Literatura paoptist. Dacia literar Perioada paoptist (1830 1860) reprezint nceputul culturii i literaturii romne moderne.

. Se arfirm acum o generaie de tineri educai n Apus, mai ales n Frana, care, sub influena revoluiilor apusene, promoveaz idei precum: renaterea naional, libertatea naional, unirea Principatelor. Generaia paoptist scriitori, gazetari, istorici i oameni politici determin modernizarea rapid a vieii sociale si culturale n rile Romne. Plini de elan, ei ncearc pentru prima oar o sincronizare cu Europa Occidental, ,,arznd etapele, asimilnd modele culturale franceze i germane; nfiineaz primele reviste n limba romn, ntemeiaz societi culturale, coli rurale, pun bazele teatrului n limba romn i promoveaz ideea de oiginalitate, stimulnd dezvoltarea unei literaturi naionale, ntr-o limb unitar. Una dintre cele mai importante publicaii ale perioadei paoptiste este revista ,,Dacia literar, aprut la Iai n 1840, din iniiativa lui Mihail Koglniceanu. In articolul program al revistei, intitulat ,,Introducie, Koglniceanu sintetizeaz obiectivele culturale si literare ale revistei: necesitatea unei literaturi naionale (idee sugerat i de titlul revistei), combaterea imitaiilor si a traducerilor mediocre, care ,,omoar n noi duhul naional, promovarea unei literaturi originale, inspirate din istoria, folclorul i pitorescul rii, ntemeierea spiritului critic n literatur pe principiile estetice: ,,Critica noastr va fi neprtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Acest articol, publicat n primul numr al revistei, este considerat manifestul literar al romantismului romnesc. Sub influena ideologiei romantice, generaia paoptist descoper i valorific tradiiile, istoria, natura elemente ale specificului naional i principale teme literare romantice. De asemenea, paginile revistei sunt deschise scriitorilor din toate provinciile romneti, promovnd idealul unitii naionale. Primii nostri scriitori moderni se afirm n cadrul curentului naional i popular de la ,,Dacia literar: C. Negruzzi, V. Alecsandri, Alecu Russo, Gr. Alexandrescu, Cezar Bolliac, N. Blcescu, Ion Heliade Rdulescu, Dimitrie Bolintineanu, Andrei Mureanu, George Bariiu etc. Romantismul, micare artistic i literar afirmat n primele decenii ale sec. al XIX-lea, s-a manifestat mai nti n Germania i n Frana, rspndindu-se n ntreaga Europ, ca o reacie radical fa de clasicism. Romantismul a nsemnat triumful sentimentului asupra raiunii, al imaginaiei asupra logicii. Scriitorii romantici cultiv insolitul i misterul, se refugiaz n vis, n trecut sau n natur, iar temele predilecte sunt iubirea, natura, timpul, istoria. Acestor teme li se asociaz motive specific romantice: natura paradisiac, luna, stelele, lacul, visul, haosul primordial i cosmosul, noaptea, cuplul adamic, viaa ca vis etc. Exist stri specific romantice: melancolia (care implica pasivitatea si pesimismul) i, n antitez, frenezia (stare de exaltarea). Este de observat si interesul romanticilor pentru pitoresc, pentru o natura de o frumusete edenica. Din punct de vedere stilistic, romantismul cultiva imagini artistice insolite, punnd accent pe metafor, pe comparatie si pe epitet. Desi romantismul este un curent unitar, care domina aproape un secol cultura europeana, putem observa existenta mai multor etape. Intr-o carte a lui Virgil Nemoianu, intitulata ,,Imblanzirea romantismului, criticul considera ca exista doua forme ale romantismului: Romantismul Inalt (High Romanticism), si Romantismul Biedermeier (mic burghez). Romantismul Biedermeier idilic, idealizant, deschis spre social si militant este preponderent in literatura romn, fiind caracteristic perioadei 1830 1860, cand se manifesta un amestec al principalelor curente de gandire din cultura europeana: clasicism, iluminism, preromantism, romantism, realism. Asadar, acest tip de romantism, propriu literaturii pasoptiste, are aspect eteroclit. De ex., in creatia lui V.Alecsandri, vom intalni atat specii clasice (pastelul, comedia), cat si specii romantice (meditatia, elegia, drama istorica, nuvela). Romantismul nalt, manifestat in marile culturi europene, se caracterizeaz prin vizionarism, simt cosmic, misticism, intensitate pasional, fiind ilustrat, in lit. romana, de M. Eminescu, pe care putem sa il asezam in galeria marilor romantici ai lumii: Coleridge, Novalis, Holderlin, Nerval.