Sunteți pe pagina 1din 1

Educaia in societatea cunoaterii

Educaia pentru societatea cunoaterii reprezint forma acual a educaiei intelectuale, raspunsul educaiei la provocrile societii cunoaterii. O societate n care cunoaterea are rolul determinant, dar nu este cunoatere n sine ci pentru sine i pentru societate, n care cunoaterea este orientat valoric, este societatea cunoasterii. Orientarea valoric a cunoaterii se refer la selecia valorilor economice, politice, tiinifice, tehnice, culturale dup criterii stabilite de comunitile respective potrivit intereselor comune, cu scopul propirii societii n ansamblul ei. Astzi, mai mult ca oricnd, coala trebuie s devin o instituie formativ, ncare primordiale sunt nevoile copilului i nu structuri rigide, la care acesta ar trebui s se adapteze. nvmntul centrat pe elev, mai mult dect oricnd, trebuie s devin realitate, i nu doar un concept frumos formulat. Acest concept nu este nou, el fiind dezvoltat la nceputul secolului 20 de maimuli pedagogi romni i strini. Printre acetia, o amintim pe celebra Maria Montessori,care punea n centrul sistemului educaional italian din prima jumtate a secolului 20 Mria sa copilul. Acest lucru nseamn c, dac pn acum, coala se baza exclusiv pe ideea de omogenitate, este cazul ca, nainte de a ne proiecta activitile i a ne propune anumite standarde, s ne bazm pe anumite principii eseniale. Unul dintre aceste principii este acela al adaptabilitii la nevoile elevilor notri; nu toate clasele sunt la fel, nu toi elevii sunt la fel, drept urmare, nu toate orele vor avea aceeai structur i nu toi elevii vor atinge aceleai obiective. Foarte important este faptul c nu toi elevii au acelai ritm de nvare, respectiv acelai interes fa de materia predat. Drept urmare, profesorul trebuie s identifice toate aceste nevoi i, dei pare foarte greu, s ncerce s -i adapteze strategiile astfel nct s acopere ct mai mult, dac nu chiar toate aceste nevoi. nlturarea impresiei de dificultate i transformarea colii ntr-un mediu n care elevul se simte important i este ncurajat n permanen pot transforma insuccesul colar ntr-un fenomen izolat, i nu unul de mas.

S-ar putea să vă placă și