Sunteți pe pagina 1din 3

Psihologia adultului si a varstnicului Curs 5 Continuare Implicarea in responsabilitati mai deosebite inca din perioada pubertatii sau adolescenta

, faciliteaza integrarea in normele si valorile sociale ( ingrijirea familiei in urma unei boli sau a decesului unui parinte sau a casatoriei) Integrarea in societate este facilitata si de faptul ca tanarul a devenit deja constient de necesitatea convietuirii in colectiv si de posibilul sau aport la imbogatirea valorii sociale.Pt aceasta el se imlica intr-o activitate ampla demonstrand daruire , persevernta , intelegere si aprecierea calitatilor altora in raport cu care incearca sa-si armonizeze propriul comportament. Normele morale sunt insusite si concepute prin prisma vederilor colectivului de care este atasat , tendinta actuala a societatii de a include tanarul in mai multe grupuri poate da nastere la conflicte datorita acestor atasamente puternice care pot deveni conflictuale . Modul in care tanarul solutioneaza aceste conflicte se poate dovedi benefic pentru evolutia sa.

Adultul Cercetarile mai sistematice asupra acestui stadiu au inceput dupa 1960 desi Jung a studiat indeaproape dinamica acestei perioade. Inainte de 1960 existau doua perspective diferite : - fie acest stadiu nu starnea un interes prea mare din cauza ca se considera ca dezvoltarea este incheiata. - fie existau preocupari in studiul adultului in domeniile de psihologiei aplicative ,ceea ce facea ca cercetarea sa fie fragmentara , conform diferitelor perspective oferite de acestea , fara o viziune de ansamblu asupra adultului. In literatura de specialitate acest stadiu este emplasat intre 35-65 de ani. Este astfel cel mai lung stadiu si implica o serie de transformari biologice si psihologice care au facut ca problematic a stadiului sa fie studiata considerandu-se 3 substadii : - adultul tanar 35- 45 de ani - adultul mediu 45-55 de ani - adultul tardiv 55 65 de ani O alta impartire plaseaza - intre 20 si 40 de ani adultul tanar - varsta adulta de mijloc intre 40-50 de ani - varsta adulta tarzie sau batranetea dupa 65 de ani Data fiind aceasta delimitare de varsta se pune problema indentificarii a ceea ce este cel mai relevant in acest stadiu. Astfel unii se concentreaza pe progresele din sfera personalitatii iar altii tind sa sublinieze inceputul declinului capacitatilor fizice si psihice.

Ch Buhler considera ca in stadiul adultului exista un echilibru intre ceea ce se conserva si ceea ce incepe sa scada . W Stern - odata cu varsta adulta incep scaderile chiar daca sunt relativ usoare. White considera ca se continua constructia psihica. Pe de alta parte Freud considera ca la varsta adulta omul este capabil sa munceasca si sa iubeasca pe deplin. Barron afiram ca se ajunge la un varf in eficienta organizarii activitatii astfel ca raman reliefate acele impliniri ale capacitatilor psihice care fac din acest stadiu unul de mobilizare a vietii psihice. Individualizarea constructiei psihice care debuteaza in tinerete se pastreaza si se amplifica la adult. Aspectele biologice : -sunt mai putin spectaculoase . James considera ca in cea mai mare parte a acestui stadiu se realizeaza o stabilitate a organizarii si functionarii pana spre 60-70 de ani care se sustine cu argumente biologice si cu unele vizand un stil de viata civilizat. Sistemul nervos automat regleaza functiile diverselor organe interne prin mentinerea activa a hipotalamusului . Apar unele scaderi functionale care afecteaza anumite organe interne. - inima si aparatul circulator prin aparitia colesterolului si cresterea tensiunii. - aparatul respirator - unele tulburari ale aparatului digestiv, dar si destul de frecvent diabeltul - o usoare scadere a fortei fizice ( dupa 55 de ani , adultii insisi incep sa faca o astfel de referire ) Apar schimbari in alura generala - o accentuare a trasaturilor , apar ridurile , incaruntirea , exista tendinta de ingrosare a taliei , alura de organism solid si totusi cu mici probleme. Procesul de pierdere a neuronilor este mai accentuat desi acest proces pare sa incepa de la 21 de ani . In cadrul sistemului endocrin se produc schimbari legate in principal de glandele sexuale.Ies din functie intai la femei si apoi la barbati . Ele sunt insotite de schimbari profunde la nivel psihic. La femei mai pun si problema aparititiei unor boli grave , precum osteoporoza sau cancerul de san care poate afecta profund bunastarea psihica si stilul de viata al persoanei . Referitor la schimbarea alurei generale standardele dupa care ele sunt evaluate in mod obisnuit la femei si barbati sunt diferite ; barbatii considera ca devin mai atragatori catre varsta de 45 de ani , ceea ce nu se poate spunne si despre femei. Astfel de standarde le fac pe femei sa recurga la masuri drastice de pastrare a frumusetii ( operatiile etetice) Acest schimbari sunt constientizate dar tind sa fie compensate de factori de ordin psihologic ceea ce face din mecanismul compensarii unul dintre cele mai importante in acest stadiu. Viata psihica : - schimbari se produc in sfera posibilelor : Senzatia vizuala conservarea unor caracteristici : mobilitatea oculara ce asigura o perceptie rapida intereseaza mai ales in zona profesionala si mentinerea abilitatilor pentru lectura . Se observa insa - scaderea capacitatii de acomodare a cristalinului - a convergentei axelor oculare (mai ales dupa 50 de ani )astfel ca este necesara o compensare prin ochelari. - capacitatea de a extrage informatii dintr-un camp perceptiv complex sau din imagini ambigue. - cresc pragurile de luminozitate , ceea ce se traduce printr-o scadere a sensibilitatii vizuale.

Senzatia auditiva scade usor sensibilitatea pentru inaltimea sunetelor dupa 55 de ani dar calitatea auzului se pastreaza daca exista solicitari profesionale in acest sens. Senzatia tactila scaderi la toti adultii ,pastreaza un nivel mai inalt la cei care este solicitata. Kinestezia - rapiditatea micarilor scade usor dupa 30 de ani - precizia miscarilor scade usor dupa 40 de ani , dupa 50 de ani scaderea este sesizata si de catre persoana in cauza. Exista o cadere lenta a tuturor modalitatilor senzoriale cu circa 10 % cu exceptia celor antrenate in activitatea profesionala. Atentia se are in vedere atentia generala si cea profesionala. - Atentia generala incepe sa scada de la 30 de ani , intre 30-35 de ani sensibilitatea scade relativ usor si mai ales intre 35 si 45 de ani scade atentia in activitati de durata. - Atentia profesionala ,la adultul tanar creste ca volum , distributivitatea , selectivitatea si concentrarea; scade la adultul mijlociu usor si repede compensabila in activitati ; scade mai mult la adultul tardiv , dar si aici apar compensari mai ales prin proceduri de autocontrol . Procesele cognitive complexe Memoria -exista mai degraba prejudecati privind memoria decat modificari propriu-zise ; se considera ca se atinge un fel de varf , mai ales prin organizarea materialului memorat ,acesta fiind aspectul cu care adultul depaseste adolescentul. Apare o antrenarea specifica a ,memoriei logice , in legatura cu tot ceea ce asimileaza si o diminuare a celei mecanice mai ales dupa 45 de ani. Se manifesta o selectivitate crescuta , adultul tinde sa se orienteze spre ceea ce ar fi tehnici si proceduri noi in campul profesional , strategii de iesire din situatiile dificile sau de solutionare a marilor probleme profesionale. Memoria de lunga durata se conserva bine , dar apar schimbari la nivelul memoriei de scurta durata care tinde sa se diminueze usor dupa 45 de ani . Dupa 55 de ani aceasta scadere incepe sa fie sesizabila. Actualizarea scade dupa 55 de ani in ceea ce priveste promtitudinea. Pot sa existe anumite aspecte diferentiatoare care se refera la gradul de stapanire a procedurilor de memorare si gradul de organizare ( aceste caracteristici se pot desfasura la nivel inalt la persoanele cu scolaritate mai indelungata , cu calificare mai inalta si cu o continua solicitare profesionala). Un rol in mentinerea memoriei o au si stereotipurile culturale . Levy si Langer (1994 )