EVALUAREA ECONOMIC I FINANCIAR A NTREPRINDERILOR

1. Explicai necesitatea evalurii economice i financiare a unei

ntreprinderi.

Definitia evaluarii: Un complex de tehnici, procedee i metode prin care un bun, o grup de bunuri, un activ economic, un activ sau element intangibil, o ntreprindere n ansamblul su sunt aduse din punct de vedere valoric la nivelul pieei i prin care li se asigur comparabilitatea cu aceasta. Evaluarea economic i financiar este singurul tip de evaluare bazat pe expertiz i diagnostic i care are drept obiectiv determinarea valorii de pia (valorii de circulaie) a bunurilor i ntreprinderilor sau a unor valori derivate din valoarea de pia. Dar de ce trebuie evaluat o ntreprindere? Pentru c exist trei grupe de factori care influeneaz permanent valoarea oricrei ntreprinderi, i anume: ? ? ? influene legate de existena preurilor libere; influene legate de modificrile raportului de schimb al monedei naionale; gestiunea intern a fiecrei ntreprinderi, mai ales n ce privete politicile de amortizare si politicile de contabilizare(cu deosebire, contabilitatea costurilor). Pornind de la realitatea c, excepie fcnd politicile de amortizare si de contabilizare care au o anumit stabilitate, ele neputndu-se modifica dect ntre exerciii, att preurile ct i raportul de schimb al monedei naionale fiind libere i, deci, foarte mobile, practic recurgerea la tehnici specifice de evaluare ar trebui s fac parte din cotidianul ntreprinderii, si aceasta constituie apanajul expertului contabil consultant al ntreprinderii. Dac acest cotidian nu are loc, managementul ntreprinderii ar trebui totui s in seama c sunt cazuri n care este nu numai necesar, dar i obligatoriu s se procedeze la o evaluare a ntreprinderii; iat cteva exemple: a. Ca instrument de msurare a calitii gestiunii ntreprinderii - determinarea periodic a valorii ntreprinderii b. n tranzaciile comerciale - vnzare-cumprare, privatizare c. Ori de cte ori au loc schimbri n mrimea i structura capitalului social al ntreprinderii d. Ori de cte ori au loc schimbri n numrul i componena acionarilor sau asociaiilor e. Determinarea cursului de introducere la burs f. Calculul paritii de schimb n cazul fuziunilor i divizrilor g. n aciuni juridice cu scop patrimonial impartirea patrimoniului, lichidarea h. n scopuri fiscale - determinarea maselor impozabile sau a drepturilor de succesiune

11. Prezentai trei momente din viaa ntreprinderii n care este obligatorie evaluarea pe baz de expertiz i diagnostic.

a. Ca instrument de msurare a calitii gestiunii ntreprinderii - determinarea periodic a valorii ntreprinderii b. n tranzaciile comerciale - vnzare-cumprare, privatizare c. Ori de cte ori au loc schimbri n mrimea i structura capitalului social al ntreprinderii d. Ori de cte ori au loc schimbri n numrul i componena acionarilor sau asociaiilor e. Determinarea cursului de introducere la burs f. Calculul paritii de schimb n cazul fuziunilor i divizrilor g. n aciuni juridice cu scop patrimonial impartirea patrimoniului, lichidarea h. n scopuri fiscale - determinarea maselor impozabile sau a drepturilor de succesiune
4.Clasificai diferitele tipuri de evaluri.

a) n funcie de obiect, evalurile pot fi: ? ? ? ? ? evaluri de bunuri mobile i imobile independente; evaluri de grupe de bunuri i uniti generatoare de numerar; evaluri de active economice (secii, fabrici, magazine, pri ale ntreprinderii etc.); evaluri de active i elemente intangibile; evaluri de ntreprinderi n ansamblul lor; b) n funcie de metod, evalurile se pot grupa n: - metode bursiere; sunt cele care se aplic, de regul, la ntreprinderile ale cror titluri sunt tranzacionale pe o pia reglementat. - metode aa zise clasice; sunt cele care se aplic, de regul, la ntreprinderile necotate: 1. evaluri patrimoniale; abordeaz exclusiv latura cantitativ, patrimonial a bunurilor i intr. 2. evaluri bazate pe performane; abordeaz exclusiv latura calitativ performanele financiare ale activului sau ntreprinderii, respectiv randamentul, profitabilitatea, rentabilitatea sub diferite forme de exprimare a capacitii beneficiare a activului sau ntreprinderii: profit net, dividend, cash flows 3. evaluri combinate; abordeaz att latura cantitativ ct i cea calitativ c) n funcie de scop, evalurile se pot grupa n trei categorii: - evaluri contabile; sunt cele prevzute prin standardele i normele contabile, folosite n scopul elaborrii situaiilor financiare ale ntreprinderilor; - evaluri administrative; sunt cele prevzute prin acte normative diverse;

- evaluri economice i financiare; d) n funcie de beneficiar: evaluri pentru asigurare, evaluri pentru creditare, evaluri pentru impozitare etc. e) n funcie de valorile obinute, evalurile se pot grupa n: - Evaluri care au la baz valoarea de pia - Evaluri care au la baz valori diferite de valoarea de piaa

2. Explicai rolul bilanului contabil n evaluarea unui activ sau a unei ntreprinderi. Bilantul contabil constituie punctul de prornire in orice evaluare deoarece in acesta este reflectata situatia patrimoniului, a averii acumulate de societate de la infiintare pana in prezent si rezultatele financiare obtinute in perioada in care sau incheiat.
18. Rolul bilanului contabil n diagnosticul de evaluare. Bilantul contabil constituie punctul de prornire in orice evaluare deoarece in acesta este reflectata situatia patrimoniului, a averii acumulate de societate de la infiintare pana in prezent si rezultatele financiare obtinute in perioada in care sau incheiat. 19. Rolul bilanului funcional n diagnosticul de evaluare. Bilantul functional este instrumentul de analiza pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale intreprinderii, respectiv: - functia de investitii - functia de exploatare - functia de trezorerie in activ, precum si functia de finantare in pasiv BILANTUL FUNCTIONAL Fct.de investitii IMOBILIZARI CAPITALURI PROPRII STOC + CREANTE Fct. de exploatare Fct. de DATORII NEFINANCIARE finantare Fct.de trezorerie DISPONIBILITATI DATORII FINANCIARE TOTAL ACTIVE TOTAL CAPITALURI Rolul bilantului functional: Orice bilant se descompune in plan financiar in trei mari mase: - fondul de rulment (FR) - necesarul de fond de rulment (NFR) - trezoreria (TN) Aceste 3 mase ne dau informatii asupra echilibrului financiar al intreprinderii prin relatia FR NFR = TN Bilantul financiar se prezinta astfel: Activ Pasiv IV. Capitaluri permanente : I. Imobilizari - Capitaluri proprii - Datorii financiare pe termen lung V. Datorii nefinanciare II. Stocuri + Creante VI. Datorii financiare pe termen scurt III. Disponibilitati 57. Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?

Expertul evaluator trebuie sa tina cont cont de faptul c: - bilanul contabil nu permite nelegerea corect a realitii economice i financiare a ntreprinderii. - valoarea net contabil - ca diferen ntre ceea ce ea posed i ceea ce ea datoreaz- nu reflect dect imperfect valoarea economic real

Evaluatorul va aduce o serie de corecii elementelor patrimoniale (extracontabil), elabornd un bilan economic, care va oferi datele necesare, aplicrii metodelor de evaluare. Evaluarea unui activ sau ntreprindere se face pe baza bilanului economic al activului sau al ntreprinderii, un bilan teoretic, de calcul, un bilan abstract, elaborat de experi exclusiv n scopul evalurii. Acesta este bilanul care cuprinde, de asemenea, patrimoniul, dar un patrimoniu exprimat n valori economice i nu contabile, precum i un rezultat financiar, profitul net, dar un profit determinat innd seama de condiiile normale ale pieii din care face parte ntreprinderea sau activul i nu de politicile interne ale ntreprinderii. Dei pornete de la bilanul contabil, la un moment dat, expertul evaluator se rupe de acesta i elaboreaz bilanul economic; pe baza diagnosticului de evaluare acesta construiete ansamble financiare abstracte, scenarii de dezvoltare, de rentabilitate. Bilantul economic cuprinde att patrimoniul ntreprinderii, exprimat n valori economice, ct si profitul pe care ntreprinderea este apt a-1 degaja n condiiile pieii din care face parte. Prsirea bilanului contabil si elaborarea bilanului economic se realizeaz cu ocazia elaborrii a dou lucrri - indispensabile oricrei evaluri, i anume: determinarea activului net corijat (ANC) al activului sau al ntreprinderii i determinarea capacitii beneficiare (CB) a activului sau a ntreprinderii. Bilant contabil Bilant economic Patrimoniu n valori contabile Patrimoniu n valori economice ANC Performane financiare Performane recalculate n funcie de CB obinute factori de pia 3. Explicai diferenele dintre pre i valoare. Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preului ci gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preul. a. Pretul este o marime concreta, tangibila, pe cand valoarea este o marime conventionala b. Pretul este unic, pe cand valorile sunt multiple c. Pretul se formeaza pe piata si este rezultatul negocierii intre vanzator si cumparator, pe cand valoarea
reprezinta baza de la care porneste evaluarea d. Pretul este o marime obiectiva in raport cu evaluatorul si subiectiva in raport cu partile care negociaza reflectand actul lor de vointa, in schimb valoarea este o marime obiectiva in raport cu negociatorii si subiectiva in raport cu evaluatorul fiind rezultatul muncii sale 12. De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi?

n cazul privatizrii, evaluarea bazat pe expertiz i diagnostic este necesar din cel puin trei puncte de vedere: ? ? patrimoniul ntreprinderii este exprimat n valori administrative, nu in valori de piata; performanele obinute de ntreprinderea cu capital de stat nu pot fi considerate ca fiind automat reproductibile n viitor; nu toti factorii care au determinat

sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare ? ? cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; evaluarea constituie momentul n care se scot n eviden aspectele legate de o eventual restructurare a ntreprinderii, care poate fi efectuat nainte sau dup privatizare. Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. 6. Definii valoarea de pia. Valoarea de pia este suma estimat pentru care o proprietate va fi schimbat, la data evalurii, ntre un cumprtor decis i un vnztor hotrt, ntr-o tranzacie cu pre determinat obiectiv, dup o activitate de marketing corespunztoare (cei doi au studiat piata), n care prile au acionat n cunotin de cauz, prudent i fr constrngere. 7. Definii valoarea just. Valoarea just reprezint preul la care un bun ar putea fi schimbat ntre un cumprtor i un vnztor, normal informai i interesai ntr-o tranzacie echilibrat. 8. Definii valoarea actual a unui bun. Valoarea actual se obine corectnd valoarea de origine cu inflaia care a avut loc de la data achiziiei i cu coeficientul de nvechire (care cuprinde uzura fizic, uzura moral i uzura funcional).
9. Definii valoarea de origine, de achiziie, de inventar sau istoric este dat de

totalitatea costurilor necesare pentru achiziionarea i punerea bunului sau a activului n stare de folosire sau de utilizare.
10. Definii valoarea de utilizare.

Valoarea de folosin este dat de costurile necesare pentru procurarea unui bun care prezint aceleai posibiliti de utilizare, pentru aceeai durat de folosin rezidual; este ceea ce noi numim frecvent valoarea de nlocuire. Valoarea de folosin este definit ca fiind totalitatea costurilor care ar fi necesare pentru dobndirea unui bun susceptibil de a fi folosit n acelai scop, n aceleai condiiuni de utilizare, avnd aceeai durat prezumt de folosin si posednd aceleai performane cu obiectul reevaluat. 5. Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii? Diagnosticul trebuie s cuprind toate laturile i sectoarele activitii i toate funciile ntreprinderii scond n eviden oportunitile, atuurile i factorii de succes ai ntreprinderii, pe de o parte, si ameninrile, slbiciunile ntreprinderii, pe de alt parte.

Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii : - este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, - alegerea metodelor, - ajuta la anticiparea viitorului firmei, - la depistarea factorilor de risc si - la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final. - poate explica diferenele dintre valorile determinate de evaluatori diferii
13. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.

Obiective:
? ? aprecierea riscurilor inerente situaiei juridice a ntreprinderii; analiza patrimoniului conducerii ntreprinderii.

Mijloace de realizare - realizarea acestui diagnostic se bazeaza pe utilizarea datelor si

informatiilor : - primite din partea intreprinderii - rezultate din afara intreprinderii - rezultate din interferenta cu celelalte diagnostice Constatari - innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca: - Societatea este constituita legal; - Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate; - Exista contracte incheiate cu partenerii externi; - Exista actiuni juridice in curs; - Exista contracte individule de munca; - Care este regimul fiscal al intreprinderii? Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc: Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile. Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ (invers oportunitilor) ; Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi: - o buna organizare si funcionare a ntreprinderii; - contract si statut corespunztoare; - relaii contractuale corecte; - finanare asigurata; - absenta litigiilor; - reglementari fiscale aplicate corecte; - obligaii fiscale ndeplinite la timp; puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii: - statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt; - existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai; - conflicte de munca; - obligaii fiscale nerespectate.
14. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.

Obiective: Poziionarea ntreprinderii sau a activului n pia.

Mijloace de realizare - realizarea acestui diagnostic se bazeaza pe utilizarea datelor si

informatiilor : - pozitia strategica a intreprinderii pe piata - clientela intreprinderii - produsele sau gama de servicii oferite - politica de preturi - reteaua de distributie

Constatari a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale ntreprinderii se va calcula ponderea lor in volumul total al activitii; b) Se va efectua o analiza a clienilor cu pondere importanta sau mare si pentru acetia durata de recuperare a creanelor ;se vor analiza clientii incerti; c) Se vor analiza furnizorii; d) Se va identifica concurenta actuala si potentiala; e) Se va analiza reteaua de distributie a intreprinderii; f) Se va analiza gradul de permeabilitate a pietei; g) Se va analiza tipurile de actiuni promotionale facute de ntreprindere, cuantumul cheltuielilor publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a imaginii firmei; Concluzia: riscurile si oportunitatile Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi: retea de vanzare puternica, clienti statornici,calitate foarte buna a produselor si serviciilor puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea insuficienta a pietii.
15. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic i de exploatare. Obiective: Evaluarea msurii n care mijloacele de producie rspund nevoilor actuale sau viitoare ale ntreprinderii. Mijloace de realizare - realizarea acestui diagnostic se bazeaza pe utilizarea datelor si informatiilor: - procesele de fabricatie - starea mijloacelor de productie - activitatea de cercetare-dezvoltare Constatari - se impune cunoaterea potenialului de producie la un moment dat si evoluia sa in timp; - stabilirea dinamicii imobilizrilor; - stabilirea nivelului de amortizare; - stabilirea nivelului de productivitate; - analiza potenialului de cercetare-dezvoltare pentru a putea determina strategia de viitor previzibil a ntreprinderii; Concluzia: riscurile si oportunitatile Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi: o buna utilizare a capitalului de producie;utilaje moderne, produse si servicii competi tive puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii: o planificare defectuasa a produciei, o conducere defectuasa a aprovizionrii si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 16. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management i resurse umane.

Obiective: Analiza structurii resurselor umane i capacitatea acesteia de a contribui la realizarea obiectivelor ntreprinderii. Mijloace de realizare - realizarea acestui diagnostic se bazeaza pe utilizarea datelor si informatiilor: - structura personalului - nivelul de pregatire profesionala - structura de varste si sexe Constatari a) Analiza structurii umane si anume: - Organizarea ierarhica si funcionala a ntreprinderii; - Date cu privire la personal: pregtirea ,gradul de ocupare; vechimea in ntreprindere; fluctuaiile, absenteism. b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: varsta, pregatire,experienta,stil de conducere,sistem de remunerare,legatura cu actionariatul c) Date sociale: climatul social,protectia muncii,organizare sindicala. Concluzia: Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi: personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea muncii. puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii: proasta functionare a conducerii;salarizare nestimulata;relatii de rudenie intre conducere si salariati. 17. Obiectivele i mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil. Obiective:

? ? ? ? ? ? ?

fiabilizarea valorilor contabile reinute; aprecierea ajustrilor necesare cauzate fie de politicile contabile, fie de politicile fiscale; aprecierea rezultatelor; exploatarea i echilibrele financiare; studiul resurselor i utilizrilor.

Mijloace de realizare - realizarea acestui diagnostic se bazeaza pe utilizarea datelor si informatiilor:

cunoaterea principiilor i metodelor contabile proprii sectorului de activitate i aplicate de ntreprindere; construirea (elaborarea) diferitelor situaii necesare pentru analiz i diagnostic (tablou de finanare, bilan funcional, tabloul soldurilor intermediare de gestiune etc.); - analiza raiourilor; - evaluarea riscurilor prin metoda scorurilor; - punerea n lucru a chestionarului de diagnostic contabil (balane, trezorerie, conturi clieni, stocuri, valori mobiliare de plasament imobilizri i amortismente, alte elemente de activ, mprumuturi, furnizori, alte datorii, impozite, evenimente posterioare, litigii, fonduri proprii etc.).
Constatari - Analiza efectuata va avea ca mijloace de efectuare datele si informaiile coninute in situaiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evalurii lor prin metode patrimoniale 55. Cum influeneaz raportul de schimb al monedei naionale valoarea unei ntreprinderi? Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel: - influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naionale - Influeneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efecturii evalurii 56. Cum influeneaz modificarea preurilor valoarea unei ntreprinder i? Modificarea preturilor influeneaz valoarea inteprinderii astfel: - rata de actualizare este influenata cu riscul de pret; - bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama de preturile pieei

58. Explicai influena politicilor de amortizare asupra valorii ntreprinderii. Politica de amortizare influeneaz valoarea ntreprinderii astfel: - stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influeneze in sensul unei valori mai mari a activelor si a ntreprinderii - stabilirea unor durate de viata mai scurte dect cele normale influeneaz in sensul micorrii valorii ntreprinderii - metodele de amortizare de asemenea influeneaz, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achiziionate in acest an sunt amortizate accelerat influeneaz ntreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica dect daca ar fi utilizat metoda liniara. 59. Cum explicai relaia dintre politicile contabile i valoarea ntreprinderii? Este evident ca politicile contabile influeneaz valoarea ntreprinderii ntruct acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elementelor din situaiile financiare, astfel metoda LIFO in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic, pe cnd metoda FIFO va avea un efect invers, asemenea si politicile de amortizare, respectiv duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu, capitalizarea costurilor ndatorrii la un moment dat determina active mai mari dect daca dobnda va fi trecuta direct in cheltuiala perioadei.

21. Care sunt componentele fundamentale ale oricrei evaluri de ntreprindere? - Activul net corijat - Capacitatea beneficiara - Rata de actualizare/de capitalizare 20. Care sunt paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi?

? ? ?

Activul net corijat al unei entiti se determin parcurgn-du-se succesiv trei etape: separarea tuturor bunurilor evideniate n bilanul contabil, n bunuri necesare exploatrii i bunuri n afara exploatrii; reevaluarea bunurilor necesare exploatrii; calculul matematic al activului net corijat.
63. Care este tratamentul activelor considerate n afara exploatrii n evaluarea unei ntreprinderi?

Bunurile n afara exploatarii sunt cele care aparent nu au legtur direct cu activitatea de baz a entitii (case de vacan, locuine de serviciu, construcii cu alt destinaie dect cele legate de activitatea de baz, ambarcaiuni de plcere etc.) sau cele care din diferite motive au grad de utilizare redus sau foarte redus (sub 50%, de exemplu), n aceast situaie putndu-se gsi terenuri, construcii, maini si utilaje etc. Aceste bunuri sunt evidentiate distinct de catre evaluator nefiind supuse evaluarii in cadrul determinarii ANC. Ele sunt evaluate distinct in functie de natura si piata fiecarui bun.
48. Cum se evalueaz aciunile deinute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi? Titlurile sunt evaluate diferit, dup cum coteaz sau nu la burs i dup cum se constituie ntr-un pachet majoritar sau un pachet minoritar. Titlurile care coteaz se evalueaz prin metodele indicate de organismul de reglementare al pieei de capital; cea mai utilizat metod const n estimarea valorii actuale a unui titlu la nivelul cel mai redus dintre: media ponderat a preurilor la tranzaciile care au avut loc n ultima zi de la burs i preul ultimei tranzacii din

aceeai zi, cu condiia s fie un pre relevant, adic s se refere la cel puin 0,5% din numrul de titluri ale emitentului. Titlurile care nu coteaz i se constituie ntr-un pachet minoritar sunt evaluate prin metoda capitalizrii dividendelor; cele care nu coteaz dar se constituie ntr-un pachet majoritar pot fi evaluate prin aceeai metod a capitalizrii dividendelor, dar pot fi utilizate si alte metode bazate pe evaluarea global a ntreprinderii n care s-a investit. Creditele acordate, plasamentele, sunt luate n calculul acti vului net corijat cu valorile din scriptele contabile, cele n valut fiind ns actualizate la raportul de schimb al monedei naionale din ultima zi a lunii anterioare n care au demarat studiile pentru evaluarea ntreprinderii. 49. Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Dup ce ne-am asigurat c stocurile din contabilitate se sprijin pe inventare fizice i am studiat metodele de evaluare folosite de ntreprindere, se procedeaz la elaborarea unei balane pe vechimi a tuturor stocurilor i constituirea de provizioane pentru stocurile fr micare sau cu micare lent.

? ?

Stocurile la intrare (materii prime, materiale, combustibili,piese de schimb, obiecte de inventar etc.) se evalueaz lapreurile de achiziie practicate n luna anterioar celei n care se face evaluarea, iar dac intrrile sunt mai rare, lamedia preurilor de achiziie din cea mai recent perioad. Stocurile din interior (producie neterminat, semifabricate din producie proprie etc.) se evalueaz la nivelul costurilor efective corectate cu gradul de naintare n realizarea fizic a produselor. Stocurile la ieire (produsele finite) se evalueaz la nivelul preurilor de vnzare, mai puin beneficiile estimate n aceste preuri.

50. Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Se elaboreaz o balan n funcie de vechimea creanelor i se calculeaz provizioane pentru creanele incerte sau cu termenele de ncasare depite; creanele se iau n calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate, cele n valut fiind actualizate la raportul de schimb al monedei naionale din ultima zi a lunii anterioare celei n care are loc evaluarea ntreprinderii. 51. Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Disponibilitile bneti intr n calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate, cele n valut fiind ns actualizate la raportul de schimb al monedei naionale din ultima zi a lunii anterioare celei n care are loc evaluarea. 52. Cum se evalueaz imobilizrile necorporale ale unei ntreprinderi pentru determinarea valorii acesteia?

Imobilizrile necorporale (cheltuieli de nfiinare, mrci, brevete, licene, studii, tehnologii etc.) sunt considerate, de regul, nonvalori pentru determinarea activului net corijat al ntreprinderii, cu o singur excepie: cheltuielile de cercetare i studiile care se refer la produse noi sau la dezvoltare (si nu cele care sunt efectuate pentru meninerea potenialului existent), care se iau n calculul activului net corijat cu sumele nregistrate n contabilitate.
53. Cum se evalueaz obligaiile din bilanul unei ntreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? Obligatiile intr n calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate, cele n valut fiind ns actualizate la raportul de schimb al monedei naio nale din ultima zi a lunii anterioare celei n care are loc evaluarea.

65. Dai exemple privind coreciile care pot fi aplicate activelor curente n vederea determinrii activului net contabil corectat: actiuni (48), stocuri (49), creante (50), disponibilitati (51), imobilizari necorporale (52), obligatii (53). 22. Care sunt metodele de calcul al activului net corijat al unei ntreprinderi? - metoda substractiva care const n scderea din totalul activelor reevaluate corijate a tuturor datoriilor ntreprinderii; - metoda aditiva care const n adugarea la capitalurile proprii ale ntreprinderii a tuturor influenelor rezultate din nlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale elementelor din bilanul ntreprinderii. 23. n ce const metoda substractiv de calcul al activului net corijat? Metoda substractiva care const n scderea din totalul activelor reevaluate corijate a tuturor datoriilor intreprinderii ANC = Total active reevaluate corijate Total Datorii 24. n ce const metoda aditiv de calcul al activului net corijat? Metoda aditiva care const n adugarea la capitalurile proprii ale ntreprinderii a tuturor influenelor rezultate din nlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale elementelor din bilanul ntreprinderii ANC = Capitaluri proprii Diferente din reevaluare (ajustari ale valorilor contabile) 26. Determinai activul net corij at al unei ntreprinderi prin ambele metode , cunoscnd urmtoarele elemente din bilanul economic al acesteia (n lei): casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de nfiinare 15.000; cldiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000; mprumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; rezerve 10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000. Metoda substractiva: ANC = TA corijat (dupa eliminarea cheltuielilor de constituire) Total datorii ANC = (10000+150000+200000+250000+300000) (480000+80000+200000) ANC = 910000 760000 = 150000 Veniturile in avans sunt asimilate furnizorilor Cheltuielile in avans sunt asimilate creantelor Metoda aditiva: ANC = Capitaluri proprii Diferente din reevaluare ANC = (100000+10000+55000) 15000 (eliminarea ch.de constituire) ANC = 165000 15000 = 150000 62. S se determine activul net contabil corectat pe baza urmtoarelor informaii (n lei): - capital social: 10.000; - rezerve: 3.000; - rezultat reportat: 5.000; - cheltuieli de constituire: 2.000; - cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crerii unui produs pentru nlocuirea altuia care va iei de pe pia anul urmtor; - cheltuieli n avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000. ANC = Capitaluri proprii (10000+3000+5000) cheltuieli de constituire (2000) chelt.de cercetare mai putin cele destinare crearii unui produs nou (10000-4000) = 10000 37. Ce este capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i ce semnificaie are n evaluarea ntreprinderii?

42. Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a acesteia. Capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi poate fi definit ca fiind aptitudinea unei ntreprinderi de a degaja un beneficiu n viitorul apropiat, n condiii de gestiune normale, identice cu cele din perioadele trecute, dac nu au loc schimbri semnificative n viaa ntreprinderii. Rezultatele publicate ca atare de ntreprindere sunt adesea puin semnificative, ca urmare a cel puin 3 categorii de factori a cror inciden trebuie stabilit, msurat; influena acestor factori asupra valorii ntreprinerii trebuie analizat distinct, i anume: ? incidena fiscalitii; ? incidena metodologiei contabile; ? distorsiunile voluntare ale rezultatului financiar. Deci, este vorba de a determina, pornind de la bilan i evidenele contabile, care este rezultatul economic rezonabil la care un eventual cumprtor ar putea s se atepte. Este ceea ce se numete capacitatea beneficiar. Capacitatea beneficiar creeaz uor o confuzie suplimentar: nu este vorba de un beneficiu, de un profit n sensul uzual, ci de un randament financiar al totalitii capitalurilor care finaneaz exploatarea. Capacitatea beneficiar se exprim prin indicatorii: profitul brut, profitul net, dividendul si fluxul de trezorerie (cash-flow). 38. Care sunt paii (etapele) pentru determinarea capacitii beneficiare a unei ntreprinderi? Capacitatea beneficiar, acest profit viitor al ntreprinderii, se determin parcurgnduse succesiv trei etape: - studiul rezultatelor trecute, - examenul previziunilor si - calculul matematic al capacitii beneficiare - pornind de la constatrile efec tuate n aceste prime dou etape 39. Prezentai i explicai patru corecii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanul contabil pentru determinarea capacitii beneficiare. Principalele corecii ale profiturilor din bilanurile contabile se refer la: ? amortizri si diferite alte deprecieri; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a oricrui exces de amortizare si adugarea oricrei insuficiene de amortizare, referina constituind-o standardele profesionale sau studiile efectuate de experii tehnici asupra duratelor de via util ale activelor amortizabile ? salarii i asimilate salariilor; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a exceselor de salarizare i adugarea insuficienei de salarizare, referina constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piaa muncii de ctre experi independeni n munc i protecie social ? corecii legate de sinergiile descoperite n cadrul diagnosticului de evaluare. Efectele sinergice presupun complementaritate de activiti ale cror rezultate sunt superioare celor reieite din nsumarea algebric a rezultatelor indivi duale. ? alte corecii se efectueaz exclusiv pe baza constatrilor din diagnostic i din analiza fundamental i se pot referi la: profituri si pierderi datorate unor cauze conjuncturale sau excepionale, fluxurile intragrup, excesul sau insuficiena la calculul provizioanelor, modul de evaluare i de eviden a stocurilor, imobilizr i nregistrate pe cheltuielile perioadei etc. 40. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei ntreprinderi?

Teoretic se poate utiliza una din urmtoarele patru variante: capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale previzionale, variant recomandat n cazul evalurilor pentru privatizare (CB ); 1

capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale corectate (CB ), variant 2 recomandat n evalurile pentru management, modificri ale capitalului social, restructurri etc.; capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale din ntreaga perioad trecut i viitoare (CB ), recomandat n evaluarea ntreprinderilor tranzactionate n 3 sectorul privat; capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute i viitoare (CB ). 4
27. Ce este i cum se determin rata de actualizare? Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei sume de varsaminte. Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus n calculul parametrilor economici i indicatorilor financiari de ctre operatorii din piaa de bunuri i servicii. Fr a intra n detaliile doctrinei economiei de pia referitoare la rolul pieei financiare pentru economia real, menionm totui c acest rol este strict legat de proprietatea singurei mrfi existente n piaa financiar - banii, aceea c stnd, aduce beneficii, spre deosebire de mrfurile din piaa de bunuri i servicii, care, stnd, aduc pierderi. Actualizarea este un instrument prin care se asigur comparabilitatea unor indicatori financiari si parametri economici ce se realizeaz n perioade diferite de timp. 29. Prezentai trei metode de determinare a ratei de actualizare. Pentru determinarea ratei de capitalizare, de fructificare sau de actualizare, pot fi folosite teoretic mai multe metode: a) Rata egal cu dobnda la mprumutul de stat poart denumirea de rat de baz, rat fr riscuri sau rat neutr b) Rata egal cu dobnda practicat de banca central; ca mrime este egal cu cea de la alineatul precedent, plus o prim de risc c) Rata egal cu media dobnzilor practicate de bncile comerciale d) Rata egal cu media tuturor dobnzilor practicate pe piaa financiar (primele trei de mai sus) e) Rata egal cu costul capitalului ntreprinderii de evaluat este cea mai recomandat metod, mai ales n condiii de instabilitate si incertitudini n macroeconomia rii, deoarece ine seama de condiiile concrete ale ntreprinderii expertizate (Costul Mediu Ponderat al Capitalurilor CMPC) 30. Ce este actualizarea? Actualizarea sumelor reprezint un ansamblu de calcule menite s msoare valoarea actual a unei sume de bani viitoare sau trecute care depind de doi parametri eseniali: durata temporal reinut si rata dobnzii luat n calcul pentru a msur a indisponibilitatea sumei n prezent. Actualizarea este un instrument prin care se asigur comparabilitatea unor indicatori financiari si parametri economici ce se realizeaz n perioade diferite de timp. 31. Prezentai i explicai modul de determinare a costului capitalului unei ntreprinderi. CMPC = CostulCapitaluluiPropriu * ponderea capitalurlor propii in total capitaluri [CCP/(CCP+CCI)] + + CostulCapitalurilorImprumutate* ponderea capitalurlor imprumutate in total capitaluri [CCI/ (CCP+CCI)] CCI = Costul datoriei (1 Rata impozitului pe profit) Costul datoriei = (Cheltuieli financiare Venituri financiare) / Datorii financiare * 100 32. Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi? CCP = Rn + (Rr Rn)*

in care Rn = rata neutra; Rr = rata cu riscuri; = coeficientul de dispersie al actiunilor pe piata 67. Determinai rata de capitalizare (CMPC) a unei ntreprinderi cunoscnd urmtoarele informaii: - riscurile ntreprinderii 19% - rata de baz 4% - coeficientul primei de risc 1,2 - cheltuieli financiare 1.000 lei - venituri financiare 600 lei - datorii financiare (30% din sursele de finanare) 4.000 lei - cota de impozit pe profit 16%

Rezolvare: Ponderea CCP in Tot.Cap. = 70 % Ponderea CCI in Tot.Cap. = 30 % Costul datoriei = (1000 600) / 4000 = 0.1*100 = 10% CCI = 10 (1-16%) = 10*0.84 = 8.4% CCP = 4 + (19-4)*1.2 = 4+18 = 22% CMPC = 22*70% + 8.4*30% = 15.4% + 2.5% = 17.9% 28. Care sunt tehnicile de actualizare?

Actualizarea se realizeaz i se exprim prin dou tehnici speciale dup cum este luat n calcul factorul timp, i anume: - dac factorul timp este luat n calcul din direcia trecut-prezent-viitor, tehnica se numete de capitalizare sau de fructificare. Regula capitalizrii sau fructificrii este urmtoarea: o sum X cheltuit n trecut (sau n prezent) are ca echivalent n prezent (sau n viitor) suma n Y, numai dac pe X o amplificm cu (l + i) : n care n = numrul de ani i i = rata de capitalizare sau de fructificare. - dac factorul timp este luat n calcul din direcia viitor-prezent-trecut, tehnica se numete de actualizare pro-priu-zis. Regula actualizrii propriu-zise este urmtoarea: o sum prevzut a fi cheltuit n viitor peste n ani, Y are ca echivalent n prezent (sau n trecut) suma X numai dac pe Y o amplificm cu l (vezi relatia de mai jos n care n = numrul de ani i i = rata de actualizare).

33. Explicai relaia dintre riscuri i rata de actualizare. Relatia dintre riscuri si rata de actualizare este direct proportionala: cu cat riscurile sunt mai mari, cu atat rata de actualizare este mai mare. Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur. Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La analiza unei astfel de abordari a riscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: 1. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigurantei sau metoda deducerii profitului) sau 2. ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).

Rata de actualizare trebuie sa fie o rata nainte de impozitare ce reflecta evalurile pieei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice activului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimrile viitorului flux de numerar au fost ajustate. O rata care reflecta evalurile pieei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active. Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect si riscul fluxului de numerar. 34. Explicai relaia dintre riscuri i valoarea ntreprinderii. Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare. 35. Explicai relaia dintre rata de actualizare i valoarea ntreprinderii. Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica 61. Cum influeneaz riscul de ar valoarea unei ntreprinderi? Riscul de tara influeneaz valoarea ntreprinderii in sens invers proporional, cu cat riscul este mai mare cu att valoarea ntreprinderii este mai mica. 25. Cum se calculeaz valoarea substanial brut a unei ntreprinderi? Explicai semnificaia acesteia. VSB = Activul reevaluat corijat + [ valoarea bunurilor folosite de societate, dar care nu apartin acesteia (luate cu chirie) valoarea bunurilor care desi sunt proprietatea societatii nu sunt folosite de aceasta (date cu chirie)] Prin valoare substanial brut (VSB) se nelege activul bilanier reevaluat n ipoteza continurii activitii, plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care dei sunt nregistrate n patrimoniul ntreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (nchiriate etc.). Valoarea substanial brut redus (VSBr) este valoarea substanial brut din care sau dedus obligaiile nefinanciare. Valoarea substanial net (VSN) se identific activului net corijat, fiind egal cu valoarea substanial brut din care se deduc toate datoriile. Valorile substaniale nu sunt valori de tranzacie; ele se folosesc n metodele de evaluare bazate pe combinaia patrimoniu-rentabilitate. 36. Ce este valoarea patrimonial a unei ntreprinderi? Prezentai cteva metode de determinare. 60. Ce nelegei prin valoarea patrimonial a unei ntreprinderi? Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi reprezinta o valoare determinata pe baza patrimoniului intreprinderii pornind de la situatiile financiare folosind diverse metode. Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic reevaluat si datoriile inscrise in acest bilant. Metode de determinare: - M. Activului net contabil corijat valoarea reala (valoarea matematica) determinat prin metoda substractiva sau metoda aditiva - M. Valorii substantiale brute - M. Valorii substantiale nete 66. Care sunt limitele valorilor patrimoniale? Limite:

caracterul incomplet: elementele necorporale, deci partea invizibil" nu este luat n calcul

caracterul strict static: nu au n vedere strategia ntreprinderii caracterul complex: uneori este dificil s ai o idee precis asupra valorii unor bunuri din activul ntreprinderii, mai ales cele industriale specifice, deci, riscurile de eroare sunt importante caracterul neoperativ: timpul relativ mare necesar realizrii unei evaluri patrimoniale viabile pentru ca aceste metode s fie semnificative i valoarea obinut printr-o astfel de metod s fie reinut, ar trebui ndeplinite, cumulativ, urmtoarele patru condiii: a. posibilitatea efecturii evalurii elementelor de activ pe baza unor comparaii de pia; b. prima de risc pentru societate s fie redus; c. un nivel satisfctor de investiii; d. posibilitatea msurrii cu certitudine a goodwill-ului degajat de societate, respectiv de determinarea cu exactitate a pragului de rentabilitate obinut prin investirea pe piaa financiar a echivalentului activului net reevaluat.

41. Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia pe baza performanelor financiare?

? ?

Pentru a evalua prin rentabilitate o ntreprindere, sunt necesare trei elemente de calcul care, direct sau indirect, sub o form sau alta de exprimare, intr n logica lucrrilor: indicatorul de performan financiar care poate fi profitul net, dividendul sau fluxul de trezorerie degajat de ntreprindere; aceti indicatori se determin de ctre experi, pornind de la cei raportai prin situaiile financiare ale ntreprinderii; rata de capitalizare sau de actualizare determinat de experi (i); rata de capitalizare sau de actualizare este format, de regul, dintr-o rat de baz (neutr) la care se adaug prima de risc. Rata neutr corespunde unor plasamente fr riscuri i cel mai adesea mrimea ei se stabilete la nivelul dobnzii practicate la obligaiunile de stat. Prima de risc este cu att mai mare cu ct exploatarea prezint riscuri; riscurile interne se stabilesc n cadrul diagnosticului, iar cele externe din documentarea i investigaiile exterioare fcute de experi, inclusiv n legtur cu rentabilitatea ramurii din care face parte ntreprinderea;
perioada de referin exprimat n numr de ani (n). La stabilirea perioadei de referin se are n vedere ca aceasta s corespund perioadei de prognoz a ntreprinderii, adic perioada la sfritul creia proprietarul ar trebui s-i schimbe atitudinea fa de afacerea sa. Schimbarea de atitudine const n provocarea unor astfel de modificri n viaa ntreprinderii care s-i permit s-i reia ciclul vieii; astfel de modificri constau n iniierea unor ci de restructurare, cum ar fi: formarea de noi societi comerciale, fuziunea, divizarea, asocierea cu pri ale ntreprinderii, injecii de capital pentru nlocuirea tehnologiilor, modernizarea echipamentelor, renoirea produselor etc. Deci, perioada de referin se exprim de regul n ani si corespunde limitei de prognoz stabilit de experi pe baza constatrilor din diagnosticele sectoriale. Din punct de vedere al cumprtorului, aceast perioad coincide cu termenul de recuperare a investiiei pe care acesta este pe cale s o fac.

43. Cum se determin i ce semnificaie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei ntreprinderi? Cash Flow nseamn fluxul de trezorerie disponibil pe care-1 degajeaz un activ sau o societate. In determinarea mrimii acestuia se pornete de la: + capacitatea beneficiar exprimat prin profitul net (pn) la care + se adaug toate celelalte fluxuri create de agentul economic (amortismente (am) i + provizioane cu caracter de rezerv (pr) i - se scad nevoile de finanare a activitii curente (investiiile pentru meninerea potenialului actual al agentului economic (Ir) i - variaia necesarului fondului de rulment (NFR)

CF = pn + am + pr Ir NFR
44. In ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate? Metoda DCF consta in nsumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n(3 ani), cnd se apreciaz ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n se stabilete valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii. Potrivit acestei metode, evaluarea ntreprinderii se face n funcie de perspectivele sale de dezvoltare; este o metod prin excelen futurist. Aceast metod utilizeaz principiul financiar potrivit cruia valoarea unui activ este egal cu valoarea actual a fluxurilor nete de disponibiliti (cash flow) susceptibile de a fi degajate n viitor de ctre activul respectiv. Actualizarea fluxurilor nete se face pentru a ine cont de riscuri i de exigena de rentabilitate a cumprtorului (investitorului). Metoda prezint n plus avantajul de a scoate n eviden principiile fundamentale ale evalurii ntreprinderii i de a fi considerat obiectiv pentru c nu este supus, concepional, problemelor de ordin speculativ ale pieei financiare. In concluzie, aceast metod de evaluare prin actualizarea fluxurilor viitoare de lichiditi reprezint tehnica de evaluare cea mai satisfctoare din punct de vedere conceptual, dar cea mai complex n aplicare. 45. Care sunt cele patru etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate? Aplicarea metodei se face n patru etape succesive: - Calculul fluxului de lichiditi nete istorice (minim trei ani anteriori) - Proiectarea fluxului de lichiditi nete pe o perioad ct mai lung posibil - Determinarea ratei de actualizare graie creia este posibil de a readuce fluxurile nete viitoare si valoarea rezidual n valori actuale - Determinarea valorii reziduale ce urmeaz s fie adugat la suma fluxurilor degajate de ntreprindere 64. Care este definiia goodwill-ului? Valoarea patrimonial nu acoper totalitatea valorii unei ntreprinderi; ntreprinderea nu este numai o sum de bunuri, creane i datorii, ci mai de grab ea trebuie considerat ca un organism viu care, pe lng bunuri, creane i datorii dispune de un fond de comer, elemente intangibile, elemente de pia, care formeaz fondul comercial al ntreprinderii care, prin perpetuare (capitalizare), poate s aduc un plus de valoare pentru ntreprindere (goodwill). Goodwill este excedentul de valoare globala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Goodwill este partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate. Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala . 46. Ce sunt elementele intangibile ale unei ntreprinderi i care sunt acestea?

Sursa goodwill-ului o constituie elementele intangibile ale ntreprinderii. Elementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n patrimoniu (cele care pot fi nregistrate sunt imobilizrile nec orporale) dar contribuie la meninerea potenialului actual i influeneaz rezultatele financiare ale ntreprinderii i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii; elementele intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent de goodwill, adic profitul obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul investiional al ntreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimonial a acesteia. Elementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimo niu se pot referi la: reputaia ntreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea i solvabilitatea fa de teri, poziia fa de organismele publice i administrative, competena tehnic (licene, brevete, mrci, studii, laboratoare etc.), competena comercial (promovare, publicitate, clieni, vad comercial etc.), competena managerial (calitatea personalului, performanele managerilor, cadrele-cheie etc.) etc. 47. Ce sunt metodele combinate de evaluare a ntreprinderii i n cte grupe se pot clasifica?

? ?

Metodele combinate presupun luarea n consideraie, sub o form sau alta de exprimare, att a patrimoniului ct i a indicatorilor calitativi referitori la performanele financiare ale ntreprinderii. Metodele combinate fac apel att la valori statice, patrimoniale, ct si la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament. Valoarea patrimonial constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care poate beneficia, ntre altele, de o rent economic (valoarea dinamic) obinut prin calculul goodwill-ului sau badwill-ului. Metodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n funcie de tehnicile folosite, i anume: tehnici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin rentabilitate; tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor elemente intangibile.
Exemple de metode combinate: - M.practicienilor const n ponderarea valorii patrimoniale i valorii prin rentabilitate - M.retail - M.bazate pe goodwill Goodwill-ul poate fi determinat prin metoda indirect net, ca diferen ntre valoarea global a ntreprinderii i valoarea sa patrimonial (ANC) : GW = Vg ANC 54. Care este structura standard a unui raport de evaluare a ntreprinderii?

? ? ? ? ? ? ? ?

Raportul de evaluare trebuie s permit: identificarea evaluatorului; identificarea entitii evaluate; identificarea bazelor i ipotezele de evaluare utilizate; identificarea datei efecturii evalurii i a datei raportului de evaluare. Orice raport de evaluare trebuie: s prezinte clar i cu acuratee concluziile evalurii, ntr-o manier neechivoc; s specifice baza de evaluare incluznd tipul de valoare i definiia acestuia; s descrie aria misiunii de evaluare; s conin o declaraie prin care l informeaz pe utilizator c raportul este confidenial pentru evaluator i pentru utilizator i c nicio responsabilitate referitoare la raport nu poate fi acceptat de evaluator fa de o ter parte; s conin o declaraie de conformitate care s certifice c evaluarea a fost fcut n concordan cu standardele internaionale sau naionale de evaluare.

Elementele de baz ale unui raport de evaluare a ntreprinderii, ntr-o structur standard, se prezint astfel:
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind: 1.1. Scopul evaluarii 1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie 1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii 2.Prezentarea intreprinderii - numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES, - Scurt istoric,crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc. - stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea explicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc. 3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la Registrul Comertului. Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara prezentarea unor cv 4. Diagnosticul de evaluare 4.1. Diagnosticul juridic 4.1.1 obiectiv: aprecierea situaiei juridice a ntreprinderii in raport cu proprietarii, terii si cu salariaii. 4.12. Constatri: innd seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca exista contracte ncheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juridice, daca exista contracte de munca individuale si colective, si vor analiza regimul fiscal al intreprinderii. 4.1.3. Concluzii: dupa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc: -oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii economico financiare optime; -riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negative, respective condintionarii inverse oportunitatilor; -punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp; -punctele slabe, deficientele consatate in organizarea si functionarea entitatii: contarct si satatut necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc. 4.2. Diagnosticul commercial 4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor 42.2. Constatari a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c) se analizeza furnizorii d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei; 4.2.3. Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante: - oprtunitati - riscuri - puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. - puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.

4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. 4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii 4.3.3. Concluzii prezentate sub forma: -oportunitatilor; -riscurilor; - punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, -punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 4.4.Diagnosticul resurselor umane 4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea activitatilor intreprinderii 4.4.2. Constatari: a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii; date cu privire la personalvarsat, pregatire, grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc. b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de conducere, sistem de remunerare c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile de greva., 4.4.3. Concluzii analizanda datele de mai sus se pot stabili: -oportunitati; -riscuri; - puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista motivarea muncii. - puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare nestimulativa,etc. 4.5. Diagnosticul financiar contabil 4.51. Obiective - stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia; -utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii; -evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata; -diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite; -utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice; -analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor financiare 4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale, 4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma: - oportunitatilor; -riscurilor; -punctelor forte; - punctelor slabe; 4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe) Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se el;aboreaza bilantul economic al intreprinderii. 5. Bazele lucrarii de evaluare Se vor ment datele si inf puse ladisp de client,cf.caietului de sarcini si preved din contractul incheiat.

5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare. 5.2. Bibliografie 5.3. Factori de risc: 5.3.1. Factori de risc extern; 5.3.2. Factori de risc intern. 5.4. Ipoteze de evaluare: 5.4.1. Ipoteze macroeconomice; 5.4.2. Ipoteze microeconomice. 6.Metode de evaluare aplicate Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, cf grupelor de mai jos: 6.1. Metode patrimoniale; 6.2.Metode prin rentabilitate; 6.3. Metode combinate; 6.4. Metode bursiere; 6.5.Alte metode. 7.Gama de valori, valoarea actiunilor. Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea met de evaluare mentionate la pct.6, in mod corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor. 8.Cocluziile si opiniile evaluatorului Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere ec cat si fin. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare.