PROCESUL DE EXTINDERE AL UNIUNII EUROPENE SI CONSECINTELE SALE ECONOMICE

BEJAN ALEXANDRINA ECTS ANUL II

REZUMAT

Interesul pentru problematica integrrii Romniei n Uniunea European este unul imens n perioada actual de evoluie a economiei romneti i n contextul crizei economice mondiale.Atingerea unui nivel de dezvoltare economico-social apropiat de media comunitar reprezint dezideratul principal al rii noastre. La doi ani de la aderarea sa la Uniunea European, Romnia seafl n faa unor provocri majore n adoptarea modelului european, provocri generate att dedecalajul fa de nivelul mediu de dezvoltare european dar i de contextul internaional. Starea economiei romneti n plan regional demonstreaz diferene semnificative n dezvoltareaeconomicosocial i determin traseul pe care Romnia trebuie s l parcurg pe calea integrrii europene.

CUVINTE CHEIE
Impactul extinderii U.E Fondul de Coeziune Tratatul de la Maastricht

INTRODUCERE
Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor i politicilor regionale. Rolul Fondurilor Structurale i propune s rspund la o serie de ntrebri precum: Care este specificul modelului european ?

Cum afecteaz extinderea Uniunii Europene procesul deintegrare european ?

Care este msura optim de atingere a coeziunii

economico-sociale ?

Cum este privit i ce rol joac politica regional n contextul integrrii europene ?

 Cum influeneaz procesul de extindere

elaborarea i implementarea strategiilor i politicilor regionale ?

Care sunt strategiile de dezvoltare ale

Romniei, n calitate de stat membru U.E. ?

Ct de pregtit este ara noastr n a

absorbi deplin Fondurile Structurale i de Coeziune ?

 Este exerciiul fondurilor de pre-aderare util n

folosirea Fondurilor Structurale i n diminuarea inegalitilor de dezvoltar ?

Care sunt leciile oferite la nivel comunitar i

care este modelul demn de urmat care s asigure succesul absorbiei Fondurilor Structurale i de Coeziune ?

EXPUNEREA PROBLEMEI

Uniunea Europeana a cunoscut mai multe faze de extindere, de la 6 la 9 membrii, apoi la12, 15 si 25.Procesul de integrare europeana a iesit din starea de letargie odata cu semnarea Actului Unic European, la 17 februarie 1986.Acest document a condus la semnarea ulterioara aTratatuluide la Maastricht si la pregatirea actiunilor necesare realizarii Uniunii Economice si Monetare.Conditiile de baza pentru extinderea Uniunii Europene au fost stipulate in articolul 0 al Tratatului de la Maastricht care prevede: orice stat European poate cere sa devina membru al Uniunii.In acest sens, statul interesat inainteaza cererea de aderare Consiliului Uniunii Europene,care se pronunta in unanimitate, dupa consultarea Comisiei Europene si obtinerea avizului.Decizia legislativului European se adopta in conditiile intrunirii majoritatii absolute a membrilor sai.

 In conformitate cu deciziile adoptate in

cadrul Consiliilor Europene de la Copenhaga (1993) si Madrid (1995),un stat candidat, care doreste sa devina membru al U.E.,trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Stabilirea institutiilor care garanteaza

democratia, statul de drept, drepturile omului, precum si respectarea si protectia minoritatilor (criteriul politic);
Existenta unei economii functionale de

piata, capabile sa faca fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din interiorul Uniunii Europene (criteriul economic);

 Abilitatea de a-si asuma obligatiile care decurg din statutul de membru, inclusiv aderarea la obiectivele uniunii politice, economi ce si monetare(capacitatea de adoptare a

acquisului comunitar)
Adaptarea structurilor administrative si judiciare, astfel incat legislatia U.E.sa fie transpusa in legislatia nationala si sa fie implementata corespunzator (criteriul capacitatii administrative).

PRIMA ETAPA A EXTINDERII

Cele 6 state fondatoare ale C.E.E. au obtinut rezultate macroeconomice deosebite, in anii60. Cea mai mare crestere economica a inregistrat-o Germania Occidentala, considerat un miracol economic in cadrul procesului de reconstructie economica postbelica.In aceasta perioada, Germania a devenit principala putere industriala din Europa, celelalte economii membre C.E.E. beneficiind, la randul lor, de avantajele colaborarii cu economia germana. Aderarea Regatului Unit la C.E.E. a fost un proces lung si dificil, datorita problemelor legate de Politica Agricola Comuna (P.A.C.) si de deciziile care trebuiau adoptate la nivel supranational

Lucrurile au inceput sa se modifice radical, in anii 80.Un nou suflu a fost resimtit odata cu cea de-a doua extindere a C.E.E., care a vizat Grecia(1981), Spania si Portugalia(1986).

Aceasta noua extindere a condus la crearea unei piete potentiale de 320 milioaneconsumatori.Noua extindere nu s-a facut fara dificultati.Spre exemplu, problemele candidatilor se refereau la parcurgerea unor perioade de timp mai mari pentru realizarea tranzitiei in zonelemai sensibile si a unor masuri clare de asistare a dezv oltarii structurale in regiuniledezavantajate. In cazul Portugaliei, acestea acopereau, de fapt, intreaga tara.Problemele care au aparut imediat au fost cele legate de nivelul de dezvoltare a noilor membri, care era inferior mediei C.E.E.. Aceste probleme au accelerat adoptarea Actului UnicEuropean si au declansat procedurile de creare a Pietei Unice Europene.

TRATATUL DE LA MAASTRICHT

La inceputul anilor 90, Comunitatea inregistrase progrese considerabile in asigurarea stabilitatii Sistemului Monetar European.

In plus fusesera realizate planuri detaliate pentru crearea Uniunii

Monetare si crescuse rolul Comunitatii in rezolvarea problemelor sociale, de mediu si regionale.

Se realizeaza progresul si in domeniu

cooperarii in politicile vizand securitatea si relatiile externe.Reunificarea Germaniei si colapsul comunismului au condus la instaurarea unei noi ordini economice si politice in Europa. aceste evenimente au acutizat problema necesitatii cresterii gradului de integrare la nivelul C.E.E..In acest sens au fost programate doua Conferinte Interguvernamentale, una referitoare la Uniunea Economica si Monetara, cealalta la Uniunea Politica.

In anul 1993, Comunitatea a reusit sa creeze Spatiul Economic European (S.E.E.).Acesta era format din cele 12 state membre si din majoritatea statelor E.F.T.A.. ate: Austria, Finlanda, Norvegia si Suedia.In anul 1995, Austria, Finlanda si Suedia au devenit membri cu drepturidepline ai Comunitatii, in timp ce Norvegia nu a mai dorit acest lucru, respingand parteneriatu lcu o diferenta de 38.000 voturi contra. sporirea ingrijorarii statelor bogate membre ale U.E., deoarece acestea din urma s-au vazut nevoite sa transfere mari sume de bani spre noile state membre mai sarace. la bugetul comunitar, si-au exprimat retinerea fata de costurile aferente Fondurilor Structurale si Fondului de Coeziune

In martie 1994, au acceptat conditiile de aderare la comunit

Extinderea U.E. spre centru si estul Europei a condus la

Germania si Regatul Unit, principalele contribuabile nete de

A TREIA EXTINDERE
La mijlocul anilor 90, U.E. sa concentrat pe examinar ea rolului si propunerilor Comunitatii. Aceste demersuri s-au datorat conditiilor economice pe care Europa continentala le traversa, dificultatii realizarii unor structuri institutionale eficiente si dorintei multor tari dinCentru si Estul Europei de a deveni membre cu drepturi depline ale U.E.. La mijlocul si la sfarsitul anilor 90, economiile europene au suferit o lunga si grea recesiune.Acest proces a fost dublat de efectele reunificarii Germaniei si de necesitatea de a se diminua deficitele bugetare in scopul implementarii Uniunii Monetare Europene

Economia germana sa confruntat cu serioase probleme in procesul de integrare aGermanie i de Est. Aceste probleme au determinat imense transferuri bugetare dinspre vest spre est, in conditiile in care fosta R.D.G. era cea mai dezvoltata economie din lagarul comunist.In plus, extinderea la 25 de membri va creea probleme in legatura cu respectarea acordurilor financiare legate de agricultura si de dezvoltarea regionala a U.E..

A PATRA EXINDERE A U.E

Pregatirile pentru noua extindere a U.E. au inceput inca din

anul 1993 cand, in cadrul Consiliului European de la Copenhaga, s-a decis sa se dea un raspuns favorabil tarilor asociate din centru si estul Europei in legatura cu o viitoare aderare a lor.Pentru aceasta, tarile asociate trebuiau sa indeplineasca trei criterii fundamentale:

Democratia, drepturile oamenilor si justitia;

O economie de piata functionala;

Capacitatea de a indeplini acquis-ul comunitar,

inclusiv U.E.M

Pentru a sprijini procesul de adaptare a legislatiei din tarile candidate la legislatia europeana, a fost creat Programul TAIEX. Cu toate acestea, multe decizii privitoare la statele candidate din cel mai recent val de extindere au fost controversate. In octombrie 2002, Comisia a recomandat Consiliului European aderarea statelor candidate in mai 2004, cu exceptia Bulgariei, Romaniei si Turciei.Romania si Bulgaria vor adera in anul 2007 ,in timp ce problema Turciei ramane,in continuare ,extreme de complexa

Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor i politicilor regionale.Rolul fondurilor structurale ofer, pe baza unui cadru conceptual metodologic conturat n prima parte a lucrrii, o analiz echilibrat asupra strategiei i politicii regionale din Romnia n contextulintegrrii europene. Aceast analiz este nsoit de identificarea unor soluii de absorbie a sprijinului comunitar, reflectat ndeosebi prin Fondurile Structurale i de Coeziune.Integrarea economic n Uniunea European este un proces dinamic ce se desfoar ndimensiuni distincte, aflate ntro permanent transformare i interaciune reciproc, definite nliteratura de specialitate de Pelkmans (2006): adncire, lrgire i extindere Prin urmare,complexitatea, dinamica i diversitatea sunt atribute eseniale ale procesului de integrare europeaniar experienele statelor membre dea lungul acestui proces de adaptare la valorile europene constituie un bun exemplu i pentru Romnia.

CONCLUZII

O ntrziere a extinderii sau abandonarea acesteia, ca rezultat al neratificrii dectre statele membreUE, ar constitui un eec politic major pentru Europa. ntr-o asemenea situaie, attUniuneaEuropean, ct i rile candidate ar avea de suportat costurile: Nerealizarea extinderii pieei unice, avnd drept rezultat o cretere mai mic n rilecandidate, ar lipsi UE de ctiguri economice.

Pentru rile candidate, acest lucru ar diminua stimulentele pentru realizarea reformei,ar descuraja investiiile strine i ar reduce creterea economic.

O astfel de situaie ar putea fi o surs de instabilitate politic, cu posibile repercusiunipentruUE. Ea ar duce la o escaladare a riscurilor n regiunea Balcanilor, unde pacea istabilitateasunt nc fragile. n absena extinderii, UE ar fi mai puin capabil s combat criminalitatea organizat,imigraia ilegal i terorismul. Deziluzionarea rilor candidate ar alimenta euroscepticismul din UE i din alteregiuni.

BIBIOGRAFIE
Avram Cezar, Radu Roxana, Gaicu Laura

-Uniunea Europeana. Trecut si prezent, EdituraUniversitaria, Craiova, 2006.

Blidaru Gheorghe, Florea Paul Tiberiu

-Banca Europeana de Investitii. Promotorul dezvoltarii Uniunii Europene , Editura Bibliotheca, Targoviste, 2006