2012, BUCURES COMENTARII FAZA LOCALA TI

Abstract. Comments on some of the problems presented at the Local Round of the National Mathematics Olympiad 2012, Bucharest. Data: 19 februarie 2012. Autor: Dan Schwarz, Bucure sti.

1. Introducere Aceste comentarii asupra Fazei Locale a Olimpiadei de Matematic a 2012, Bucure sti, reect a, ca de obicei, opinia personal a a autorului. Ele sunt ad augate la o prezentare selectat a a probelor de concurs. Voi indica prin culoarea ro sie eventualele erori, sau notat iile abuzive din enunt urile originale, si prin culoarea verde varianta de preferat (sau care lipsea din enunt sau solut ie). Voi folosi n mod predilect si culoarea albastr a pentru comentariile de natur a personal a. 2. Clasa a V-a Subiectul (1). Se consider a numerele naturale a si b, a > b > 0. Se stie c a, mp art ind num arul a la num arul a b se obt ine c atul 2 si restul 3. a) Dac a a = 2011, determinat i c ate valori posibile are poate lua diferent a a b; b) Determinat i c atul si restul mp art irii num arului b la num arul a b. prelucrare Gazeta Matematic a nr. 3/2011 Solut ie. a) Intrebarea este pernicioas a, de parc a ar conta cele trei valori ale de mp art itului, c atului, sau restului. O mp art ire n = qm + r prin algoritmul lui Euclid, unde cele trei n, q = 0, r, sunt xate, are o singur a nr (desigur, dac a cele trei valori sunt consistente nu r am ane solut ie m = q de vericat dec at c a 2 | 2011 3). b) Oare se pot (trebuie) a folosite valorile de la punctul a) ? Irelevant, c aci a = 2(a b) + 3, cu 3 < a b, si b = q (a b) + r, cu 0 r < a b. Prin sc adere, a b = (2 q )(a b) + (3 r), deci (a b)|q 1| = |3 r|, de unde, deoarece |3 r| < a b, rezult ar=3 si q = 1. Subiectul (4). Se consider a numerele naturale a si b, astfel nc at 1 < a < b. Se completeaz a ecare dintre cele nou a p atr a tele ale p atratului din gura al aturat a cu numerele 1, a si b astfel nc at ecare dintre acestea s a apar ao singur a dat a pe ecare linie si pe ecare coloan a a p atratului.
1

COMENTARII

a) Ar atat i c a dou a dintre colt urile opuse ale p atratului sunt completate cu numere egale; b) Ar atat i c a una dintre diagonalele p atratului este completat a cu numere egale; c) Dac a produsul numerelor de pe ecare linie, de pe ecare coloan a si de pe ecare diagonal a este egal cu n, ar atat i c a n este cub perfect. L. Petrescu x y z Solut ie. Fie {x, y, z } = {1, a, b}. Complet am arbitrar prima linie x y z x y z A doua linie nu poate dec at y z x sau z x y , ceea ce induce ca x y z x y z singure posibilit a ti y z x sau z x y . In ambele cazuri, a) dou a z x y y z x dintre colt urile opuse ale p atratului sunt completate cu numere egale; b) una dintre diagonalele p atratului este completat a cu numere egale. Solut ia ocial a se prevaleaz a de principiul cutiei, si n general se complic a n mod cu totul inutil. c) Produsul n al elementelor de pe diagonala de la punctul b) este deci un cub perfect, si acest lucru este sucient pentru a satisface ntrebarea. Desigur, produsul elementelor de pe orice linie sau coloan a, sau cealalt a diagonal a, este n = ab. A sa cum este enunt at a, problema nu cere s a se arate c a a sa ceva chiar se poate nt ampla. Sigur, cubul perfect nu poate nici 1, c aci ab > 13 , nici b3 , c aci ab < b3 ; singura posibilitate este s a e a3 , si atunci avem nevoie ca n = ab = a3 , deci b = a2 . Din acest motiv, ultimele dou a puncte din barem sunt abuzive, c aci se refer a la un lucru care n-a fost niciodat a cerut ca atare n problem a. Nu si avea deci locul, n solut ia ocial a, expresia argumentarea faptului c a exist a triplete de numere care ndeplinesc condit iile problemei; dac a propun atorul nu st ap ane ste limba prin care s a cerut acest lucru, la punctul c), nu este vina competitorului c a nu a adresat aceast a chestiune ... 3. Clasa a VI-a Subiectul (2). a) Dat i un exemplu de un num ar rat ional mai mare dec at 2012 2011 si mai mic dec at . Justicat i r aspunsul. 2012 2013 n b) Calculat i suma tuturor numerelor rat ionale de forma r = , n N, 990 cu proprietatea c a 0, (97) < r < 0, 99. ***

COMENTARII

2011 2012 (sau media ar+ 2012 2013 2011 + 2012 p r monic a), ca si r = , c aci pentru < Q + avem desigur 2012 + 2013 q s p r 1 p r p p+r r < , din denit < + ia mediei aritmetice, dar si < < , q 2 q s s q q+s s din denit ia mediantului. Cerint a de justicare a r aspunsului mi se pare lejer insult atoare. 10n 9801 9700 < < , b) Solut ia ocial a are o benign a eroare c and, din 9900 9900 9900 ajunge la 970 < 10n 980, n loc de evidentul 970 < n 980. Solut ie. a) Putem lua la fel de bine r = Subiectul (3). Se consider a mult imea P a p atratelor perfecte. Determinat i cel mai mic num ar de elemente care trebuie extrase din mult imea P astfel nc at, printre numerele extrase, s a existe cu sigurant a dou a care s a aib a suma sau diferent a divizibil a cu 10. L. Petrescu Solut ie. Cumva, n v artejul luptei, numerele extrase devin bile, ha ha! Solut ia ocial a folose ste ultima cifr a a unui p atrat perfect ( n fapt, restul la mp art irea sa prin 10), care trebuie a n mult imea {0, 1, 4, 5, 6, 9}, dar se opre ste abrupt, clam and c a pentru 5 numere extrase se obt ine rezultatul. Sala n a da si solut ia este ciudat a; grup and cifrele {0}, {1, 9}, {4, 6}, {5}, se vede imediat c a de ndat a ce se aleg 5 numere, ultimele cifre a dou a dintre ele se vor g asi cu necesitate ntr-o aceea si grup a, si atunci sau sunt egale, si deci diferent a celor dou a numere se divide prin 10, sau, dac a nu, atunci suma celor dou a numere se divide prin 10. 4. Clasa a VII-a Subiectul (1). a) Demonstrat i c a, oricare ar numerele naturale nenule 1 1 1 a, b cu a < b, are loc inegalitatea . a b ab b) Consider am primele zece numere naturale prime luate n ordine strict 1 1 1 14 cresc atoare, p1 , p2 , . . . , p10 . Demonstrat i c a + ++ < . p1 p2 p2 p3 p9 p10 29 *** Solut ie. b) Toate bune si frumoase, dar cum pk+1 pk 2 pentru orice 1 1 1 1 k 2, se putea obt ine la fel de u sor + + + < + p1 p2 p2 p3 p9 p10 p1 p2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 55 1 14 + + = + = < < . 2 p2 p3 2 p9 p10 2 3 2 3 2 29 174 3 29 In mod caraghios, telescoparea simpl a din solut ia ocial a ajunge subit la 1 1 14 27 28 14 = , de fapt corect ind < = . Simplul fapt c a s-a simt it 2 29 29 58 58 29 nevoia s a se recurg a la aceast a ultim a inegalitate este simptomatic ...

1 2

COMENTARII

Subiectul (2). Consider am p atratul ABCD si punctele E pe latura BC si F pe latura CD, a sa ca BAE = 15 si DAF = 30 . Determinat i AEF . Gazeta Matematic a nr. 7-8-9/2011 Solut ie Alternativ a. Fie p atratul ABCD n pozit ia din gura din solut ia ocial a. Vom construi deasupra sa p atratul CDA B , la dreapta sa p atratul BCD A , si ntre ele p atratul CD A B . Fie punctul E pe latura BC astfel ca BAE = 15 ; atunci evident si BA E = 15 . Dar este o congurat ie cunoscut a c a n aceste condit ii triunghiul A EA este echilateral, si deci AEA = EAA = 75 . Congurat ia este clasic a, si reprezint a o parte dintr-un dodecagon regulat. Aceasta este de altfel si justicarea acestei solut ii alternative, pentru a vedea c a problema decurge dintr-o congurat ie cunoscut a. Fie F intersect ia laturii CD cu A E . Atunci DAF = DA F = 30 , deci punctul F este cel din problem a, iar AEF = AEA = 75 . 5. Clasa a VIII-a Subiectul (3). a) Ar atat i c a, pentru orice numere reale x, y > 0, este 1 2 1; adev arat a inegalitatea x + y xy b) Demonstrat i c a, pentru orice numere reale a, b, c > 0 pentru care avem 1+a 1+b 1+c 1 a + b + c = 1, este adev arat a inegalitatea + + . b+c c+a a+b abc Gazeta Matematic a nr. 12/2011 Solut ie. Semnele egal nu se ating niciodat a; mai r au inegalit a tile sunt extrem de slabe. Este cel put in r aut acios de a folosi n concurs aceast a form a extrem de slab a, dar prezentat a ca si cum ar putea avea caz de egalitate (o convent ie nescris a este c a folosirea semnului presupune c a egalitatea poate atins a). b) se poate obt ine si f ar a c arja oferit a de punctul a). Putem demonstra 1+c 1 , c aci revine la 4ab + 4ab(1 a b) a + b, sau, echivalent, a+b 4ab la 8ab (a + b)(4ab + 1), adev arat c aci din inegalitatea mediilor avem 1 1+b 1 1+a (a + b)(4ab + 1) 2 ab 2 4ab = 8ab. Similar si , , b+c 4bc c + a 4ca 1 1 1 1 a+b+c 1 si cum + + = = , obt inem inegalitatea cerut a, 4 ab bc ca 4abc 4abc 1 cu factorul suplimentar . Nici aceast a inegalitate nu este ns a str ans a, c aci 4 1 cazurile de egalitate a = b = , etc. nu se pot obt ine simultan. 2

COMENTARII

Cea mai bun a inegalitate ce am putut obt ine este 1+a 1+b 1+c 1 3 + + + , b+c c+a a+b 6abc 2 1 3 1 1 Intr-adev ar + < , cu caz de egalitate pentru a = b = c = . 3 6abc 2 4abc 1 c aci revine la abc < , si avem 1 = a + b + c 3 3 abc, deci n fapt 18 1 1 < . abc 27 18 Subiectul (4). Un patrulater convex are lungimile laturilor exprimate prin numere naturale astfel nc at lungimea ec arei laturi s a reprezinte un divizor al sumei lungimilor celorlalte trei laturi. Demonstrat i c a printre laturile patrulaterului exist a dou a care au aceea si lungime. *** Solut ie. In ne, o problem a dr agut a! poate doar cam dicil a pentru faza aceasta a olimpiadei. Ea provine din testul 2 de select ie pentru juniori din anul 2001. S a presupunem c a un poligon convex cu n 4 laturi de lungimi numere
n

naturale 0 < a1 < a2 < < an are proprietatea c a aj |

n i=1

ai pentru orice

1 j n. Atunci =
i=1

ai = kan , pentru un 3 k n 1. Vom avea si

= j aj , pentru 1 j n 1, cu evident n1 > > 2 > 1 k + 1, deci j k + j . 1 1 1 , deci 1 . k+j k+j m m=3 j =1 j =1 j =0 1 1 1 1 57 Pentru n = 4 acest lucru este fals, c aci 1 > + + + = , deci 3 4 5 6 60 presupunerea f acut a este absurd a, si dou a dintre lungimile laturilor trebuie s a e egale. Pentru n 5 inegalitatea poate obt inut a, si ntr1 1 1 1 1 adev ar, av and 1 = + + + + , un pentagon convex cu lungimile 3 4 5 6 20 laturilor 3 < 10 < 12 < 15 < 20 exist a (acest pentagon este unicul posibil cu proprietatea dat a, p an a la un factor ntreg de dilatare). 1 1 1 Mai mult, folosind identitatea = + , putem exhiba N N +1 N (N + 1) un astfel de poligon convex pentru orice n 6. Toate solut iile sunt date de n 1 reprezent arile 1 = n fract ii egiptene, cu 3 x1 < x2 < < xn . xi Dar trebuie 1 j
i=1

k1 = k

n1

n1

n1

n+2

COMENTARII

6. Incheiere Perfect iunea nu poate niciodat a atins a, se pare, si numai un nebun utopic, un don Quixote ca mine, mai poate crede n realizarea ei. Dar olimpiada ar trebui preg atit a mult mai din timp, cu problemele circul and ntre speciali sti competent i, care vor avut sucient timp la dispozit ie pentru a descoperi eventualele defecte, si a crea o prob a balansat a si relevant a. Subiectele au fost cur a tele, si una peste alta, select ia pentru etapa urm atoare nu cred c a a l asat pe dinafar a copii cu adev arat valoro si.