgii ) purpura trombopenica (rar), encefalite ,encefalita cronica progresiva (tardiva) imunitate dupa boala: durabila; 4% fac reinfectii inaparente la scaderea atg. infectia congenitala: - prin viremia materna virusul trece in placenta (focare inflamatorii, necroze in vilozitatile corionice) - distrugerile in tesuturile fetale = efect teratogen (malformatii: cardiace; oculare: cataracta congenitala, retionopatii , microftalmie, glaucom; nervoase: microcefalie, retardare mintala; surditate; alte organe: hepatosplenomegalie, diabet, hipertiroidie) - leziunile depind de varsta sarcinii (majore in primul trim.) Diagnosticul de laborator Produse patologice: secretii respiratorii, lacrimi, sange, l.c.r., materii fecale, fragmente organe (necropsie); rubeola congenitala: lichid aminotic, placenta, tesut fetal (avort) a . izolare identificare - doar in rubeola congenitala : culturi primare maimuta (AGMK), linii (Vero, RK13); E.c.p.: apare lent detectie: HAD , IF, interferenta cu ECHO11 identificare: RSN b. serologie : RHAI, HAPI, LA, ELISA, Hemolizaradiala in gel, IFI, RIA Infectie recenta: detectie IgM (ELISA, RIA, IF) Rubeola congenitala: IgM (ELISA) + izolare si identificare virus perioada incubatie: 14-23 zile; eliminare v.: inainte debut cu 7 zile si 4 zile dupa eruptie

eliminare virus: cu 7 zile anterior simptome Profilaxie: vaccin viu atenuat: administrare intra-muscular/subcutanat rezistenta durabila (seroconversie 95%) vaccin combinat MMR: RI la 1 an, RII la 4-5 ani; contraindicatii: femei gravide simptome: febra (medie), conjunctivita, coriza, indispozitie 15.Virusul rabic agent etiologic al turbarii= boala transmisa la om prin muscatura unui animal bolnav Diagnosticul de laborator: manipulare produse patologice in laboratoare cu nivel de securitate crescuta produse patologice: saliva (tampoane, aspiratie), gl. salivare (necropsie), fragmente maduva si creier (corn Ammon, cortex, talamus, hippocamp) a. examen direct atg. (maduva, creier, gl. salivare): IF , ELISA, amprente Corn Ammon (corpusculi Babes Negri/col. Nicolau sau Sellers) b. izolare identificare soarece nou-nascut: inoculare intra cerebral = paralizii spastice culturi primare (rinichi hamster), linii celulare (neuroblastom) fara uz curent RSN (seruri policlonale/monoclonale) pentru evidentierea virusului la soarece si in culturi IF Corpusculi Babes Negri -diseminarea in snc atasare virus pe receptori acetil colinici (sinapsa neuro musculara) trecere ARN in axoplasma nervi periferici si apoi diseminare centripeta in SNC cu producerea encefalitei rabice Generalizarea infectiei (sistem nervos si organe) = septinevrita Virus prezent in: saliva (infectie gl.), tract respirator, unele viscere alterari neuronale patognomonice: incluzii Babes-Negri mai frecvent Corn Ammon din hippocamp (coloratie Nicolau = albastru metilen si fuxina oxalatata), formatiuni ovalare - rosii intense (nucleocapside de 2-10 microm), evidentiata prin IF /ME tablou clinic determinata de leziuni SNC si periferic: hiperexcitabilitate, anxietate, spasme muschi faringiene, hidrofobie, convulsii, paralizii nucleocapsidele se acumuleaza in citoplasma celulara infectate = incluzii (corpuculi Babes Negri incubatie: 9 zile 1 an (n. ani) 9. Profilaxie: spalare rana; imunoglobulina specifica (local si intra-muscular) vaccinare: - vaccin: creier soarece nou-nascut, tulpini avianizate (embrioni) cu reactii de hipersensibilizare severe (paralizii Landry, mielita dorsala, pareze, nevrita); culturi celulare (MRC5, Vero, fibroblaste embrion de gaina), reactii reduse. 16.Virusul variolic Rezistenta la ag. fizici si chimici rezistent la dezinfectanti uzuali si temperaturi obisnuite (n luni) 700C infectiv perioade indelungate Forme clinice:

- variola major: febra >, prostatie, stare toxica, rash, eruptie veziculo pustuloasa generalizata (exantem, enantem) , +/hemoragii; mortalitate = 30% - variola minor (alastrim): manifestari usoare, mortalitate 1% leziuni caracteristice: incluzii eosinofile in citopl. cel . = corpusculi Guarnieri Diagnosticul de laborator: produse patologice: lichide pustule/vezicule (raclare), cruste examen direct : - M.E. lez. teg. virioni diferiti de v. herpetice izolare identificare : - oua embrionate (11-13 zile): inoc. pe m.c.a. apar pocks-uri (ingrosari a mem. de 1-4mm, albe/rosii hemoragice, necroze si ulceratii). Pocks-urile mari (v. vaccinal), pocks-uri mici (v. variolic) - culturi celulare : primare (umane, simiene) sau linii continui (Vero, BSC); efect citopatic focare de celule rotunde cu desprindere totala. - animale: nu se folosesc - identificare: analiza ADN (endonucleaza de restrictie si electroforeza) serologie: probe duble de ser - HAI, SN, ELISA, RIA, IF Poarta de intrare: respiratorie, multiplicare locala si in ggl. regionali Imunitate: la 4-5 zile apar atc. neutralizanti protectori dupa vaccinare atc. apar la 8 zile rezistenta dupa boala: toata viata Transmisie: directa (picaturi Pflugge) sau indirecta (materiale contaminate cu secretii conjunctivale/ nazale, sange, cruste, lichid pustula). Lenjeria/hainele contaminate infectante cca 18 luni Profilaxie: vaccin viu preparat din tulpina de virus vaccinal (raspuns imun incrucisat) v. vaccinal = virus cultivat indelungat in laboratore derivat initial din v. variolei bovine (Cowpox) 17.Filovirusurile(febre hemoragive:Ebola si Marburg) moarte la 9 zile de la debut (25-90 % ) afectare s.r.e in totalitate: necroze (ficat, splina, ggl, tubulare renale); pancreatita, orhita, pneumonie interstitiala, pancreatita, iridociclita, encefalita difuza; hemoragii intinse (pleura, peritoneu, pericard); faze finale = vasculita si c.id. transmisie: de la persoane sau animale bolnave prin aerosoli, organe infectate, sange; posibila si prin contact sexual (7 sapt. dupa vindecare) 18.Flavivirusurile - agenti infectiosi a unor boli grave umane transmise prin artropode viremia si localizarea secundara in functie de tropism: - encefalite: St. Louis, Japoneza B, primavara-vara - boli sistemice grave cu eruptie hemoragica si +/- hepatita sau nefrita: Denga hemoragica, Febra galbena

- boli sistemice (febra, rash, mialgii, artralgii): Denga, West Nile letalitate mare (20-25%): Febra galbena, Denga hemoragica Diagnosticul de laborator: a. izolare identificare din tesut cerebral, sange (Denga, Febra galbena) substrat: culturi de tesut de tantar reactii incrucisate: SN, RFC, HAI, IF (atc. monoclonali) b. serologie: - seruri duble : HAI , SN, RFC, ELISA transmisie: intepatura la om, animale 19. Herpesvirusurile Tratament: inhibitori ADN polimeraza virala: Iduviran, Aciclovir, Vidarabina Forme localizari: - gingivostomatita herpetica acuta: incubatie = 3-8 zile; eruptie veziculo-ulceroasa, febra moderata, evolutie favorabila - keratoconjunctivita: ulceratii - herpes generalizat: eczema cronica (eruptie variceliforma Kaposi) a copiilor evolutie +/fatala - meningita/meningo encefalita: invazie nervoasa (trigemen, olfactiv). Letalitate 70%. Sechele +/HSV I: poarta de intrare: sol. continuitate (tegumente, mucoasa bucala/conjunctivala) HSV II: poarta intrare: contact sexual (leziuni mucoasa genitala); congenital (mama-fat) Produse patologice: lichide (vezicule, ulceratii), fragmente organe (biopsie, etc.) 20. Virusurile Papova( papilomatoase, polyoma , vacuolizante )agenti patogeni a unor boli proliferative benigne si maligne ale omului si ale animalelor v. papilloma au tropism pentru celulele epiteliale scuamoase (keratinocite) - clinic: veruca tegumentara: excrescente superficiale (cap, trunchi, membre), copii si tineri papiloame laringiene si nazale: det. genom HPV6 si HPV 11 epidermodisplazia veruciformis (HPV 3 si HPV10): evol. malign la defecte genetice, debut copilarie, leziuni multiple/confluente (fata, trunchi, extremitati); i. depresie = 1/3 cazuri carcinom cu cel scuamoase carcinoame tegumentare: i. depresia din transplant (HPV 8 si HPV 5) infectii genitale: condyloma acuminata (col, vulva, perianal), adulti tineri (regresie spontana); implicate HPV 6 si HPV 11 cancer cervical si vulvar: HPV 16 (adenocarcinom) si HPV18 (carcinoame scuamoase); detectie ADNv in cel. col papiloame bucale: hiperplazia focala epiteliala (HPV13 si HPV 32 noduli mici pe mucoas, evol begnina); papiloame scuamoase (HPV 6 si HPV 11; aspect pedunculi pe mucoasa, pilieri); veruca vulgara (HPV 2; la buze); leucoplazia si cancerele orale (zone ingrosate mucoasa bucala, nedureroase, 12% neoplazice) - patrundere: leziuni minore teg. si mucoase (genitale) 21. Enterovirusurile

Clasificare: - 68 serotipuri (antigenicitate, imbolnaviri): v. Poliomielitice 1, 2, 3 v. Coxsackie: grup A (23 serotipuri), grup B (6 serotipuri) v. Echo: 32 serotipuri Enterov. (Ev): 68- 71 v. Hepatitei A (Ev 72) V poliomielitic-virus prezent sange inainte debut clinic (+/- paralizii); infectare sanguina a sistemului nervos, diseminare pe axoni, clinic: febra, cefalee, redoarea cefei, paralizii flasce (leziuni neuroni motori coarne ant. maduva = poliomielita paralitica acuta). Posibila invazie a creier, talamus, hipotalamus, nuclei cerebelosi, trunchi cerebral, cortex motor = poliomielita bulbara/encefalita poliomielitica cu evolutii extrem de grave. Lezare nervi cranieni: paralizia faringe, paralizia corzi vocale (perechea X), paralizii oculare (perechea V) leziuni neuronale/extraneuronale: cromatoliza, distructie masiva, neuronofagie; edem, proliferare cel., infiltrat perivacular limfocitar (ggl ., placi Peyer, miocard) Imunitate : dupa boala sau vaccinare: rezistenta indelungata de tip a. r.i. umoral: atc neutralizanti fata de VP1 si VP2 apar inainte debut (multiplicare intestinala si tesut limfoid) atc. circulanti previn diseminarea, nivel maxim 2-6 sapt., persista toata viata atc. FC apar mai tirziu si dureaza mai putin atc SN si FC trec pasiv la copil = rezistenta 0-6 luni imunodeficienti: fac boala atipica cu afectare s.n. b. imunitatea locala: IgA impiedica reinfectia la intestin amigdalectomia scade rezistenta locala Transmisie: fecal-orala (direct/indirect: apa, alimente infectate, secretii faringiene); v. prezent in orofaringe n. zile inainte debut Eliminare fecale: 3-6 sapt dupa imbolnavire Profilaxie: a. vaccin inactivat (Salk) - preparat culturi rinichi maimuta, inactivat formol confera imunitate umorala (blocheaza v. la orof) elimina posib de mutante si revertanti utilizabil in zone tropicale utilizare i. depresati necesita rapeluri numeroase b. vaccin viu atenuat (Sabin) - preparat pe diploide umane sau culturi simiene - caractere: induce i. locala si umorala persistenta (toata viata) blocheaza multiplicarea intestinala administrare orala posiblie reversii si mutante virulente transmitere v. vaccinale la neimunizati paralizii post vaccinale (1 caz/1milion vaccinari)

c. vaccin ADN recombinant (de viitor din polipeptide virale VP1 sau genom viral Diagnosticul de laborator : a. izolare identificare - culturi celulare v Coxsackie B, V.polio, V.Echo : culturi primare rinichi maimuta, diploide umane V.Coxsackie A: lina celulara RD - animale: V.Coxsackie A si B: soarece nou-nascut - identificare : culturi celulare : SN cu seruri specifice de tip (Polio, Coxsackie B si Echo) - animale : SN la v Coxsackie A b. diagnostic serologic: Det. atc pe probe duble (0-2/3 sapt) prin: SN, RFC, HAI, ELISA, precipitare in gel, reducerea plajelor c. diagnostic de certitudine: virus izolat si r.i. serc (crestere de 4 ori a atc) tablou clinic caracteristic (paralizii) context epidemiologic pentru enteroviroze 22.Virusurile Varicela- Zoster Patogeneza a. primoinfectia: patrundere: orofaringe/rar conjunctiva incubatie: 12-20 zile replicare locala cu diseminare prin contiguitate , apoi limfatica si sanguina (viremie primara); viremie maxima la 10-11 zile cu invazia ectoderm clinic: febra si eruptii succesive: - exantem maculopapular, vezicule (lichid clar, apoi purulent), cruste; pusee eruptive (2-4 zile) de la cap la trunchi - enantem mucoase: orofaringe, respiratorii, gastrointestinale, vaginale - retrocedare la aparitia atc. neutralizanti evolutie benigna; la deficiente imunitare: eruptii hemoragice, +/- encefalite si sindrom Reye, foarte rar varicela diseminata letala b. reactivarea infectiei: in primoinfectie v. disemineaza centripet la ggl senzoriali, apoi invazie nervoasa sau hematogena. In ggl senzoriali - infectie latenta (ADNv in cel). In conditii de scaderea imunitatii (stres, senescenta, traume, medicamentoasa), v .se multiplica, migreaza pe nervii senzoriali la terminatiile tegumentare si produc eruptia veziculara (locala = zona zoster) . Uneori: meningoencefalite, paralizii. c. veziculele contin virus sursa: omul transmisie: aerogena secretii nazo-faringiene, contact lichid vezicular/obiecte contaminate) produse patologice: lichide (+ celule ) din leziuni, exsudate r-faringiene, sange, fragmente organe 23.Virusul Epstein Barr( mononucleoza infectioasa ) agent etiologic al mononucleozei infectioase, limfomului Burkitt si carcinomului nazo-faringian (limfotrop/epiteliotrop)

clinic: angina, astenie, poliadenopatie, spleno si hepatomegalie Relatii virus celula gazda - cultivare: culturi de cel. B din sange (cordon ombilical) la inf. cu VEB sufera transformare (proliferare continua = imortalizarea limfocitelor). Faze: activare; blastogeneza permanenta (persistenta genom VEB) animale: inoc. de cel. limfoblastoide (heterotransplantare) la: sobolani nou-nascuti, soareci, hamsteri apar tumori (transplantabile) secretoare de IgM si Ig G produse patologice: saliva, spalatura nazo-fariengiene, sange (limfocite), tesuturi/organe (ggl., splina), tumori poarta intrare: orofaringe, multiplicare epitelii glandulare (parotida, alte gl salivare) cu inf. cr. si eliminare v. in saliva (det. atg.) , inf. limfocite B si diseminare sanguina in toate tes. limfoide