Catedra de Geriatrie-Gerontologie S.U.U.

Elias Curs

IMBATRANIREA Imbatranirea nu este boala, iar boala nu este imbatranire

Persoanele in varsta pot prezenta multiple leziuni patologice, nu toate fiind simptomatice. In aceste conditii, unele sau toate simptomele pot fi atribuite imbatranirii si ne putem gandi ca nu putem face nimic in legatura cu ele. Medicina geriatrica incearca sa combata astfel de puncte de vedere negative. Sanatatea, conform definitiei OMS este o stare de bine din punct de vedere fizic, mental si social. Imbatranirea este vazuta ca o acumulare de schimbari persistente care apar in timpul vietii si cuprinde doua componente: 1.Senescenta 2.Modificari adaptative fiziologice

Senescenta nu apare datorita dereglarii sau afectiunii unui singur sistem, organ, tesut sau un anumit tip celular. In senescenta se produce afectare proceselor cu rol in integrarea functionala intre celule, tesuturi, organe. De asemenea, afectarea proceselor ce mentin homeostazia organismului duc la aparitia vulnerabilitatii acestuia la actiunea factorilor externi sau interni Postulatele lui Koch pentru diagnosticul bolilor infectioase: Agentul infectios trebuie sa fie prezent in leziune intr-un numar adecvat efectelor produse. El trebuie cultivat intr-o stare pura pe un mediu artificial Agentul infectios crescut in mediul de cultura artificial trebuie sa fie capabil sa produca o leziune similara la un alt membru al speciei de la care a fost izolat

Cateva boli si afectiuni caracteristice persoanelor in varsta:

1.Polimialgia reumatica 2.Osteoartrita 3.Cancerul prostatic 4.Sindromul de dementa 5.Sindromul de stroke 6.Boala Parkinson 7.Hipotermia accidentala 8.Cataracta 9.Incontinenta urinara 10.Angiodisplazia colonica, si altele. 11.Scaderea medie a unor variabile fiziologice la persoanele de varsta cuprinsa intre 30 si 80 de ani: 12.Capacitate vitala, reducere 50% 13.Debit renal de sange, reducere 50% 14.Capacitate respiratorie maxima, reducere 60% 15.Cantitatea maxima de oxigen preluata in inspiratie reducere 70% La persoanele in varsta, de cele mai multe ori, mai multe boli coexista, astfel incat semnele si simptomele pot fi atribuite mai multor boli. Prezentarea atipica a semnelor unei anumite boli de catre persoanele in varsta se datoreaza mai multor factori: functionarii defectuase a mecanismelor adaptative la actiunea unor factori externi sau interni, prezentei unei alte boli etc. Schimbarile prezente in senescenta, infuenteaza efectele diverselor droguri si medicamente administrate. IN CAZUL UNEI PERSOANE IN VARSTA TREBUIE SA ACORDAM ATENTIE ORICAREI STARI DE RAU A ACESTEIA DEOARECE, DUPA CATEVA ZILE EXISTA SANSE MARI SA SE SIMTA SI MAI RAU SI POATE CADEA LA PAT, SE POATE DESHIDRATA.

Componente conceptuale ale calitatii vietii :

Calitatea vietii / / Starea de sanatate (fizica, sociala si mentala) / / Starea de boala (fizica, sociala, mentala sau anormalitati sexuale) - Masuri fiziologice - Activitati zilnice - Indeplinirea obiectivelor \ \ Starea functionala (fizica, sociala, mentala si comportamentul sexual) \ \ Statut socio-economic si factori de mediu

- Semne si simptome
- Prognoza

Dimensiuni masurabile ale asistentei geriatrice : I.Dimensiunea II.Context de baza

Activitati zilnice de baza (ADL)

Puteri si limitari in grija de sine, miscarile de baza si incontinenta Puteri si limitari in realizarea activitatilor de cumparare, gatit, curatenie, finante. Puteri si limitari in reteaua sociala si activitati comunitare Gradul la care o persoana se simte anxioasa, deprimata sau fericita in general Gradul la care o persoana este in alerta, are capacitatea de concentrare si realizeaza sarcini mentale

Activitati zilnice instrumentale (IADL) (instrumental activities of daily living)

Activitati sociale si suport

Sanatatea mentala afectiva

Sanatatea mentala cognitiva

complexe Mobilitatea mers si balans cadere Scala cantitativa de mers,balans si risc

Nutritia adecvata

Starea nutritionala curenta si riscul de malnutritie

Un numar de factori trebuie luat in considerare pentru a decide cand trebuie sa asistam un pacient in varsta: A. Pacientii in varsta cu o noua deteriorare a starii de sanatate sau cu factori de risc noi au nevoie de asistenta geriatrica. Exemple:

1. Persoanele in varsta, fragile,cu o noua disfunctionalitate functionala descoperita la un examen de rutina 2. Persoanele in varsta care se plang de o noua sau o inrautatire a unei disfunctionalitati (Am cazut saptamana trecuta) B. Evaluarea starii functionale trebuie sa includa: 1. Activitatile zilnice (ADL) 2. Activitatile instrumentale zilnice (instrumental activities of daily living) 3. Starea mentala 4. Starea afectiva C. Asistenta geriatrica multidimensionala completa si/sau spitalizarea este necesara pentru pacientii in varsta cu disfunctionalitati severe sau progresive noi D. Pentru a determina cauzele unei disfunctionalitati: 1. Se incearca realizarea unei istorii tintite, ghidata de disfunctionalitatile detectate 2. Se realizeaza o examinare fizica tintita, totdeauna incluzand schimbarile de presiune sanguina posturale, cercetarea auzului si vazului, observarea mersului.

Cauze:

PIERDEREA INVOLUNTARA IN GREUTATE LA PERSOANELE IN VARSTA

Medicamente: Medicatia poate provoca anorexie, greata sau alte simptome ce scad apetitul. Gustul si mirosul pot fi afectate de o serie de medicamente. Alimentatiei: La persoanele in varsta lipsa unei alimentatii suficiente se explica prin problemele de masticatie (afectiuni ale dentitiei etc.), prin incapacitatea de a prepara mancarea sau prin adoptarea unor diete neuzuale. Accesului la mancare: Pacientii in varsta pot pierde in greutate datorita saraciei, incapacitatii de a putea face rost de hrana (lipsa banilor, incapacitatea de a se deplasa pentru a o cumpara). Unei boli: In 75% din cazuri

Este diferita pierderea in greutate la persoanele in varsta fata de alte grupe de varsta?

Bolile identificate ca provocand pierdere in greutate la pacientii in varsta sunt aceleasi ca la pacientii de varsta mijlocie: cauze necunoscute (25%), depresie si cancer. Cateva probleme orale care afecteaza digestia si apetitul:

Lipsa dintilor, cariile dentare, infectiile gingivale sau inflamatia gingivala, durerea articulatiei temporo-mandibulare. Care boli sunt cel mai des asociate cu pierderea in greutate la batrani?

- Depresia - Cancerul: celulele maligne produc substante (ex :TNF) ce interactioneaza cu metabolismul organismului - Afectiunile cardiopulmonare - Afectiunile renale - Infectiile (tuberculoza, infectia HIV) - Afectiuni endocrine: hipertiroidismul. Care componente ale examenului fizic sunt relevante? Examinarea presiunii sanguine, temperaturii, aspectului pielii (rash, icter). Se vor palpa nodulii limfatici si se va estima marimea ficatului si splinei. Examinarea ochilor poate semnala afectiuni ale tiroidei. Examinarea atenta a cavitatii bucale este de asemenea necesara. Glanda tiroida trebuie analizata pentru marime si consistenta. Analiza abdominala evalularea marimii si consistentei Examinarea pelvica si rectala este importanta in depistarea unor cancere. Examinarea neurologica cuprinde o evaluare a statusului mental, dar si a tonusului si activitatii musculare Cum se poate trata scaderea in greutate?

Daca nici o cauza specifica nu este identificata (cum se intampla la aproximativ 25% din pacienti), cel mai bine este sa supraveghem atent pacientul in perioada urmatoare. Daca este identificata o cauza organica, pacientul trebuie suspus unui tratament specific. (se incearca eliminarea cauzei)

DUREREA

Tipurile majore de durere: Existe trei tipuri de durere: somatica, viscerala si neuropatica. Durerea somatica, cum este cea postoperativa, este bine localizata si este datorata lezarii tesuturilor cutanate sau profunde Durerea viscerala este slab localizata si apare de obicei ca urmare a compresiunii, intinderii, suprasolicitarii organelor interne. Durerea neuropatica apare prin lezare traumatica sau ischemica in sistemul nervos central sau periferic, prin compresie, infiltrare nervoasa sau alte cauze. Durerea poate apare si la persoanele care nu au leziuni anatomice. Durerea este uneori un mod prin care pacientul exprima unele sentimente nespecifice de distres cum ar fi anorexia, depresia, problemele financiare, singuratatea.

Cum difera durerea cronica de durerea acuta?

Pacientii cu durere cronica nu prezinta anumite manifestari ale durerii acute cum ar fi tahicardia, cresterea presiunii sanguine, grimase faciale. Acesti pacienti sunt deseori linistiti, tacuti, manifestand putine miscari spontane. Ce metode nefarmacologice se pot folosi pentru controlul durerii? Hipnoza: tehnicile simple de hipnoza pentru a minimaliza anxietatea si durerea pacientului (tehnicile de distragere a atentiei (ascultarea unei melodii), disociere (isi imagineaza ca se afla in alta parte) Acupunctura: Poate avea efect analgezic. Acest efect nu este datorat numai efectului Placebo. Stimularea nervoasa transcutanata Hidroterapia (dureri articulare) etc. Care pacienti pot folosi analgezice non-narcotice?

Analgezicele non-narcotice pot fi prescrise persoanelor cu dureri usoare, in special somatice sau viscerale. Ce medicamente sunt de obiecei folosite la pacientii cu dureri osoase?

Analgezicele non-narcotice sunt folositoare pacientilor cu dureri osoase deoarece descresc eliberarea locala de prostaglandine. Ce agenti se pot folosi la pacietii cu dureri neuropatice?

Antidepresivele triciclice, anticonvulsivele, steroizii sunt analgezice non-narcotice cu actiuni cu eficienta in special asupra durerii neuropatice moderate sau severe.

Ce medicatie poate fi folosita in cazul persoanelor in varsta?

O mare varietate de medicamente sunt disponibile pentru uz oral, rectal, transdermal sau parentereal. (ex. morfina). Administrarea unui anumit medicament si stabilirea dozei depind de tipul durerii (somatica, viscerala sau neuropatica), de frecventa (intermitenta, continua etc) si de severitate (durere usoara, moderata, severa). Ce probleme specifice in legatura cu narcoticele si adujuvantii intalnim la persoanele in varsta?

Farmacocinetica narcoticelor si a adjuvantilor psihotropi este alterata la persoanele in varsta. Acestea (peste 70 ani) au clearence-ul narcotic scazut ceea ce duce la o prelungire a efectului medicamentului respectiv. - Dozele efective de medicament necesare persoanelor in varsta reprezinta cam 1/4 sau 1/8 din dozele folosite la pacientii tineri. INCONTINENTA URINARA (IU) Definitie: Incontinena urinar este definit ca fiind pierderea involuntar de urin, destul de sever pentru a cauza probleme igienice i sociale. Efecte adverse poteniale: izolarea social depresie stres infecii ale tractului urinar

Se estimeaz c 15-30% din btrni sufer de IU (la persoanele instituionalizate procentul este mult mai mare: 50%) Clasificare: form acut reversibil form persistent de incontinen

Ce poate cauza IU acut reversibil? infecia, inflamaia poliuria medicamentele restriciile de mobilitate delirul

- Restriciile de mobilitate pot fi cauzate de : fracturi, boala Parkinson, exacerbarea artritelor, paralizie. - Incontinena urinar este reversibil cnd agentul cauzal dispare. Ce trebuie s includ examinarea fizic?

examinarea abdominal identificarea umplerii vezicii urinare, identificarea efecturii de intervenii chirurgicale examinarea genital anormaliti anatomice i condiia pielii examinarea rectal tonusul sfincterului, reflex bulbocavernos etc evaluarea neurologic este parial ndeplinit prin examenul rectal, cnd senzaiile perineale, tonusul anal i reflexul bulbocavernos sunt testate. Examenul trebuie s ia n considerare i posibila prezen a unor boli neurologice (Parkinson, compresia mduvei spinrii) Cum este clasificat IU persistent?

Poate fi clasificat dup mai multe criterii, incluznd pe cele anatomice, patofiziologice i clinice. Clasificarea clinic: 1. Incontinena la stres: Pierderea involuntar de urin cnd presiunea intraabdominal crete. Se produce prin relaxarea musculaturii pelvine. - Este cea mai comun cauz de IU la persoanele sub vrsta de 75 de ani. - Se ntlnete mai des la femeie, dar poate s apar i la brbat dac sfincterele anatomice sunt lezate. (chirurgie transuretral, terapie cu radiaii) 2. Necesitatea puternic de a urina pierdere involuntar de urin asociat cu necesitatea puternic de a urina. - Problemele neurologice sunt des asociate cu acest tip de incontinen (Parkinson, lezri ale mduvei spinrii etc) - Pacienii se plng c nu au destul timp s se duc la toalet dup ce simt nevoia de a urina. - Este cea mai frecvent cauz de incontinen la persoanele de peste 75 de ani. 3. O alt form de incontinen este asociat cu neputinta distensiei vezicii . Este cauzat de o obstrucie anatomic, cum ar fi mrirea prostatei; Factorii neurogenici, cum ar fi diabetul sau scleroza multipl, sau diverse medicamente pot influena contracia vezicii urinare (absena contraciei i deci scderea eliminrii urinei)

4. Incontinena funcional:Pierderea involuntar de urin datorat unor factori externi tractului urinar.

Ex: demeniile severe probleme musculare severe factorii de mediu (accesul dificil la o toalet) factori psihologici

Stocarea de urin n vezica urinar este n principal determinat de sistemul simpatic. Stimularea fibrelor simpatice produce relaxarea vezicii urinare i contracia sfincterului vezicii urinare i uretrei. Miciunea este determinat de sistemul parasimpatic , stimularea fibrelor parasimpatice producnd contracia vezicii urinare. n punte exist un nucleu ale crui impulsuri, transmise prin tracturile urinare, produc contracia muchilor vezicii urinare i deci miciunea.

- Centrii nervoi superiori: cortexul, cerebelul pot influena activitatea acestui centru pontin. (stoparea voluntar a miciunii se face prin impulsuri ce provin din lobul frontal al scoarei cerebrale i care inhib activitatea nucleului pontin)

Tratamentul IU:

Tratamentul const n intervenii farmacologice, chirurgicale i de comportament. Trebuie incercate mai nti metodele cele mai puin invazive i mai puin periculoase.