Natura luminii Scurt istoric Cauza senzatiei luminoase este ceea ce numim lumina, iar oamenii de stiinta inca

din activitate au fost foarte preocupati de natura ei. Asadar , Empedocle, isi inchipuia ca , corpurile luminoase emit continuu o materie speciala, care, ajungand la ochi, produce vederea lor.Leucip,Democlit, Epicur si Lucretiu, admiteau tot o emisie insa de corpusculi ( atomi ) In drumul acestor corpusculi , aerul opune o rezistenta care devine cu atat mai mare cu cat corpul emitator este mai departe, fapt care ar face ca imaginile sa fie mai putin clare cu cat distanta este mai mare. Daca nu ar exista aerul , am vedea bine la orice distanta, chiar si ,, o furnica pe bolta cereasca- Democrit.Acestea erau parerile scolii epicuriene. Pitagora si Antolycos fondeaza teoria razelorvizuale. Aceste raze ar pleca din ochi, mergand in linie dreapta si numai cand lovesc un corp determina in ochi o senzatie luminoasa.Aceasta teorie impartasita de Euclid, Ptolemeu si Damian, a fost admisa de unii fizicieni pana in secalul XVII- lea. Paralel cu aceste teorii s-au format si altele care nu permit emisia, fie de catre ochi fie de catre corpuri . Aristotel spune ca noi vedem corpurile datorita miscarii unui mediu interpus intre ochi si obiect. Descartes, de asemenea, nu admite emisia de corpusculi ci admite faptul ca ar exista niste corpusculi speciali raspanditi pretutindeni si care se atrag unul pe altul.Soarele , de exemplu, ar implinge corpusculii vecini cu el si aceasta impingere ar ajunge instantaneu in ochii observatorului , unde ar influenta nervul optic. Dintre fizicienii mai de seama , Nollet a impartasit felul de a vedea a lui Descartes. Mallebranche compara fenomenele luminoase cu cele sonore.Dupa el , moleculele unui corp luminos sunt animate de o miscare foarte rapida , care se comunica unei substante foarte subtile raspandite in tot spatiul. Toate aceste teorii , modificate in decursul vremii s-au redus in timpurile moderne la doua: 1. Teoria emisiunii sustinuta de Newton 2. Teoria ondulatorie sustinuta de Huygens Newton sustine ca numai corpurile care se vad emit corpusculi si ca acesti corpusculi speciali , azvarliti de corpuri in toate directiile au o viteza mare, sunt foarte mici , imponderabili si destul de departati unul de altul pentru a nu se impiedica in miscare.Ei nu sunt identici ci sunt diferiti dupa fiecare culoare.Printre cei care au combatut teoria lui Newton trebuie sa-l citam pe Euler. Huygens admite existenta unui mediu numit eter care s-ar gasi raspandit pretutindeni , chiar si in vid , imponderabil si extrem de elastic. Moleculele corpurilor care se vad , se misca cu viteze mari; aceste viteze sunt comunicate eterului si astfel miscarile ajungand la nervul optic produc senzatia vederii. M. V. Lomonosov a sustinut teoria ondulatorie a luminii . In 1756 face o comunicare la Academia de Stiinte aratand ca eterul nu poate sa aiba o miscare de curgere , iar

miscarea de rotatie este cauza caldurii fara lumina.Numai miscarea vibratorie este cauza luminii. Pentru a termina cu teoriile asupra naturii luminii , trebuie sa citam , teoria lui Oerstedt, dupa care lumina ar fi un efect al electricitatii in miscare. Si el admitea existenta unui mediu , care ar umple spatiu si in care s-ar produce o serie de descarcari electrice. Astazi se admite teoria electromagnetica a luminii ( teoria lui Huygens si Maxwell) care considera ca undele luminoase transporta cuante de energie numite fotoni.. S-a ajuns la aceasta conceptie datorita faptului ca spectroscopia moderna admite discontinuitatea energiei luminoase si existenta cuantelor de radiatii.Astfel, o parte din fenomenele care se studiaza in optica, cum ar fi reflexia, refractia, interferenta si difractia se pot interpreta comod admitand teoria ondulatorie. Fenomenele de emisie ca efectul fotoelectric , efectul Compton , etc, nu se pot explica decat admitand teoria corpusculara. S-a ajuns astfel la dualitatea conceptiilor asupra naturii luminii. Prof. Toma Elvira