UNIVERSITATEA HYPERION

Facultatea de Matematica Informatica

Specializarea Informatica

LEGI DE PROBABILITATE

Coordonator: Profesor dr Student:

Bucuresti 2011

Cuprins

Sisteme de gestiune a stocurilor ................................................................................................................... 3 Concepte generale .................................................................................................................................... 3 Modelarea sistemelor de stocuri .............................................................................................................. 4 Calculul indicatorilor statistici specifici: .................................................................................................... 6 Medii ..................................................................................................................................................... 6 Minimele: .............................................................................................................................................. 8 Maximele: ............................................................................................................................................. 8

Sisteme de gestiune a stocurilor

Concepte generale
Sistemele ntreprinderilor comerciale functioneaza potrivit schemei din fig.9.3. Problema esentiala consta n asigurarea unei aprovizionari (ca nivel si structura) n masura sa satisfaca complet nivelul si structura cererii. Se impune, n acest caz, definirea unei politici de aprovizionare si stocare n masura sa asigure un nivel de cifra de afaceri recompensator, cu o rotatie ct mai rapida si completa a capitalului circulant de care dispune ntreprinderea.

Abordat n sens cibernetic, sistemul de programare a vnzarilor4 are la baza ipoteza ca, pentru un vector al cererii specific ntreprinderii si compus din vectorul de produse P, trebuie creata corespondenta ntre spatiul intrarilor n sistem {A}, spatiul starilor sistemului {S} si spatiul iesirilor din sistem {V}. Sistemul vectorial {P,V} reprezinta cererea satisfacuta, iar sistemul {P,? } reprezinta sistemul de reglare care modifica sistemul de intrari {P,A} si respectiv de stari (spatii de stocare si locuri de vnzare) {P,S}. In acest fel sistemul matricial triplu {P,(A,S,V)} caracterizeaza complet sistemul cibernetic al cererii pentru vectorul de produse {Pi} care defineste structura ofertei ntreprinderii comerciale. Sistemul de comercializare, abordat ca un sistem cibernetic continuu adaptabil, permite identificarea n timp real a factorilor perturbatori, n permanenta concordanta cu mutatiile nregistrate n cadrul cererii. El permite, prin mbunatatirea permanenta a politicilor de aprovizionare si de optimizare a stocurilor, determinarea necesarului de mijloace circulante proprii, nivelul surselor atrase si obtinerea unei viteze de rotatie optime.

Modelarea sistemelor de stocuri

Realizarea unei concordante a ofertei proprii cu dinamica cererii, conduce la definirea modelului de aprovizionare ca functie obiectiv a problemelor de stocare. Circuitul cu retroreactie din figura 9.4, ofera o imagine a elementelor care conditioneaza, n fapt, procesele de stocare: cererea (V), aprovizionarea (A), costurile (C) si parametrii legati de timp. Cererea (V) este elementul care determina volumul si ritmul iesirilor din stoc si prin aceasta conditioneaza volumul, structura, si ritmul aprovizionarii; ea este variabila n functie de timp.

Aprovizionarea (A), asa cum am mentionat, este o rezultanta a modificarii cererii. Costurile (C) sunt elementul cel mai important al problemelor de stocuri. Ele sunt conditionate, pe de o parte, de conditiile interne de productivitate, iar pe de alta parte, de nivelurile de productivitate si tendintele inflationiste incluse n preturi pe pietele de aprovizionare. Conceptual, costurile implicate de procesele de aprovizionare si stocare sunt urmatoarele: Costul de aprovizionare Ca - compus din pretul produselor achizitionate si cheltuielile de transport aferente; Costul de stocare Cs care include toate cheltuielile legate de ntretinerea, depozitarea si perisabilitatea produselor pe perioada stocarii; Costul de penalizare sau de rupere de stoc Cp apare de regula atunci cnd se ivesc neconcordante ntre cerere si oferta. Astfel, n cazul ofertei mai mari dect cererea, ntreprinderea va nregistra stocuri mai mari, si ca urmare, imobilizari n termenii costurilor, mai mari. Din contra, daca cererea est mai mare dect

oferta, atunci stocul se diminueaza rapid si sunt necesare cheltuieli de aprovizionare mai mari pentru a face fata solicitarilor cererii. Parametrii de timp sunt elementele de referinta n orice model de stoc. Ei stau la baza construirii modelelor de stocuri. De referinta n gestiunea stocurilor sunt : marimea perioadei de gestiune ntre intrarea n stoc si noua aprovizionare si durata de aprovizionare. n functie de acesti doi indicatori se construiesc ceilalti parametri de timp (intervalul de gestiune, datele de aprovizionare, etc.). Un model de stoc este reprezentat grafic n figura 9.5. n cadrul acestui model sunt introduse o serie de notatii care definesc diferitele categorii de stocuri cu care se opereaza. Stocul de siguranta Ss prin care se ntelege cantitatea de marfuri necesara prevenirii rupturii de stoc, sporirii neasteptate a cererii sau maririi complexitatii sortimentale a ofertei. Stocul maxim SM care n acest caz este definit prin cantitatea de marfuri existente dupa efectuarea aprovizionarii.

Stocul de alerta Sa - este un punct de nivel din evolutia stocurilor, la care se declanseaza operatiunile de reaprovizionare, n vederea asigurarii continuitatii vnzarilor. Acest nivel este rezultanta evolutiei istorice a comportamentului furnizorilor si tine seama de durata de timp pentru ntocmirea si expedierea comenzii catre furnizor, a timpului necesar procesarii si expedierii comenzii de catre furnizor, de durata transportului de la furnizor la structura operativa a firmei comerciale (depozit, magazin) si de timpul presupus necesar pentru receptionarea si conditionarea marfurilor. Rolul stocului de alerta consta n avertizarea managementului firmei asupra declansarii operatiunilor specifice procesului de aprovizionare.

Rezolvarea unei probleme de stoc trebuie sa introduca un criteriu de eficacitate care sa defineasca strategia de aprovizionare. Ca regula generala, strategiile de acest gen iau n consideratie elementele de cheltuieli (de livrare, transport, stocare, penalizare). Ele se gasesc n ecuatia care defineste criteriul de optimizare. Prin urmare varianta optima este data de minimul cheltuielilor potrivit relatiei: Optim = min ?(Ca+Cs+Cp). O problema practica de management a costurilor, poate fi rezolvata, cu ajutorul calculatorului, n urmatoarele etape: Sistematizarea datelor initiale: Volumul stocului n fiecare moment Si, Costul de stocare unitar Csi, Cantitatile aprovizionate Ai, Costul unitar de aprovizionare Cai, Cererea satisfacuta (vnzarile) Vi, Durata de timp de aprovizionare aj, Durata de timp ntre doua aprovizionari - qj,

Calculul indicatorilor statistici specifici:

Medii:
Media vnzarilor medii zilnice VM

unde: i numarul de zile al perioadei analizate, I=1,.w. Vi vnzarile zilnice n cursul perioadei analizate Perioada medie de aprovizionare -,

Ja numarul maxim de intervale n perioada analizata; j contor de numarare a intervalelor; aj marimea fiecarui interval de aprovizionare; Media vnzarilor n perioadele de aprovizionare Va,

tj=1, ...., Ja; Vj - fiind media vnzarilor pentru fiecare interval de aprovizionare; Ciclul mediu de aprovizionare -

, Cantitatea medie aprovizionata AM

Abateri medii liniare: Abaterea mediei vnzarilor dVM

Abaterea medie a perioadei de aprovizionare da,

Abaterea medie a vnzarilor n perioada de aprovizionare - dva?

Abaterea ciclului mediu de aprovizionare - dM

Abaterea medie a cantitatilor aprovizionate - da

Minimele:
mediei vnzarilor mVM, mVM V M dVM ; Minima medie a perioadei de aprovizionare maamed da ; Minima medie a vnzarilor n perioada de aprovizionare mva Va dVa Minima ciclului mediu de aprovizionare mqM q M d qM ; Minima cantitatii aprovizionate
Minima

mA AM d A

Maximele:
vnzarilor MVM, MVM V M d VM ; Maxima a perioadei de aprovizionare Maamed da ; Maxima vnzarilor n perioada de aprovizionare Mv V a dVa Maxima ciclului mediu de aprovizionare MqM q M dqM ; Maxima cantitatilor aprovizionate M A AM d A ; Indicatori de variatie (20% din marimea amplitudinii variatiei - ei vor fi utilizati n procesul de optimizare): Indicator pentru media vnzarilor:
Maxima

VM MVM mVM 0,2 ; Indicator pentru media perioadei de aprovizionare : a Ma ma 0,2; Indicator pentru media vnzarilor n perioada de aprovizionare:

Va MVa mVa 0,2 ;

Indicator

pentru ciclul mediu de aprovizionare:

qM MqM mqM 0,2; Indicator pentru cantitatea medie aprovizionata:

A M A mA 0,2