Rezumatul principalelor modificri ERC 2010 comparativ cu Ghidurile din 2005

Suportul Vital de Baz Modificrile fa de ghidurile din 2005 ale Suportului Vital de Baza (SVB) cuprind: Persoanele de la dispeceratul pentru urgene trebuiesc instruite in modul de a adresa intrebari apelanilor pentru a obine informaiile necesare. Aceste informaii se refer la recunoasterea lipsei de constien si calitatea respiraiilor. In asociere cu lipsa constienei, absena respiraiilor spontane, sau orice alt anormalitate in respiraia victimei ar trebui s determine activarea unui circuit de intervenie rapid pentru suspiciune de stop cardiac. Se accentueaz importana gaspurilor ca semn de stop cardiac.

Toi salvatorii, cu pregatire anterioar sau fr, trebuie sa fac compresii toracice victimelor aflate in stop cardiac. Se sublinieaz improtana deosebit a compresiilor toracice corect efectuate, ce sunt eseniale. Obiectivul este comprimarea toracelui cu cel putin 5 cm la o frecven de cel putin 100 compresii / min, permiterea revenirii toracelui la forma iniial si minimalizarea timpilor de intrerupere a compresiilor toracice. Salvatorii instruii in resuscitare ar trebui sa administreze si ventilaii victimei, la o rat compresiiventilaii de 30:2. Se incurajeaz ghidarea prin telefon a salvatorilor neinstruii in RCP pentru a realiza resuscitarea bazat doar pe compresii toracice.

Se incurajeaza utilizarea dispozitivelor ce ofer instrunciuni si feedback salvatorului in timpul manevrelor de resuscitare. Datele inregistrate de acestea pot fi folosite pentru a analiza si a imbunti calitatea resuscitarii, prin feedback oferit echipelor profesioniste de salvatori.

 Cele mai importante schimbari in Ghidurile ERC 2010 in privina terapiilor bazate pe electricitate cuprind:
Este subliniat importana administrrii compresiilor toracice cat mai repede si far intreruperi.
Se pune o valoare mult mai mare pe scderea la minimum cu putina a pauzelor pre si post soc electric in efectuarea compresiilor toracice; se recomand continuarea acestora in timp ce defibrilatorul se incarc. Reluarea imediat a compresiilor toracice dup defibrilare este, de asemenea, subliniat; continuand compresiile in timpul incrcrii defibrilatorului, administrarea socului electricar trebui sa determine o intrerupere de maximum 5 secunde in efectuarea compresiilor.

Sigurana salvatorului rmane un element fundamental, insa se admite in aceste ghiduri c riscul pentru salvator in cazul utilizrii defibrilatorului este minim, mai ales dac salvatorul poart mnusi. Atenia se indreapt ctre verificarea siguranei manevrei cat mai rapid, pentru a reduce pauza pre- soc electric. In cazul terapiei stopului cardiac in pre-spital, personalul serviciului medical de urgen (SMU) trebuie s realizeze manevre RCP corect in tot timpul necesar pentru conectarea si incarcarea defibrilatorului. Rutina de a efectua manevre RCP pentru o perioad de timp prestabilit (doua- trei minute) inainte de analiza ritmului cardiac si administrarea socului electric nu se mai recomand. Avand in vedere lipsa datelor concrete care s sprijine sau s infirme aceast strategie, acele echipaje SMU care au implementat deja algoritmi de intervenie ce cuprind efectuarea manevrelor RCP pentru o perioad pre-stabilita pot continua utilizand rutina respectiv.

Utilizarea a pana la 3 socuri electrice, unul dupa altul, poate fi o optiune in cazul FV/TV in timpul cateterismului cardiac sau in perioada post-operatorie precoce in chirurgia cardiac. Aceast strategie cu 3 socuri poate fi folosit si in cazul stopului cardiac cu ritm de FV/TV la un pacient monitorizat si cu defibrilatorul manual conectat.

Se incurajeaz dezvoltarea programelor pentru DEA, precum si amplasarea acestora in mai multe zone, atat publice , cat si rezideniale.

 Cele mai importante modificri cu privire la SVA in ghidurile ERC 2010 cuprind:
Se subliniaz importana intreruperii la minimum a compresiilor toracice corect administrate in cursul procedurilor specifice SVA: compresiile toracice se opresc pentru foarte putin timp si doar pentru a facilita intervenii specifice. Se subliniaz importana folosirii sistemelor track and trigger pentru a identifica orice alterare in starea pacientului si a putea administra terapia necesara prevenirii stopului cardiac intraspitalicesc. Atenie sporit fa de semnele asociate cu risc de moarte cardiac subit in afara mediului spitalicesc.

 Se renun la recomandarea pentru manevre RCP cu timp prestabilit inainte de defibrilare la pacienii aflai in stop cardiac, in afara spitalului, si far martori din cadrul SMU la instalarea stopului. Continuarea compresiilor toracice in timpul necesar incarcarii defibrilatorului- acest fapt va determina scaderea la minimum a pauzei pre-soc. Lovitura precordiala este considerata mai putin important.
Utilizarea a pan la 3 socuri electrice, unul dupa altul, pentru FV/TV instalate in timpul cateterismului cardiac, sau precoce in postoperator, in chirurgia cardiaca. Administrarea drogurilor prin sonda de intubatie oro-traheala nu mai este recomandat; dac nu se poate asigura acces intravenos, drogurile trebuie administrate intraosos.

 In terapia stopului cardiac cu FV/TV, adrenalina, 1mg, este administrat dup cel de-al treilea soc electric, odat cu reluarea compresiilor toracice, si se continu administrarea ei la fiecare 35 minute (in timpul ciclurilor de RCP). Amiodarona, 300 mg, se administreaz, de asemenea, dup cel ce-al treilea soc electric. Atropina nu mai este recomandat in terapia de rutina pentru asistol sau DEM. Se reduce importana intubaiei oro-traheale (IOT) precoce, cu excepia cazului in care este efectuat de o persoan experimentat, cu o minim intrerupere a compresiilor toracice. Se subliniaz rolul folosirii capnografiei pentru a confirma si monitoriza plasarea corect a sondei traheale, calitatea manevrelor RCP si pentru a detecta semnele precoce de restabilirea circulatiei spontane (RCS). Se recunoaste potenialul rolului ultrasonografiei in timpul SVA.

 Se recunoaste potenialul rolului ultrasonografiei in timpul SVA. Se recunosc posibilele probleme pe care le poate pune hiperoxemia dup momentul RCS: odat ce este restabilit circulaia spontan si se poate masura cu acuratee nivelul saturaiei in oxigen (prin pulsoximetrie sau analiza gazelor din sangele arterial), SaO2 in oxigenul inspirat se stabileste la 94- 98%. Se accentueaz improtana tratamentului sindromului post- stop cardiac.

Se admite c prin implementarea unui protocol bine structurat si explicat de terapie postresuscitare se poate creste rata supravieuirii pacienilor aflai in RCS dup un stop cardiac.

 Se revizuiesc recomandrile referitoare la nivelul glucozei in sange: la adulii cu RCS susinut post stop cardiac, glicemia >10 mmol-1 (>180 mgdl-1) ar trebui tratat, dar hipoglicemia trebuie sa fie evitat. In utilizarea hipotermiei induse terapeutic se pot include si pacienii aflai in com ce au supravieuit unui stop cardiac cu ritm cu, sau far, indicaie de soc electric. Se recunoaste nivelul sczut de cercetare a utilizrii acestei tehnici pentru stopurile cardiace asociate cu ritm fra indicaie de soc electric.

Se admite c muli dintre factorii de prognostic care stabilesc sanse slabe de recuperare la pacienii ce au suferit stop cardiac si se afl in com sunt neconcludenti, mai ales dac pacientului i s-a indus hipotermie terapeutic.

ntrebri?