45.

Functile agromarketingului Agromarketingul ca specializare sau ramur a marketingului trebuie vzut ca o component integrant a agrobusinessului, incluznd toate activitile care contribuie la coordonarea produciei, distribuiei i promovrii produselor agroalimentare n concordan cu cererea consumatorilor. Sistemul de agromarketingare dou mari dimensiuni distincte. Una din acestea o reprezint ntreprinderile, organizaiile i instituiile care particip la activitatea de pia i a doua este dat de funciile pe care aceti participani le ndeplinesc n cadrul sistemului de agromarketing Funciile agromarketingului:1.Functii de schimb(Cumpararea, vinzarea); 2.Functii fizice(Depozitarea, Transportul, Procesarea); 3.Functii de facilitare(de ajutor sau sprijin)(Standardizarea-[avantaje: posibilitatea efectuarii de cotaii de preuri la mrfuri care se vnd la burs; vnzarea unor mrfuri pe baz de mostre sau de descriere; colectarea produciei de la micii productori pentru constituirea de mari loturi de marf omogen sub aspectul calit ii; posibilitatea cumprtorului de a alege produsul pe care i-l dorete dintr-o gam larg de produse diferen iate calitativ] , Finantarea[toate sistemele de marketing agricol sunt necorelri temporale ntre cheltuielile fcute cu produc ia (oferta) i primirea plii din vnzarea produselor.], Suportarea riscului[Riscul fizic se refer la deteriorarea sau distrugerea produselor datorit focului, temperaturilor ridicate sau sczute, duntorilor, inundaiilor i cutremurilor. Riscurile pieei sunt cele ale diverselor schimbrii a valorii produselor ntre procesul de producie i consum.],Culegera si prelucrarea informatiilor de marketing(studii de marketing)). 46.Codex alimentarius.-este un ansamblu de standarde alimentare internationale aprobate de ctre comisia FAO/WHO privind implimentarea codului de standarde i reguli pentru produse alimentare (Comisia Codex Alimentarius). Standardele Codex cuprind produsele alimentare de baz prelucrate, semifabricate ct i cele neprelucrate. n afar de aceasta, n msura n care este necesar atingerea scopurilor principiale ale Codexului protejarea sntii consumatorului i promovarea comerului legitim a produselor alimentare, sunt prezentate materialele folosite la prelucrarea ulterioare a produselor alimentare. Dispoziiile Codex Alimentarius se refer la : cerinele igienice i valorile energetice a produselor alimentare, inclusiv criteriile microbiologice, cerinele privind suplimentele alimentare, urmele pesticidelor i preparatelor medicamentoase veterinare, componentelor poluante, marcajului i aspectul exterior al produsului, ct i metodele de selecie a probelor i aprecierea riscului. Realizrile Codex Alimentarius --standarde codex privind produsele alimentare 202; indicaii metodice, reguli i norme tehnice privind diferite produse 38; Standarde generale i indicaii metodice privind etichetarea produselor alimentare 7; Norme tehnice generale, reguli i indicaii metodice privind igiena produselor alimentare 5; Indicaii metodice privind aprecierea riscului inofensivitii produselor alimentare 5; Standarde, norme i reguli tehnice i indicaii metodice, privind impuritile n alimente 14; Standarde, indicaii metodice i diferite recomandri privind procedura selectrii probelor, analizei controlului i certificrii 22; Concentraia maximal admisibil a reziduurilor de pesticide n produsele alimentare 2597, cuprinde 213 pesticide; Dispoziiile privind suplimentele alimentare 683, cuprind 222 suplimente alimentare; Concentraia maximal admisibil n produsele alimentare a reziduurilor de preparate medicamentoase veterinare 377, cuprinde 44 preparate medicamentoase veterinare 47.Consumul de produse agricole i agroalimentare Consumul de produse agricole si agroalimentare al populatiei modalitatea concreta de a satisface nevoile de consum,insa nu a tuturor,intre nevoi si consum exista permanent un decalaj. Consumul de produse agricole si agroalimentare poate urm. Surese de aprovizionare pe piata: Consumul de marfuri; Autoconsumul sau consumul direct de produse; Alte surse.

Formarea,ritmul si directiile de evolutie ale consumui de produse agricole si agroalimentare depend de totalitatea factorilor care influenteaza nevoile de consum cit si de posibilitatile material de satisfacere a acestora.Consumul poate fi analizat atit ca marime globala cit si individuala sau medie.Cel mai important factor ce constituie punctual de plecare in actul consumului il constituie nivelul nevoilor fiziologice, cit si conditiile de munca si viata ale populatiei si el difera de la un individ la altul atit ca volum,cit si structura.Un factor determinant al formarii consumului il constituie nivelul veniturilor,forma de incasare a lor (in bani sau in natura), puterea de cumparare,volumul structura si calitatea produselor agricole si agroalimentare.In conditiile norale,nevoile de consum evolueaza se inmultesc si se diversifica,posibilitatile de satisfacere a nevoilor de consum se maresc ducind la ridicarea continua a nivelului de trai al populatiei. La etapa actuala,in structura consumului alimentar pe plan mondial se manifesta urmatoarele tendinte: 1. 2. Se reduce ponderea polizaharidelor provenite din cereale,cartofi; Sporeste consumul la lipide libere,prelucrate industrial sau legate in tesaturile animale,odata cu scaderea consumului e lipide vegetale legate; Se reduce ponderea proteinelor de origine vegetala si sporeste ponderea celor de origine animala;

3.

4.

Creste consumul produselor agricole prelucrate,in defavoarea celor in stare naturala;

5. Sub aspect valoric,pe plan mondial se manifesta tendinta de reducere a ponderii cheltuielilor pentru produsele agricole si agroalimentare.

48.Obiectivele pieei en gros Piaa en gros de produse agricole poate fi definit prin existena unui spaiu teritorial unde se ntlnesc un mare numr de furnizori (productori agricoli) n cadrul crora se compar calitatea i preurile produselor agricole oferite diferiilor furnizori se cumpr cantiti mari de produse si se beneficiaz de diferite servicii prevzute pe pia (controlul calitii produselor, informaii referitoare la situaia aprovizionrii i a preurilor, controlul standard pentru operaiile de cumprare/vnzare, informaii referitoare la diverse echipamente i utilaje agricole etc) Obiectivele proiectrii pieei en gros: Aceste obiective sunt incadrate intr-un proiect ce trebuie sa fie in conformitate cu anumite programe internatioanle in care frecvent se apeleaza la finantare(PHARE): Dezvoltarea pietelor libere in Romania de produse agricole guvernate de legea cererii si ofertei,liberei concurente; Imbunatatirea sistemului de distributie si marketing a produselor agricole,lichidarea stocurilor,etc.; Asigurarea unor noi piete concurentiale pentru producatorii agricoli; Realizarea puntelor de cumparare transparente pentru cumparatorii produselor agricole; Incurajarea constituirii unor produse de calitate pentru perioada intregului an; Conditii imbunatatite pentru functionarea pietei agroalimentare; Sustinerea activitatii furnizorilor si distribuitorilor de produse agricole; Imbunatatirea distributiei prodiselor agricole in centrele de functionare a pietelor en gros si in zonal or de actiune.

49.Principalele dimensiuni i trsturi ale pieei ntreprinderii agricole Piaa unui produs reprezint un compartiment al pieei globale a bunurilor de consum. Pentru a putea fi caracterizat, piaa produsului trebuie raportat la un anumit segment al pieei bunurilor i serviciilor din care face parte. Spre exemplu, piaa untului va fi cuprins n cadrul pieei "laptelui i a produselor lactate".Dup gradul de mobilitate a pieei i n special a dimensiunilor sale, piaa produsului poate fi: elastic, slab elastic i inelastic (rigid). Mobilitatea pieei este influenat de elasticitatea cererii de consum a populaiei, care depinde n mai mare msur de veniturile consumatorilor, ct i de preurile produselor alimentare. La aceti factori trebuie s se adauge diversificarea ofertei, care poate genera substituirea unor produse n consum, ct i concurena dintre acestea.Piaa produsului depinde de natura produsului, n cazul unui produs de baz (carne, lapte, pine), piaa va fi mai larg, mai mult sau mai puin rigid, cu un numr mare de magazine sau puncte de vnzare, dispersate teritorial.Gradul de accesibilitate a unui produs influeneaz numrul de consumatori i intensitatea consumului. Accesibilitatea produsului depinde de mai muli factori i anume:- preul produsului;- calitatea produsului;- veniturile consumatorilor;- preul celorlalte mrfuri i servicii;- ambalajul i forma de prezentare;- calitatea activitii comerciale;Piaa firmei agricole i agroalimentare constituie aria de aciune aacesteia, n care firma ptrunde cu produsele sale, cu marca sa, cu spiritul su. In cazul firmelor agricole i agroalimentare cu un grad ridicat despecializare, piaa firmei se poate suprapune cu piaa produsului su. Dimensiunile cantitative ale pie ei firmei agricole i/sau agroalimentare depind de posibilitile i cile de dezvoltare ale acesteia :o calea extensiv ,care vizeazstrategia de atragere a noi consumatori; o calea intensiv ,care are n vedere creterea cantitilor medii cumprate/con-sumate de o persoan, o familie, o firm, etc., ntr-oanumit perioad de timp. Posibilitile de cretere a dimensiunilor cantitative ale pieei firmei agricolei/sau agroalimentare depind de m rimea cererii de consum, respective de numrul consumatorilor i intensitatea consumului.Din punct de vedere a relaiilor fade un anumit produs, populaia dintr-unanumit areal se divide n dou mari categorii :consumatori; nonconsumatori .Nonconsumatoriisunt reprezentai de persoanele care, datorit unor restricii, temporar sau definitiv, nu consum un anumit produs. Numrul acestorase determin pe baza diferenei dintre numrul total al populaiei i numrul totalal consumatorilor efectivi ai unui produs, dintr-un anumit teritoriu dat. Nonconsumatorii se

mpart n dou categorii:nonconsumatori relativi; nonconsumatori absolu i. n grupa nonconsumatorilor relative sunt cuprinse persoanele care n prezent nu cumpr un anumit produs, dar n anumite mprejurri pot devein consumatori efectivi pentru produsul respectiv (se pot considera dreptconsumatori poteniali).Raportul dintre consumatori i nonconsumatori difer de la un produs laaltul, decalajul dintre aceste categorii reflectnd potenialul de cretere avnzrilor, de lrgire a pieei reale . Nonconsumatorii absoluisunt reprezentai de acele persoane care nu sunt I nici nu pot deveni consumatori efectivi, ntruct le lipsete nevoia de consum pentru produsul respectiv (de exemplu: buturi alcoolice, produse din tutun, carnede porc, carne de oaie etc.)

50.Marketingul ecologic -optimizarea politicii de intreprindere si de marketing in strinsa corelatie cu ecologia pentru a avea efecte positive pe intregul system,fara a scadea preocuparile de economicitate.La nivelul intreprinderii marketingul ecologic poate fi definit de 4 politici:de orientare functional,productive,spre clientela si spre teritoriu. Ca urmare a vastitatii ecologiei si marketingului,ecomarketingul se refera la o multitudine de sfere si domenii de activitate,dintre care se pot enumera: Protejarea solului,apelor si aerului impotriva poluarii si degradarii; Refacerea solului,apelor si aerului,acolo unde au avut de suferit; Cercetarii si introducerii in productia Agricola si de industrie alimentara a bioindustriei,biotehnologiilor si a tehnologiilor ecologice; Colectarea si utilizarea pentru nutritia oamenilor si a animalelor intr-o proportie cit mai mare a tuturor produselor comestibile furnizate aproape gratuit de catre natura(fructe de padure,vinat,etc.); Colectarea si utilizarea pe scara larga a plantelor medicinale pentru industria farmaceutica si tratamentul naturist; Colectarea si reciclarea deseurilor si produselor secundare provenite din diferite ramuri,consum,etc. Infrumusetarea mediului ambiant,cresterea animalelor de apartament,florilor; Agroturism; Prevenirea comercializarii unor produse agroalimentare nocive sanatatii omului si mediului.

Pentru R.M.,pentru extinderea productiei si pietelor agroalimentare realizate prin tehnologii ecologice,cercetarile de marketing trebuie orientate spre urmatoarele directii: Depistarea zonelor si gospodariilor agricole unde se practica tehnologii ecologice(organice); Cercetarea productiei,distributiei si profitului in aceste gospodarii; Cercetarea pietei produselor arhiologice si a posibilitatilor de extinderea ale acesteia; Testarea pietei produselor realizate prin tehnologii nepoluante; Experimentarea unor structure de productie si marketing ale produselor agroalimentare ecologice si promovarea acestora pe piata interna si external Organizarea valorificarii intr-o proportie cit mai mare a conditiilor material pe care le ofera flora si fauna pentru care trebuiesc intreprinse cercetari de marketing specific fiecarei grupe de produse.

51. Calitatea produciei i produselor agroalimentare Calitatea produciei reflect calitatea proceselor de producie, laturile activitii de concepie, tehnologice i de organizare a produciei. Aceast calitate a produciei agricole reflect nsuirile biologice, mediul, calitatea tehnologiei aplicat culturilor, sistemul de cretere a animalelor, organizarea produciei agricole.Calitatea produselor este expresia final a calitii proceselor agricole de producie. Aceasta reprezint efectele finale a tehnologiilor aplicate culturii sau speciei de animale respective, care imprim produselor nsuiri eseniale, fcndu-le apte utilizrii n scopul pentru care au fost create. n prezent, n cadrul pieei ridicarea competitivitii

produselor agricole presupune trecerea de la o calitate de conformitate la o calitate de concepie, nelegndu-se prin acest tip de calitate producerea i existena unor produse la nivelul cerinelor consumatorilor. Pentru aprecierea calitii produselor, a modului n care calitatea concord cu cerinele consumatorilor, i a efectelor pe care le provoac n procesul utilizrii, deosebim urmtoarele caracteristici ale calitii: Caracteristicile funcionale sunt legate nemijlocit de utilizarea unui anumit produs, cum ar fi: rezistena la rupere, caracteristici fizico-chimice, valoare nutritiv a unui produs alimentar, indicii energetici etc. Caracteristicile psihosenzoriale privesc latura estetic, starea emoional pe care o pot provoca produsele agricole vegetale (aspect i culoare plcute), proprieti organoleptice, caracteristicile diverselor specii i soiuri de plante cultivate, precum i rasele de animale. Aprecierea organoleptica a produselor alimentare se realizeaz prin degustare n diferite scopuri. Calitatea psihologic a produselor agricole reprezint componenta proprietilor de difereniere individual, care determin gradul de acceptabilitate pe pia din partea consumatorilor. C a l i t a t e a s e n s o r i c reprezint un ansamblu de proprieti ale produselor agricole ce dau natere unui complex de senzaii, nainte, n timpul sau dup consumul lor. Caracteristicile economice vizeaz fiabilitatea (funcionarea fr defeciuni) i mentenabilitatea (uurina de a remedia defeciunile), referindu-se la meninerea n timp a caracteristicilor calitative ale produselor (n special la maini i instalaii), n anumite condiii de utilizare. Caracteristicile funcionale i psihosenzoriale constituie manifestarea calitii intrinsece i se includ sub denumirea global de caractersitrici tehnice. De aici i noiunea frecvent ntlnit de calitate tehnic. C a r a c t e r i s t i c i l e t e h n i c e sunt eseniale pentru definirea calitii, mai ales n prezentarea produselor pe pia, deoarece ele confer acestor produse potenialul de a satisface utilitile consumatorilor, ntr-o msur mai mare sau mai mic. 52. Coninutul i rolul distribuiei produselor agricole i agroalimentare Distributia cuprinde totalitatea activitatilor economice si tehnico-organizatorice legate de drumul pe care il parcurg produsele de la producator la consumator.Distributia implica elaborarea politicilor si strategiilor legate de alegerea canalelor de distributie cit si distributia fizica(logistica) Productie-------Distributie-------Consum Distributia se poate realize pe 2 cai: a) Prin contact direct intre producator si comparator; b) Prin canale specializate de m arketing, situatie cind intre consummator si producator intervin intermediarii. Procesul de distributie are un character dinamic sub influenta diferitor factori ca: Cresterea si diversitatea ofertei si cererii de consum; Concentrarea si specializarea productiei; Modificari in repartizarea teritoriala a productiei; Dezvoltarea si perfectionarea mijloacelor si cailor de transport si comercializarea produselor; Mutatiile demografice.etc.

Distributia are si rolul de influentare a productiei,prin cunoasterea cererii de consum,depromovare a progresului ethnic si economic cit se rolul atenuarii oscilatiilor sezoniere.Prin distributie se influenteaza direct asupra satisfacerii nevoilor de consum,permitind achizitionarea produsului dorit la timpul,locul si in cantitatea si de calitatea dorita la pretul puterii de cumparare.distributia se delimiteaza in 2 mari domenii: 1. 2. Precizarea si functionarea canalelor de marketing,formelor de distributie si circulatie economica a marfurilor; Distributia logistica a marfurilor.

53.Competitivitatea ntreprinderii n viziunea activitii de marketing Michael E. Porter, definete competitivitatea unei companii drept capacitatea de a se orienta pe o anumit pia, ntr-o anumit perioad de timp prin intermediul fabricrii i realizrii produselor i serviciilor competitive . Definirea competitivitii la nivel de firm este relativ uor de realizat dup prerea profesorului Carbaugh din Washington University. n opinia sa, o firm este competitiv dac produce bunuri sau servicii de o calitate superioar sau la un pre mai sczut dect competitorii si interni sau externi.

O alta definiie a fost dat de Bugaian L., savant autohton, conform creia competitivitatea este capacitatea ntreprinderilor de a fabrica i desface mrfuri (presta servicii), care, conform caracteristicilor de pre i calitate n complexitate, sunt pentru consumatori mai atrgtoare dect mrfurile (serviciile) concurenilor lor. Specialitii n domeniu nu au ajuns la o prere unanim in privin a competitivit ii, dar cu to ii inteleg prin aceasta pozi ia ntreprinderii pe pia, susinut prin : creterea nivelului calitii produselor combinat cu un nivel minim al costurilor; pstrarea calitii la un nivel stabil avnd ns ca restricie creterea productivitii; reducerea costurilor de realizare a produselor sau de prestare a serviciilor, creterea gradului de utilizare a materialelor, considerarea rolului cercetrilor de pia i a preferinelor clienilor; spor de performane tehnice i economii de exploatare oferite de productori pe pia, fa de alte produse sau servicii similare sau considerate standard; capacitatea organizaiei de a ctiga n condiii concureniale pe piaa intern i extern.