Versiune imprimabila: Cinci pni

Page 1 of 3
Imprima povestea!

Cinci pni
Doi oameni, cunoscuti unul cu altul, calatoreau odata, vara, pe un drum. Unul avea n traista sa trei pni, si celalalt doua pni. De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei rachiti pletoase, lnga o fntna cu ciutura, scoate fiecare pnile ce avea si se pun sa mannce mpreuna, ca sa aiba mai mare pofta de mncare. Tocmai cnd scoasera pnile din traiste, iaca un al treile drumet, necunoscut, i ajunge din urma si se opreste lnga dnsii, dndu-le ziua buna. Apoi se roag a sa-i deie si lui ceva de mncare, caci e tare flamnd si n-are nimica merinde la dnsul, nici de unde cumpara. Poftim, om bun, de-i ospata mpreuna cu noi, zisera cei doi drumeti calatorului strain; caci mila Domnului! unde mannca doi mai poate mnca si al treilea. Calatorul str ain, flamnd cum era, nemaiasteptnd multa poftire, se asaz a jos lnga cei doi, si ncep a mnca cu totii pne goal a si a be ap a rece din fntna, caci alta udatura nu aveau. Si mannca ei la un loc tustrei, si mannca, pna ce gatesc de mncat toate cele cinci pni, de parca n-au mai fost. Dupa ce-au mntuit de mncat, calatorul strain scoate cinci lei din punga si-i da, din ntmplare, celui ce avusese trei pni, zic nd: Primiti, va rog, oameni buni, aceasta mica multamita de la mine, pentru ca miati dat dem ncare la nevoie; veti cinsti mai ncolo cte un pahar de vin, sau ve ti face cu banii ce veti pofti. Nu sunt vrednic sa va multa mesc de binele ce mi-ati facut, caci nu vedeam lumea naintea ochilor de flamnd ce eram. Cei doi nu prea voiau sa primeasc a, dar, dupa multa staruinta din partea celui al treilea, au primit. De la o vreme, calatorul str ain si-a luat ziua buna de la cei doi si apoi si-a c autat de drum. Ceilal ti mai ramn oleac a sub rachita, la umbra, sa odihneasca bucatele. Si, din vorba n vorba, cel ce avuse trei pni da doi lei celui cu doua pni, zicnd: Tine, frate, partea dumitale, si fa ce vrei cu dnsa. Ai avut doua pni ntregi, doi lei ti se cuvin. S i mie mi opresc trei lei, fiindc-am avut trei pni ntregi, si tot ca ale tale de mari, dupa cum stii. Cum asa?! zise celalalt cu dispret! pentru ce numai doi lei, si nu doi si jumatate, partea dreapta ce ni se cuvine fiecaruia? Omul putea sa nu ne deie nimic, si atunci cum ramnea? Cum sa ramie? zise cel cu trei pni; atunci as fi avut eu pomana pentru partea ce mi se cuvine de la trei pni, iar tu, de la doua, si pace buna. Acum, nsa, noi am mncat degeaba, si banii pentru pne i avem n punga cu prisos: eu trei lei si tu doi lei, fiecare dupa numarul pnilor ce am avut. Mai dreapta mparteala dec t aceasta nu cred ca se mai poate nici la Dumnezeu sfntul... Ba nu, prietene, zice cel cu doua pni. Eu nu ma tin ca mi-ai facut parte dreapta. Haide sa ne judecam, si cum a zice judecata, asa sa ramie. - Haide si la judecata, zise celalalt, daca nu te multa mesti. Cred ca si judecata are sa-mi gaseasc a dreptate, desi nu m-am trt prin judecat i de cnd sunt. Si asa, pornesc ei la drum, cu hotarrea sa se judece. Si cum ajung ntr-un loc unde era judecatorie, se nfat oseaza naintea judecatorului si ncep a spune mprejurarea din capat, pe rnd fiecare; cum a venit ntmplarea de au calatorit mpreuna, de au stat la masa mpreuna, cte pni a avut fiecare, cum a mncat drumetul cel strain la masa lor, deopotriv a cu dnsii, cum le-a dat cinci lei drept

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=059.php

7/12/2003

Versiune imprimabila: Cinci pni

Page 2 of 3

multa mita s i cum cel cu trei pni a gasit cu cale sa-i mparta. Judecatorul, dupa ce-i asculta pe amndoi cu luare aminte, zise celui cu doua pni: Si nu esti multamit cu mparteala ce s-a facut, omule? - Nu, domnule judecator, zise nemultamitul; noi n-am avut de gnd sa luam plat a de la drumetul strain pentru mncarea ce i-am dat; dar, dac -a venit ntmplarea de-asa, apoi trebuie sa mpartim drept n doua ceea ce ne -a daruit oaspetele nostru. Asa cred eu ca ar fi cu cale, cnd e vorba de dreptate. - Daca e vorba de dreptate, zise judecatorul, apoi fa bine de napoieste un leu istuialalt, care spui c-a avut trei pni. - De asta chiar ma cuprinde mirare, domnule judecator, zise nemultamitul cu ndrazneala. Eu am venit naintea judecat ei sa capat dreptate, si vad ca dumneata, care stii legile, mai rau ma acufunzi. De-a fi sa fie tot asa si judecata dinaintea lui Dumnezeu, apoi vai de lume! Asa ti se pare dumitale, zise judecatorul linistit, dar ia sa vezi ca nu-i asa. Ai avut dumneata dou a pni? Da, domnule judecator, doua am avut. Tovaras ul dumitale, avut-a trei pni? Da, domnule judecator, trei a avut. Ud atura ceva avut-ati vreunul? Nimic, domnule judecator, numai pne goala si apa race din fntna, fie de sufletul cui a facut-o acolo, n calea trecatorilor. Dinioarea, parca singur mi-ai spus, zise judec atorul, ca ati mncat toti tot ca unul de mult; asa este? Asa este domnule judec ator. Acum, ia sa statornicim rnduiala urmatoare, ca sa se poata sti hotart care cta pne a mncat. Sa zicem ca s-a taiat fiecare pne n c te trei bucati deopotriv a de mari; cte bucat i ai fi avut dumneata, care spui ca avusi doua pni? Sese bucat i as fi avut, domnule judecator. Dar tovarasul dumitale, care spui c a avu trei pni? - Noua bucati ar fi avut, domnule judec ator. Acum, cte fac la un loc sese buc ati si cu noua bucat i? Cincisprezece bucati, domnule judecator. Ct i oameni ati mncat aceste cincisprezece bucat i de pne? Trei oameni, domnule judecator. - Bun! Cte c te bucat i vin de fiecare om? Cte cinci bucat i, domnule judecator. Acum, tii minte cte bucati ai fi avut dumneta? Sese bucat i, domnule judecator. - Dar de mncat, cte ai mncat dumneta? - Cinci bucat i, domnule judecator. Si cte ti-au mai ramas de ntrecut? Numai o bucata, domnule judec ator. Acum sa st am aici, n ceea ce te priveste pe dumneta, si s a luam pe istalalt la rnd. Tii minte cte bucat i de pne ar fi avut tovarasul d-tale? Noua bucat i, domnule judecator. Si cte a mncat el de toate? - Cinci bucat i, ca si mine, domnule judec ator. Dar de ntrecut, cte i-au mai ramas? Patru bucat i, domnule judecator.

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=059.php

7/12/2003

Versiune imprimabila: Cinci pni

Page 3 of 3

Bun! Ia, acus avem s a ne ntelegem ct se poate de bine! Vra sa zic a, dumneta ai avut numai o bucata de ntrecut, iar tovaras ul dumitale, patru bucat i. Acum, o bucata de pne ramasa de la dumneta si cu patru bucat i de la istalalt fac la un loc cinci bucati? Taman cinci, domnule judecator. Este adevarat ca aceste bucati de pne le-a mncat oaspetele dumneavoastra, care spui ca v-a dat cinci lei drept multamita? Adevarat este, domnule judecator. Asadar, dumitale ti se cuvine numai un leu, fiindca numai o bucata de pne ai avut de ntrecut, si aceasta ca si cum ai fi avut-o de vnzare, deoarece ati primit bani de la oaspetele dumneavoastra. Iar tovarasul dumitale i se cuvin patru lei, fiindca patru bucat i de pne a avut de ntrecut. Acum, dara, fa bine de napoieste un leu tovaras ului dumitale. Si daca te crezi nedreptat it, du-te si la Dumnezeu, si las' daca ti-a face si el judecata mai dreapta dec t aceasta! Cel cu doua pni, vaznd ca nu mai are ncotro sov ai, napoieste un leu tovaras ului sau, cam cu parere de rau, si pleac a rusinat. Cel cu trei pni nsa, uimit de asa judecata, multa meste judecatorului si apoi iese, zicnd cu mirare: - Dac-ar fi pretutindene tot asemenea judecatori, ce nu iubesc a li cnta cucul din fata , cei ce n-au dreptate n -ar mai nazui n veci si-n pururea la judecat a. Corciogarii, porecliti si aparatori, nemaiavnd chip de traiu numai din minciuni, sau s-ar apuca de munca, sau ar trebui, n toata viata lor, sa trag a pe dracul de coada... Iar societatea buna ar ramne nebntuita. Anecdota publicata prima oara n Convorbiri literare , nr. 12, 1 martie 1883.
nchide fereastra

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=059.php

7/12/2003