Sunteți pe pagina 1din 24

TRATATUL DE LA MAASTRICHT PRIVIND ASPECTELE LA UNIUNEA MONETARA SECTIUNAE I: EURO 1.

Ce este EURO Integrarea european privit in mod sintetic, se reduce la instituirea i utilizarea de ctre membrii uniunii monetare a monedei unice, care inlocuiete monedele naionale. Monedaeste un fenomen macroeconomic, i prin aceasta un fenomen politic, integrarea monetar este deci, in esena ei, o integrare din perspectiva politic. Moneda, privit ca o instituie, are o natur social-politic i are la baz increderea agenilor in sistemul care a propus-o i o garanteaz. Din perspectiva funcional, moneda indeplinete rolul de instument unic de tranzacii, de rezerv, de valoare i numerar sau de etalon de valoare. Instituia monedei unice EURO este o expresie sintetic a integrrii monetare europene i semnul vizibil al Uniunii Monetare Europene. EURO impune formarea contiinei apartenenei tuturor membrilor acestei uniuni la un spaiu monetar unic i ii oblig pe cetenii statelor membre ale Uniunii s o recunoasc ca form material a dreptului de a obine prin intermediul su o parte din bunurile i serviciile oferite spre vnzare pe teritoriul Uniunii. EURO trebuie s fie o moned tot la fel de puternic i de atractiv ca i celelalte monede europene. Eventualele devalorizri de monede europene nu modific valoarea monedei unice in raport cu cele mai puternice monede i astfel va cunoate o utilizare mult mai larg dect ECU. 2. Etapele trecerii la EURO Scenariul trecerii la EURO moneda unic i inlocuirea monedelor naionale au constituit un obiect important de disput la nivel european.

Un prim scenariu s-a referit la trecerea imediat la inlocuirea monedelor naionale, dar a fost considerat o modalitate mult prea extremist i care ar putea crea o angoas pe plan psihologic pentru opinia european deoarece moneda naional face parte din marile ctiguri istorice i culturale ale naiunilor i reprezint un semn distinctiv pentru statul naional. O a doua cale, care urmrea s trateze problemele psihologice i s extind deciziile pe mai mulI ani a fost considerat excesiv de gradualist i, de asemenea, nu putea fi acceptat. Ambele scenarii ar fi intrat in conflict cu dispoziiile Tratatului de la Maastricht care prevedea c moneda unic trebuie introdus la inceputul fazei a treia. Cel mai potrivit scenariu a fost considerat cel al masei critice , care ine cont att de necesitatea pregtirii instituiilor cu rol important in introducerea i emiterea EURO, ct i de opinia public cu privire la mportana introducerii monedei unice. Acest scenariu al masei critice e conceput in 3 etape: ETAPA I 1998: . Desemnarea rilor care, satisfcnd criteriile de convergen nominal, particip, de la inceput, la moneda unic. . Adoptarea mai multor acte juridice in vederea trecerii la EURO . Numirea conducerii BCE. ETAPA II 1 ianuarie 1999- 31 decembrie 2001: . 1 ianuarie 1999, ratele de conversie intre monedele rilor participante i moneda unic vor fi irevocabil fixe. EURO va fi moned deplin. . Agenii economici privai vor putea, incepnd de la aceast dat, in orice moment, s horrasc utilizarea sau nu a monedei unice. Nu vor fi ins obligai. . Operatorii bancari vor trebui s fie in msur s realizeze, la cerere, operaiuni in EURO (conturi, viramente etc.). . Datoriile publice vor fi exprimate in EURO ETAPA III 1 IANUARIE 2002: . 1 ianuarie 2002, cel mai trziu, vor fi introduse monedele i biletele EURO. Comerul cu amnuntul va fi obligat s accepte cele dou monede naionale i EURO.

. 1 iunie 2001, cel mai trziu, monedele naionale ii vor pierde statutul lor legal. Se va trece la utilizarea exclusiv a EURO. EURO este caracterizat ca fiind o moned internaional. O moned este internaional dac este cerut pe pieele de schimb, ea beneficiind de un suport instituional care i permite s pun in micare un sistem de imprumuturi i credite internaionale. Moneda internaional este considerat in mod obinuit cea mai stabil in raport cu bunurile care pot fi cumprate prin intermediul su i in raport cu alte monede, ea servind la definirea valorii tranzaciilor internaionale i la garantarea stabilitii. O moned devine internaional dac indeplinete funciile de: tranzacie, etalon de valoare, de finanare i de rezerv.* In primul rnd, o moned internaional trebuie s fie imediat disponibil, in cantitate suficient pe pia, in al doilea rnd aceast moned se impune pe pia prin increderea pe care o inspir serviciile pe care le face i nu in ultimul rnd , trebuie s aib puterea s sting obligaii de plat intre orice ageni .

3. Avantajele introducerii EURO Uniunea Economic i Monetar constituie o nou etap in actualul proces de integrare economic european. Dei UEM reprezint in primul rnd o schimbare fundamental a regimului de politic economic pentru rile participante, instaurarea ei va avea de asemenea, implicaii externe considerabile. UEM va insemna crearea unei zone a crei potenial economic va fi comparabil cu cel al SUA vor avea loc transformri fundamentale pe pieele financiare care vor deveni o pia financiar integrat.

Transformarea EURO intr-o puternic moned internaional se va realiza treptat, odat cu extinderea rolului su in relaiile comerciale avnd UE. Odat recunoscut rolul EURO de moneda de schimb in interiorul UE va crete increderea in stabilitatea BCE i in imprumuturile exprimate in EURO. Evoluia pe termen lung a EURO va depinde de dezvoltarea i politica economic a UE I a partenerilor si. Aa cum stipuleaz Tratatul de la Maastricht, chiar dac politica de schimb a EURO va fi subordonat obiectivului de stabilitate a preurilor, BCE va aciona in funcie de interesele de ansamblu ale UEM. Instituirea EURO va oferi cu siguran posibilitatea coordonrii eficace a politicilor economice ceea ce va duce la o mai mare stabilitate a ratelor de schimb pe plan mondial, in concordan cu cerinele Tratatului de la Maastricht. In cursul perioadei care va urma instaurrii EURO rata de schimb a acestuia ar putea fi influenat prin ajustrile la care vor recurge agenii economici. S-a considerat c la nivelul microeconomic utilizarea extern a EURO va reduce expunerea la riscurile de schimb *, dar acest ctig al zonei EURO va fi suportat de zona Dolarului , in ce privete rile tere care nu aparin nici Uniunii i nici zonei Dolar se aprecieaz c se va inregistra un ctig, care const in eliminarea aproape total a riscului de schimb, care va favoriza integrarea economic intre UE i aceste ri**. Un ctig important se aprecieaz c va reveni BCE in timp , care va fi avantajat de existena unei varitabile monede internaionale concurente dolarului. In anii care vor urma lui 1999 rata de schimb EURO- $ va fi un barometru cu privire la stabilitatea EURO, iar Scorurile asupra ratelor de schimb a EURO, care insoesc introducerea sa reprezint un test pentru politica monetar a UEM. Zona EURO va constitui din punct de vedere macroeconomic un ansamblu semi-deschis, iar BCE va fi mai puin incitat s utilizeze moneda ca arm comercial, ceea ce va favoriza stabilitatea ratei de schimb.**

Politicile monetare i bugetare axate pe stabilitatea i independena BCE vor constitui o condiie pentru a face din EURO o moned stabil, determinnd deintorii de active in EURO s-l utilizeze ca moned de rezerv.*** Utilizarea monedei EURO intr-un spaiu care din punct de vedere economic i comercial va fi echivalent cu cel a SUA va obliga agenii economici care vor avea relaii comerciale cu UE s plteasc in EURO i astfel importatorii i exportatorii europeni nu vor mai trebui s suporte riscurile de schimb. Dezvoltarea rolului internaional al EURO va conduce cu siguran la intrirea poziiei BCE i astfel, la atragerea investiiilor i EURO. Se consider c, din perspectiva atractivitii EURO ca rezerv de valoare, investi iile in EURO vor deveni mult mai atractive pentru Bncile Centrale dect sunt in prezent cele in DM ****

4. Implicaiile introducerii EURO pentru rile membre ale Uniunii Europene

Introducerea EURO va fi un eveniment important pentru relaiile monetare internaionale i sistemul monetar internaional, care va avea implicaii nu numai pentru UE, ci i pentru celelalte ri ale lumii. Mrimea zonei EURO, politica sa orientat ctre stabilitate i integrarea pieei financiare vor face din EURO o important internaional* ceea ce va schimba funcionarea sistemului monetar internaional.

Un prim impact asupra rilor membre UE se produce pe calea schimburilor comerciale pe care acestea le practic cu rile membre UE. Trilor membre le va fi oferit posibilitatea de a folosi EURO in locul $, care este la ora actual predominant in schimburile internaionale.** Se aprecieaz c reducerea costurilor de tranzacie i eliminarea ratei de schimb in cadrul zonei EURO, impreun cu alte elemente legate de crearea UEM vor duce la creterea competitivitii in zona EURO, ceea ce va influena schimbul dintre rile acestei zone, in sensul eliminrii sau inlocuirii unei prI a importurilor care proveneau din rile membre UE. De asemenea, rile nemembre UE vor diminua importurile din alte ri nemembre, in beneficiul importurilor din rile zonei EURO, zona caracterizat de o mai mare competitivitate***. Aceast reorientare a schimburilor se va produce treptat, odat cu introducerea gradual a EURO, fr a se putea estima cu exactitate efectele. Avnd in vedere faptul c UE va fi cea mai mare piat unic din lume, companiile care nu aparin UE se vor confrunta cu incheierea acordurilor, contractelor, cu dorina partenerilor de a factura i a pltii in EURO care este o moned internaional comparabil cu $. SECTIUNEA a II-a: EFECTUL POZITIV AL UNEI UNIUNI MONETARE LRGITE Adoptarea monedei unice este o opiune att economic ct i politic, necesar, care definete integrarea monetar, aceasta fiind la rndul ei o consecin a integrrii comerciale i financiare. Raportul Delors admite c moneda unic este consecina pieei unice i aceasta consolideaz Uniunea, iar prin moneda unic Uniunea este ireversibil. Deja creat Pia Unic Intern asigur deplin libertate de micare a bunurilor, serviciilor i capitalurilor. Procesul integrrii pieelor are drept finalitate s dea intreprinderilor industriale i comerciale un spaiu mai larg pentru a-i oferi produsele la un pre ct mai mic. In sistemul comunitar acest proces este supus unui control

i proces dinamic de armonizare a sistemelor naionale, urmrindu-se s se evite ca circulaia in spaiul integrat s afecteze cetenii acestui spaiu. In acest context se urmrete nu sacrificarea libertii statelor membre ci incurajarea acestora pentru a pune in comun instumentele proprii i a eficientiza procesul de integrare. Moneda unic, eliminnd segmentarea naional a pieei bunurilor, serviciilor i capitalurilor va elimina intr-o mare msur segmentarea pieei muncii, realiznd astfel o vast pia european a muncii i deci o politic salarial comun. Moneda unic va da locuitorilor UE i un sentiment pronunat al unei apartenene comune la o singur Europ, in ciuda faptului c vorbesc limbi diferite. Instituirea monedei unice va insemna asigurare stabilitii preurilor, garantat printr-o Banc Central European i diminuarea costurilor intreprinderilor, ca urmare a eliminrii cheltuielilor cu tranzaciile de schimb, eliminndu-se cheltuielile fcute de acestea i de particulari in procesul de convertire a unei monede in alt moned. Trile UE sunt ri cu economii deschise i, privite din aceast perspectiv,sunt adaptate pentru realizarea unei uniuni monetare, cu condiia ca nici unul dintre membri s nu deturneze obiectivele de politic economic cum ar fi, de exemplu, stabilitatea preurilor. Si alte ri europene, chiar dac nu sunt membre UE au relaii strnse comerciale cu Uniunea, astfel inct se poate vorbi despre o zon monetar lrgit. Importana schimburilor comerciale europene justifica dorina unor ri europene de a adera nu numai la UE ci i la UEM. Trile membre UE nu mai intervin pentru a stabiliza ratele de schimb intre monedele europene, ins, prin moneda unic, statele pierd un instrument important de politic economic - rata de schimb, deoarece in condiiile monedei unice acest instrument ii pierde eficacitatea . * Integrarea european s-a realizat mai inti ca o integrare comercial. Dezvoltarea progresiv a Pieei Comune a dus la realizare in 1993 a Marii Piee Unice, bazat pe circulaia liber a bunurilor, serviciilor, persoanelor i

capitalurilor. Ca urmare fireasc a acestor pai integrareamonetar este conceput s devin motorul unificrii europene.

SECTIUNEA

III-a:

PLANUL

DELORS

SI

TRATATUL

DE

LA

MAASTRICHT ASUPRA UNIUNII MONETARE 1. Etapele Uniunii Monetare Sistemul Monetar European a reprezentat o etap in evoluia integrrii monetare, aceasta a inregistrat anumite rezultate, apreciate ca atare, dar a avut i multe limite. Summit-ul de la Hanovra din iunie 1988 a hotrt s se cear intocmirea unui studiu asupra viitoarei uniuni monetare. Rezultatele studiului comisiei, cunoscute sub denumirea Raportul Delors, se refer la un plan in trei etape pentru realizarea Uniunii Monetare, dup cum urmeaz: STADIUL I, cu incepere la 1 iulie 1990, trebuia s reprezinte o consolidare a realizrilor din cadrul Sistemului Monetar European, marjele de fluctuare urmau a fi reduse in jurul cursului central. Realinierile de paritI, dei admise, nu trebuia s fie frecvente, iar coordonarea monetar urma s fie intrit, capitalul a fost liberalizat, chiar la data inceperii acestui prim stadiu.

Deoarece

componentele

monetare

ale

integrrii

sunt

legate

de

cele

economice, in aceast etap s-a prevzut i completarea pieei interne, ceea ce, s-a prevzut intrirea politicii de concuren i ajustri bugetare in rile cu datorii i deficite mari. STADIUL II, care a inceput la 1 ianuarie 1994, s-a prevzut a fi de tranziie, pentru a permite o coordonare sporit a politicii monetare, o inlturare progresiv a marjelor de fluctuare i renunarea la realizarea paritilor, dei statele membre continuau s-i pstreze suveranitatea in afacerile monetare. In aceast perioad, urma a fi creat o instituie monetar central, care s-a i creat sub denumirea de Institut Monetar European, iar bncile centrale s devin independente, funcionnd ca un sistem de bnci centrale europene numit EUROFED. STADIUL III, s-a prevzut a incepe cel mai trziu la 1 ianuarie 1999. Acest stadiu ar presupune orientarea spre cursuri valutare fixate in mod irevocabil i inlocuirea in final a monedelor naionale cu o singur moned comunitar. Aceasta inseamn a se ajunge la o unificare monetar, care s include obigatoriu o Banc Central European. Trecerea la o singur moned, dei nu este obligatorie pentru realizarea uniunii monetare, prezint, dup cum s-a vzut, certe avantaje fa de meninerea monedelor naionale, in plus se consider c ar avea un impact politic i psihologic foarte important, dovedind ireversibilitatea uniunii monetare. Sub aspect economic, in acest stadiu se coordoneaz politicile bugetare, cele structurale i regionale. Principala trstur a proiectului de Uniune Monetar cuprins in planul Delors este gradualitatea. Strategia Delors prevede abordarea in paralel a componenei economice i a celei monetare, aceasta formnd dou laturi ale unui intreg, care s permit trecerea la unuficarea monetar. Ceea ce nu rezult din Planul Delors este concepia despre tipul de uniune economic necesar a servi drept suport al uniunii monetare, mai exact, ce anume trebuia s

cuprind uniunea economic pentru ca aceasta s permit o adevrat uniune monetar. Uniunea Economic a avut in vedere pn in prezent, doar piaa unic i politicile comune sau armonizate in domeniile agricol i regional, al transporturilor i al industriei, cu excluderea sau adoptarea parial a domeniului fiscal i bugetar. Raportul Delors nu a exprimat nici o opinie despre felul in care trebuie s se fac schimbarea radical in politicile bugetare, pentru a corespunde unei uniuni monetare.

2. Criterii de convergen a Uniunii Monetare In legtur cu momentul i obiectivele etapelor a II-a i a III-a au existat multe dezbateri academice i oficiale, in incercarea de a da rspunsuri i a rezolva probleme dificile: . Cnd trebuie creat BCE ? . Cnd trebuie decis inceputul fazei a III-a i cum va afecta aceast decizie rile membre ? Multiple probleme a suscitat intrebarea dac o ar trebuie s intruneasc anumite criterii de convergen pentru a fi admis in UEM sau criteriile de convergen trebuie folosite doar pentru a determina cnd se va inaugura a treia etap. Pentru anul 1996 erau prevzute anumite criterii de convergen care s fie folosite pentru a identifica rile pregtite s treac in etapa a treia i cnd este cel mai potrivit miment s se treac in aceast etap. Dac o astfel de dat nu a putut fi stabilit in 1996, etapa a treia urma s inceap in 1999, aceleai criterii de convergen urmnd a fi folosite pentru identificarea rilor pregtite s participe la a treia etap. Crizele din anii 1992-1993 au demonstrat clar in opinia unora c etapa a doua este hazadat i nu este necesar, deoarece convergena va

avea loc automat imediat dup ce va incepe a treia etap (Giovannini 1990, citat de Peter Kenen). Ca argumente ale acestei opinii se numr: ctava state cominitare vor avea greuti in a atinge criteriile, pentru c vor trebui s fac fa unor probleme politice i economice, precum reducerea ratei inflaiei i micorarea deficitului bugetar inainte ca a treia etap s inceap, chiar dac dac aceasta va fi intrziat pn in 1999 ; rile cu un nivel ridicat al datoriilor vor lsa liber inflaia i devalorizarea, in incercarea de a acoperii datoriile iar efectul asupra pieei va fi o criz a ratei de schimb. Totui, concluzia general a fost ca etapa a doua este necesar, aceast necesitate decurgnd din cea a convergenei insi, care cere timp. O unic politic monetar ii propune s obin o stabilitate a preurilor care s duc la o echilibrare a preurilor i a ratei inflaiei in toate rile membre, iar acest lucru se va intmpla instantaneu i nici un caz nu se va intmpla fr a avea consecine asupra rilor cu o rat mare a inflaiei. Convergena in ce privete rata naional a inflaiei nu ar trebui privit ca o problem de soluionat anterior etapei a treia, ci ca o precondiie a acestei etape. Aceasta, pentru c va fi mai uor pentru BCE s obin o stabilitate a preurilor in etapa a treia dect pentru rile membre ale CE in mod individual in etapa a doua. BCE va trebui s-i ctige propria credibilitate i aceasta nu va fi uor fr existana convergenei in stadiul II, pentru c atta timp ct rata inflaiei va fi permis s fluctueze inainte de etapa a treia va plana scepticismul asupra posibilitilor BCE de a lupta contra inflaiei i ajustific costurile pe care le implica aceast lupt. Critariile de convergen care trebuie indeplinite de ctre rile care vor intra in faza final a UE se refer la: finanele publice ( deficitul bugetar i datoria public ), ratele de schimb i rata dobnzii. Articolul 109 j al Tratatului de la Maastricht conine patru criterii de convergen, care sunt explicate intr-un protocol al Tratatului. 1. Atingerea unui inalt nivel al stabilitii preurilor Protocolul explica acest criteriu ca fiind o medie a ratei inflaiei observat pe o perioad de un an inaintea examinrii, care nu trebuie s fie

mai mare de 1,5% fa de 3 cele mai performante state in privina stabilitii preurilor. 2. Atingerea unei poziii financiare stabile, in sensul c la data examinrii statul membru nu este subiectul unei decizii a Consiliului privind existena unui deficit excesiv. 3. Meninerea unei rate de schimb naionale intre limitele normale ale SME , ceea ce insemna ca statul s fi respectat fluctuaiile normale ale ratei de schimb i fr s fi existat grave dezechilibre ale ratei cu cel puin doi ani inainte de data examinrii. In particular, statul membru trebuie s nu-i fi devalorizat moneda naional in raport de o alt moned din propria sa iniiativ in aceeai perioad. 4. Atingerea unei rate a dobnzii pe termen lung care s indice o convergen durabil in cadrul SME pe o perioad de un an inaintea examinrii, statul membru s aib o medie a ratei dobnzii pe termen lung care s nu depeasc cu mai mult de 2% trei dintre cele mai performante state membre in ce privete stabilitatea preurilor. Primele dou criterii mi se par corecte fa de scopurile UEM, ins criteriul privind rata de schimb pare exagerat in raport de faptul c i se cere statului s menin o rat de schimb stabil a monedei naionale, cnd, potrivit mobilului convergenei se tinde a se decide dac ara este pregtit a intra in UEM in care respectiva ar nu va avea o rat de schimb a sa. Probabil acest criteriu trebuia s serveasc scopului de a oferii credibilitate i de protecie Uniunii Monetare fa de crize ale ratei de schimb inainte de a se incepe utilizarea ECU ca moned unic. Cnd Tratatul a fost adoptat la sfritul lui 1991 era evident deja c unele ri nu vor fi gata s intre in etapa a treia, nici in 1999, dar guvernele acestor ri erau destul de optimiste bazndu-se pe sperana c au atins criteriile de convergen i pe increderea c partenerii lor vor interpreta criteriile intr-un mod mai liber pentru a menine solidaritatea in cadrul Comunitii. De exemplu, Italia, considernd c este membra fondatoare a CE nu poate fi exclus din a treia etap, ins mentalitatea a fost alta,

deoarece cteva ri membre, i mai ales Germania, erau angajate s aplice criteriile in mod strict. In septembrie 1994 Consiliul a stabilit c zece ri au un deficit bugetar excesiv, iar dintre acestea, calculele estimative au stabilit c majoritatea nu-i putea rezolva problemele inainte de termenul limit pentru inceputul etapei a treia.

1. Banca Central European. Credibilitate i independen O dat cu trecerea la cea de-a treia faz, va fi creat Sistemul European al Bncilor Centrale ( sebc ) care va fi compus din Banca Central European (BCE) i bncile centrale naionale. Bncile centrale naionale vor avea un nou rol, i anume de a deveni relee locale ale BCE. BCE va juca rolul decisiv in politica monetar intern a UM, manevrnd instrumentele clasice ale regularizrii monetare i, in mod deosebit, instrumentele indirecte. In ceea ce privete politica monetar extern, fixarea ratei de schimb in raport cu monedele tere, opiniile sunt imprite. Oproblem deosebit este i cea a independenei BCE, raportul EMERSON leag independena instituiei (BCE) de credibilitate. Raportul DELORS consider independena BCE-ului prin eliminarea monetarizrii deficitelor publice. Conform concepiilor dominante, BCE trebuie s aib o structur federal, la fel ca Bundesbank-ul sau Federal Reserve i, deci rebuie s fie democratic, ceea ce implic problema modului de numire a membrilor sI, precum i publicarea discuiilor politicilor sale. In legtur cu caracterul democratic al BCE, se confrunt trei grupe de opinii: . O grup susine c BCE trebuie s rspund numai in faa Parlamentului European, in timp ce, pentru grupul francez, BCE ar trebui s-i imprt puterea cu un guvern economic , care ar fi emanaia rilor membre.

. .

Grupul german i Comisia consider c independena BCE este mai Literatura referitoare la zonele monetare optimale, dei a revoluionat

important dect democratizarea ei. teoria anticipaiilor raionale in macroeconomie, nu a pus i problema UEM din perspectiva ctigurilor de credibilitate a BCE . Atenia literaturii a fost indreptat mai ales spre definirea politicii monetare neinflaioniste a BCE. Cnd deciziile agenilor depind de anticipaiile pe care le fac asupra politicilor economice viitoare, o anumit politic afecteaz situaia economic att prin impactul su direct, ct i prin impactul su indirect asupra anticipaiilor. Unul din succesele SME a fost reducerea nivelului inflaiei rilor membre, acest succes a fost atribuit reputaiei de conservatirism a Bncii Centrale Germane ( Bundesbank). Orientarea politicii monetare a BCE in timpul perioadei de demaraj a UEM suscit dou discuii. Unii aprecieaz c BCE va cuta s obin rapid credibilitate pentru aciunea sa antiinflaionist adoptnd o politic monetar foarte riguroas. In acest sens, ratele dobnzii vor fi mai ridicate dect le-ar justifica in mod normal, aceasta va duce la intrri de capitaluri i astfel se vor produce presiuni in direcia creterii ratelor de schimb. In acelai timp, situaia in sine cuprinde riscul producerii competitivitii Europei pe pieele de export i va frna creterea economic, aceasta ar putea incuraja guvernele europene s contracareze aceast evoluie prin politici bugetare expansioniste, intrind astfel tendinele de cretere a ratelor dobnzii i deci a ratelor de schimb. Dac BCE va funciona dup statutul preconizat, asemntor cu cel al Bundesbank-ului, se aprecieaz c gradul de independen va fi ridicat i ca urmare, capacitatea sa de a realiza obiectivele prevzute va fi consolidat. BCE-instituie nou- se va afla in centrul sistemului bncilor centrale ale rilor care au fcut dovada voinei lor de a persevera in stabilitatea preurilor, sunt puine anse de a crede c aciunea antiinflaionist a BCE i obligaia sa statuar de a urmrii obiectivul de stabilitate al preurilor, o vor

dispensa de necesitatea de a demonstra, inc o dat, ceea ce este evident inc de la inceput. Performanele in materie de inflaie ale fiecrui membru din UEM vor fi mult mai bine susinute dect in trecut. Proiectul UM, vzut prin BCE, se prezint la ora actual avnd drept obiectiv stabilitatea preurilor, crearea de instituii care s-I asigure realizarea acestui obiectiv, transferul de prerogative de la autoritile naionale celor europene i definirea independenei autoritii monetare europene, respectiv BCE, fa de puterea politic. Realizarea unor componente ale politicii economice la nivel comunitar, cum ar fi politica monetar, va avea efecte pozitive asupra nivelului venitilui european. Dac variaia venitului european este superioar celei a venitului unui stat membru, aciunea BCE, prin politica monetar, va contribui mai mult la stabilizarea situaiei economice, dect dac politicamonetar ar fi dus de un stat naional. Cu ct este mai mare diferena intre variaia venitului naional i cea a venitului european, cu att va fi mai mare costul intrrii in UEM. O ar ale crei fluctuaii sunt reduse va fi de acord cu o politic conservatoare a BCE, rile a cror costuri sunt ridicate pentru a devenii membre ale UEM au cel mai mult de ctigat in ceea ce privete credibilitatea,deoarece aceste ri au bncile centrale cele mai puin independente i rate de inflaie dintre cele mai ridicate.

4. Obiectivul fundamental i obiectivele intermediare ale politici monetare a BCE in UEM Tratatul de la Maastricht prevede c stabilitatea preurilor va fi obiectivul fundamental al Sistemului European al Bncilor Centrale ( SEBC ). Modalitile cerute de realizarea acestui obiectiv, se subliniaz in Tratat, vor constitui temele unor lucrri pregtitoare SEBC, in cadrul crora se va stabili o strategie coerent BCE s ia o serie de decizii in materie de politic monetar i s le comunice, iar, in al doilea rnd, s stabileasc instrumentele de realizare a obiectivelor unei asemenea politici. Realizarea obiectivului fundamental, de stabilitate a preurilor, impune ca SEBC s fixeze obiective intermediare. In stabilirea obiectivelor intermediare, este deosebit de important conoaterea contextului economic i financiar in care se va inscrie politica monetar a BCE. Din aceast perspectiv, ansamblul rilor ce vor forma UEM reprezint o zon relativ inchis fa de exterior, avnd in vedere dimensiunea i geometria sa. Acest lucru va insemna c aciunule in materie de rate nominale de schimb vor avea mai puin importan, comparativ co ceea ce reprezint acestea acum pentru economiile naionale, reducerea rolului ratei de schimb este, de fapt, un obiectiv al UM . In al doilea rnd, chiar dac se vor menine diferenele structurale intre rile europene, politica monetar va trebui dus in interesul intregii Uniuni, i nu al unei ri membre, elaborndu-se o politic monetar comun a UM. In al treilea rnd, politica monetar va trebui s fac fa altor componente ale politicilor economice, care vor rmne inc naionale, in special politica bugetar.

Pactul de stabilitate i cretere are menirea de armonizare a politicilor Uniunii Monetare ( politica monetar ) cu politicile inc naionale ( politica bugetar ), el va avea i menirea de a dezamorsa eventualele conflicte intre diferitele tipuri de politici din UEM. Exist trei criterii pentru aprecierea calitii unui obiectiv intermediar: 1. stabilitatea relaiei intre obiectivele intermediare i finale ( stabilitatea cererii de moned i anticipaiile inflaioniste ). 2. controlabilitatea ( capacitatea de a influena obiectivul prin manevrarea instrumentelor ) 3. caracterul indicatorului avansat. Un obiectiv legat de rata de schimb nu poate fi reinut, avnd in vedere insi raiunea de a fi o zon monetar. Un obiectiv legat de PIB ul nominal ar avea inconvenientul de a crea o anumit confuzie in ceea ce privete obiectivul final de stabilitate a preurilor, iar un obiectiv legat de rata dobnzii s-ar lovii de dificultatea determinrii ratei reale de echilibru. Din punct de vedere al avantajelor unei politici de control al agregatelor monetare, se pot reine dou elemente, i anume: a) evoluia agregatelor monetare i, b) stabilitatea lor Aceast stabilitate va putea fi, in parte, efectul mecanic legat de agregare, ins nu se poate anticipa care va fi efectul modificrii regimului de schimb prin trecerea la cea de-a treia faz. Dac aceasta are avantajul continuitii, o ruptur a relaiilor intre obiectivul intermediar i cel fundamental ar prejudicia credibilitatea SEBC. Principiile aplicrii strategiei de politic monetar in UEM implic urmtoarele elemente: a) definirea public a obiectivului stabilitii preurilor, in vederea creterii transparenei i credibilitii BCE. b) formularea obiectivelor intermediare asupra crora BCE ii va stabili angajamentele;

c)

definirea ansamblului de indicatori care s permit evaluarea riscurilor in atingerea obiectivului stabilitii preurilor;

d) recunoaterea rolului deosebit al agregatelor monetare; e) formularea de ctre BCE a propriilor previziuni cu privire la obiectivele intermediare pentru a-i garanta propria sa independen. Odat strategia definit, BCE trebuie s dispun de instrumente susceptibile pentru atingerea obiectivelor stabilite. Practica arat c, obiectivele de politic economic pot fi contradictorii, caracterul contradictoriu al acestor obiective implic faptul c unul i acelai instrument nu poate fi utilizat pentru a atinge obiective diametral opuse, adic intr-un sens expansionist i intr-unul restrictiv. In regim de schimburi fixe, politica monetar devine mai puin performant dect politica bugetar, mai ales in ceea ce privete obiectivele de cretere i de ocupare, in schimb ea devine mai eficace in problema echilibrului extern. Plecnd de la acest raionament, Mundell propune o repartiie optimal a sarcinilor pentru o economie in regim de schimb fix i unde capitalurile sunt mobile, politica monetar s fie destinat asigurrii echilibrului extern, in timp ce politica bugetar s fie destinat stabilirii echilibrului intern. Relaxarea bugetar sau rigoarea bugetar vor fi utilizate potrivit situaiei economiei- omaj sau inflaiei.

Potrivit situaiei intr-o economie, se pot ivi urmtoarele combinaii: 1. inflaie i excedent exterior, pentru care se impune o politic bugetar restrictiv, pentru a lupta contra inflaiei i o politic monetar expansionist, pentru a face s ias capitalurile i s elimine excedentul; 2. inflaie i deficit exterior, pentru care se impune o politic bugetar restrictiv, pentru a lupta contra inflaiei i o politic monetar restrictiv, pentru a atrage capitaluri i a resorbi deficitul;

3. omaj i excedent exterior, pentru care se impune o politic bugetar expansionist pentru a lupta contra omajului i o politic monetar expansionist, excedentului; 4. omaj i deficit exterior, pentru care se impune o politic bugetar expansionist, pentru a lupta contra omajului i o politic monetar restrictiv pentru a atrage capitaluri i a resorbi deficitul. Tratatul de la Maastricht precizeaz obligaia statuar a BCE de a menine stabilitatea preurilor. pentru a stimula ieirea capitalurilor i eliminarea

5. Instrumente de politic monetar ale BCE in UEM Punerea in practic a politicii monetare, fie ca la nivel naional sau zonal, impune respectarea unor reguli de combinare optimal a instrumentelor SEBC ii va baza aciunea, inainte de toate, pe operaiuni de

open market , cu scopul pilotrii ratelor dobnzii. SEBC va recurge la utilizarea rezervelor obligatirii. Operaiunile de open market constau intr-un ansamblu de operaiuni de vnzare-cumprare de titluri de valoare destinate s modifice dimensiunile masei monetare. In cadrul acestor operaiuni se pot distinge operaiuni regulate destinate alimentrii pieei cu lichiditi. Esenialul acestor operaiuni de refinanare este c ele vor fi efectuate fcnd apel la ofert, sub form de operaiuni de luare in pensiune i imprumuturi garantate pentru o perioad de dou sptmni ele vor fi realizate intr-un mod deconcentrat de ctre Banca Central Naional (BCN ). Mecanismele pe care le declaneaz politica pieei libere se aseamn cu cea specific manevrrii ratei scontului. In acest mecanism exist, de asemenea, operaiuni pe termen lung destinate unitilor de dimensiune mic, in msura in care anumite operaiuni ca rata scontului, care reprezint o parte important a refinanrii in anumite ri. SEBC va putea recurge la operaiuni de reglare, in scopul asigurrii pilotajului ratelor dobnzii, de subliniat c aceste operaiuni vor trebui, in principiu s aib loc intr-un mod ocazional, piaa inter-bancar trebuind s se echilibreze prin operaiuni regulate. Utilizarea rezervelor obligatirii nu este aprioric exclus, chiar dac o asemenea decizie va fi luat numai de ctre BCE insi. Avantajul unui asemenea instrument, asociat cu o baz bancar de constituire a rezervelor, este de a permite BCE-ului s msoare anticipaiile operaiunilor plecnd de la avansurile sau intrzierule in constituirea acestor rezerve. In plus, ele se constituie intr-un mecanism endogen de stabilizare a ratelor dobnzii i de lrgire a pieei inter-bancare . Dac o asemenea alegere va fi reinut, rezervele obligatorii se vor aplica, cu o rat uniform, la scara zonei, pentru a nu afecta jocul concurenei intre aceste instituii. Pentru a asigura omogenitatea politicii monetare in cadrul participanilor la UM, este prevzut armonizarea condiiilor de eligibilitate a instituiilor care vor constitui cadrul compensatoriu al operaiunilor de politic monetar.

SEBC va trebui s fac apel la un ansamblu larg de compensaii, care vor asigura un tratament egal instituiilor. Numai in cazul unor operaiuni de reglaj fin, SEBC se va putea folosi de un numr mic de compensaii. In virtutea statutului su, toate creditele acordate de SEBC vor trebui s fie garantate. Aceste garanii vor trebui s fie uor mobilizabile, de documente publice i private ar putea servi ca suport pentru aceste garanii. Din cauza disparitilor structurilor financiare intre rile participante la UM este prevzut un sistem cuprinznd dou niveluri: . o list constituit din titluri negociabile, definit la scara ei; . o list constituit din garanii adiionale pe care BCN le vor considera deosebit de importante. Din aceste considerente rezult c mai multe ri ii vor moderniza sistemul financiar, pentru a lrgi cea de-a doua list. Toate operaiunile legate de politica monetar vor trebui s treac prin Target, a crui securitate maxim va trebui asigurat prin faptul c operaiunile vor fi total garantate prin titluri subiacente. Este important faptul c IME nu a recomandat iniierea unor pregtiri tehnice pentru a asigura un acces trans-frontalier la operaiunile de politic monetar al altor bnci centrale ale zonei, considernd c disponibilitatea Target ar suferi din aceast privin. In intreaga politic monetar, orientarea BCE-ului va fi de a favoriza funcionarea liber a mecanismelor pieei, cu scopul de a constitui, la nivel european, o pia larg inter-bancar, de dimensiuni internaionale, care s favorizeze tocmai funcionarea acestei politici. In domeniul instrumentelor politicii monetare, alegerile urmeaz s stabileasc, in funcie de situaiile concrete, de utilizarea sau nu a unora dintre ele. In domeniul cursurilor de scimb, Tratatul de la Maastrucht precizeaz numai obligaia BCE, de a menine stabilitatea preurilor. In ceea ce privete natura relaiilor cu rile din UE, neincluse in UM, aceasta va fi in concordan cu principiile sale, odat cu definirea sistemului SME.

In

stabilirea

cursului

de

schmb

EURO

altor

monede

internaionale, lucrurile vor fi de competena Comisiei Europene.

SECTIUNEA a IV-a: UNIUNEA MONETAR O OPERATIUNE PE TERMEN LUNG Msurarea gradului in care o ar este pregtit sau nu pentru a participa la UM presupune a lua in considerare dou aspecte: mai inti, gradul de corelare a evoluiei ciclului afacerilor in ara candidat cu cel existent in UE, sau intre ara candidat i fiecare ar a Uniunii Europene; in al doilea rnd, arecierea presupune a lua in considerare nivelul indicatorilor de convergen, aa cum apar acetia in Tratatul de la Maastricht. Cu privire la primul aspect, in conformitate cu taoria economic, absena corelaiei sau corelaia negativ a ciclului afacerilor, asociate cu absena unor politici corespunztoare, vor lovi economia unui candidat mai puin pregtit.

Surprinztoare este constatarea c dup atia ani de legturi economice foarte intense, de politici comune sau coordonate, corelaia ciclului afacerilor intre mai multe dintre rile UE este negativ sau slab pozitiv. De aici, a aprut firesc intrebarea dac economiile UE insele sunt suficient de convergente pentru a rspunde pozitiv la rigorile unei depline uniuni economice i monetare, cu o moned unic i politic monetar la nivelul uniunii. Evoluia diferit a ciclului afacerilor este argumentul invocat de ctre Marea Britanie pentru a exarcita meninerea sa in afara uniunii monetare europene. In ceea ce privete Romnia perioada de tranziie se caracterizeaz printr-o evoluie economic specific, diferit de aceea existent in prezent in UE. Aceasta nu inseamn c situaia economic existent in UE nu are impact asupra economiei Romniei. Dat fiind dependena ridicat i in cretere a comerului romnesc fa de piaa UE i fa de investiiile din UE, orice recesiune sau ascensiune economic in UE, precum i orice reglementare esenial nou vor afecta economia romneasc. Deoarece ponderea importurilor UE din Romnia este aproape nesemnificativ, este cu totul nerealist a spune c situaia economic din Romnia afecteaz intr-un anumit mod, sau c are impact intr-o msur sensibil asupra evoluiei economice in UE. Dac ne referim la criteriile de la Maastricht acestea nu sunt, in mod explicit, condiii de admitere in UE. Ele vizeaz condiiile de indeplinit de ctre rile aflate deja in interiorul uniunii, chiar dac mrimile anumitor indicatori de convergen, cum sunt ponderea deficitului bugetar in PIB sau ponderea datoriei publice in PIB, nu depesc nivelurile prevzute prin Tratatul de la Maastricht, aceasta nu inseamn o adevrat convergen economic. Un intreg sistem al indicatirilor de performan economic la nivel microeconomic se afl in spatele respectivelor rezultate macroeconomice. Este nerealist s se considere c ele pot fi condiii de indeplinit pe termen

scurt sau mediu de ctre ri care abia construiesc un sistem economic de pia. Cu toate acestea, criteriile de convergen trebuie luate in considerare dac avem in vedere c rile asociate au exprimat dorina lor de a fi, in viitor mai mult dect simpli parteneri comerciali ai UE, participanI la o zon de comer liber sau chiar la Piaa Intern a Uniunii Europene. Criteriile de la Maastricht nu sunt un scop in sine ci expresia unei economii de pia funcionale i a unui bun management al acesteia. Atingerea unuin asemenea nivel cere, fr indoial, o lung perioad de exerciiu in respectarea regulilor economiei de pia. Convergena economic nu poate fi ineleas ca un fel de uniformitate, ci ca o situaie care evit ca anumiI parteneri s fie dezavantajai prin prin aplicarea unei anumite politici. Este necesar de subluniat i faptul c reglementrile Pieei Interne, ca de altfel i cele care vizeaz participarea la Uniunea Economic i Monetar, nu rmn neschimbate ci, pe baza constatrilor din practica integrrii se ajusteaz mereu.