Sunteți pe pagina 1din 14

Demodulare AM/FM

1. Ce este un semnal radio?


Termenul radio provine de la verbul latin radius ce inseamna raza si a fost introdus in literatura de
specialitate in 1944, fiind adoptat apoi de armata Americana in 1912 si capatand popularitate in 1920 la
debutul primului post de radio in Statele Unite.
Comunicatiile radio au aparut din necesitatea transmiterii unui semnal slab, de frecventa mica pe
distante mari. De ex. vocea umana are intre 300 Hz to 3400 Hz si poate parcurge o distanta de maxim
2km in camp deschis (fara influente ale vantului) . Pentru a trimite acest semnal vocal pe o distanta cu
mult mai mare avem nevoie de un alt semnal capabil sa parcurga distanta dorita(deci de frecventa mai
mare) care in acelasi timp sa poata purta semnalul nostru vocal.
Semnalul purtator de frecventa mare impreuna cu semnalul de frecventa mica ce cuprinde
informatia formeaza semnalul radio.
Orice sistem radio are la baza un transmitator, reprezentat de o sursa de energie electrica ce
produce curent electric alternativ la o frecventa de oscilatie dorita la care se aplica ulterioare
modificari(modulare) si care este trimis la o antenta rezonanta. Aceasta structura transforma curentul
alternativ in unde electromagnetice se pot propaga prin aer drept sau cel mai des influentate de reflectii
refractii si distorsiuni.
Undele electromagnetice pot captate cu ajutorul unei antente prin ajustarea rezonantei antenei, ce
transforma o parte din energia electromagnetica in curent electric oscilant. Acest curent electric oscilant
va fi ulterior demodulat obtinand semnalul informational.
2. Cum si de ce se realizeaza modulare?
Semnalul purtator este folosit pentru:
- a reduce lungimea de unda a semnaluli; de ex. marimea optima a unei antene este de
, din lungimea de unda, asa ca pentru un semal audio de 3000 Hz cu o lungime de
unda de 100km am avea nevoie de o antena cu lungimea de 25 km in comparatie cu
lungimea undei FM 100 Mhz cu o lungime de unda de 3m, pentru care antena are 80cm.
- a permite folosirea simultana a aceluias canal, adica multiplexare, procedeu inventat de
catre companiile de telefonie
Pentru a putea trimite un semnal voce cu ajutorul unui semnal de frecventa mare trebuie de fapt sa
modifcam anumiti parametrii ai semnalului purtator(semnalul de frecv.ridicata) in functie de semnalul
voce .
Un semnal periodic este caracterizat de urmatoarea ecuatie:
V(t) = V
o
sin (2 t f t + |)
Unde :

V(t) tensiunea curentului in timp
V
o
amplitudinea maxima pe care o atinge semnalul
f - frecventa de oscilatie
| - faza semnalului

A modula un semnal inseaman a varia sistematic unul dintre parametrii: amplitudine, frecventa
sau faza . De aici rezulta urmatoarele categorii de modulatie:

AM : amplitude modulation
FM : frequency modulation
PM : phase modulation

3. Modulare AM
Modularea in amplitudine este cea mai lesne de inteles, transmitaorul foloseste semnalul informational
V
m
(t) pentru a varia amplitudinea semnalului purtator(carrier) V
c
si a produce semnalul modulat
V
AM
(t) astfel:
- Informational: V
m
(t)
- Purtator: V
c
(t) = V
co
sin (2 t f
c
t + | )
- AM: V
AM
(t) = { V
co
+ V
m
(t) }sin (2 t f
c
t + |)
Observam ca parametrul amplitudinii a fost inlocuit cu amplitudinea purtatorului insumata cu
amplitudinea semnalului informational. Gradul(Indexul) de modulare depinde deci de amplitudinea
semnalului informational si se poate exprima astfel:
m = MAX(V
m
(t) )/ V
co
FIG 1
In FIG1 se observa cum amplitudinea purtatorului(Carrier) este influentata de amplitudinea semnalui
informational ce este o functie sinus.
In FIG 2 avem graficul oscilatiei voltajului unui semnal modulat cu o functie sinus , iar in FIG 3 avem
spectrul pentru functia descrisa:

FIG 2 FIG 3
Purtatorul are o frecventa de 65 Hz iar semnalul informational are o frecventa de 5 Hz, indexul de
modulatie fiind 0.5 . Latimea de banda BW = 2 f
m
adica dublul frecventei de modulare.
In FIG 4 si FIG 5 purtatorul are frecventa de 65 Hz iar semnalul informational are intre 1-11 Hz

FIG 4 FIG 5

Radioul AM functioneaza cu o frecventa purtatoare intre 550 si 1720 kHz la care se aduga un
frecventa semnalului informational. Acesta din urma ar trebui sa contina frecvente intre 0 -20kHz
(ce poate auzi urechea umana) dar este limitat la 5 kHz. De aici rezulta o latime maxima de banda de
10kHz. Asa ca fiecare post de radio are dreptul sa se extinda pe 10 kHz de aici rezultand un
aproximativ de 107 posturi de radio AM licentiate disponibile deoarece se lasa o distanta intre
frecventele posturilor radio pentru a evita interpunerile de semnal. Din pricina limitarii frecventei
modulatoare la 5kHz sunetele de frecvente mai inalte sunt pierdute de aici rezultand calitatea mai
slaba a suntelui la radio AM.
Teoretic daca indexul de modulare ar fi 100% spectrul ar arata asa:

FIG 6 FIG7
Si observam ca benzile laterale semnalului purtator sunt la fel de puternice, dar aceasta prezinta o
deficienta pentru receptor,mai exact la demodulare ce se bazeaza pe indentificare semnalului ce
oscileaza rapid si lasand amplitudine ce variaza incet, adica semnalul nostru informational.
Daca am folosi un index de modulare mai mare ca 100% ar aparea distorsiuni la refacerea
semnalului informational.


4. Modulare FM
Modularea in frecventa consta in modularea de catre semnalul inormational V
m
(t) a frecventei
semnalului purtator:
- Informational: V
m
(t)
- Purtator: V
c
(t) = V
co
sin ( 2 t f
c
t + | )
- FM: V
FM
(t) = V
co
sin (2 t |f
c
+ (Af/V
mo
) V
m
(t) | t + |)
Unde Af reprezinta deviatia maxima a frecventei. Asa ca f
c
+ (Af/V
mo
) V
m
(t) variaza intre f
c
- Af si f
c
+
Af .

FIG 7
In FIG7 frecventa semnalului purtator este 30 Hz iar frecventa modulatoare este de 5 Hz. Indexul de
modulare este 3, deci deviatia maxima a frecventei este 15Hz de unde rezulta o variatie a
freceventei semnalului rezultat intre 15Hz si 45 Hz.
Latime banda= 2 (| + 1 ) f
m
| indice de modulare = Af/f
m

In cazul posturilor de radio FM avem o frecventa intre 88 si 108 MHz . Spectrul audio transmis este
limitat la 15 kHz, deci sunet mult mai calitativ decat la AM, si un indice de modulare 1 de unde
rezulta o latime de banda de aprox 0.2 MHz alocata fiecarui post in parte. Asa ca ar avea loc (108
88) / 0.2 = 100 posturi radio , aproximativ egal cu numaru de posturi radio din AM.
Radioul FM emite stereo, deci 2 canale:
- L + R (left + right) intre 50 to 15,000 Hz.
- 19 kHz pilot carrier.
- L-R signal centrat la 38 kHz care variaza intre 23 to 53 kHz .
Sistemul FM este mult mai eficient in a rejecta zgomotoul fata de sistemul AM , deoarce
zgomotul (zgomot alb ) se extinde uniform pe spectru si modularea in amplitudine are
mari sanse sa amplifice acest zgomot.

5. Cum receptionam semnalul radio?
Cum am specificat mai sus o receptie a unui semnal radio se face cu o antenta a carei rezonanta se
ajusteaza pt frecventa cautata si a carei dimenisune optima este de , din lungimea de unda maxima
a semnalului achizitionat.
In cazul demodularii semnalui AM sistemul de receptie este sensibil la variatiile de amplitudine pe cand
la demodularea FM sensibilitatea este orientata spre recunoasterea variatiilor de frecventa. In ambele
cazuri produsul finit este format din oscilatii de voltaj, ce sunt apoi aplificate si trimise la sursele de
difuzare.
Un avantaj al modualrii in amplitudine il constituie simplitatea cu care se poate realiza demodularea.Cea
mai simpla dintre variante este cea de inlaturare a componentei frecventiale din semnalul complex
lasand doar oscilatiile de amplitudine ce pot fi trimise direct la sursa de difuzare. In FIG 8 avem o dioda
ce realizeaza exact acest procedeu.

FIG 8


In cazul demodularii FM intalnim mai multe variante:
- Slope FM detector
- Foster-Seeley FM detector
- Ratio detector
- PLL, Phase locked loop FM demodulator
- Quadrature FM demodulator
- Coincidence FM demodulator
O sa ne concentram pe Demodulare FM pe baza cuadraturii :

FIG 8


Quadrature FM detectors use a high-reactance capacitor (C2) to produce two signals with a 90 degree
phase difference. The phase-shifted signal is then applied to an LC-tuned resonant at the carrier
frequency (L1 and C3). Frequency changes will then produce an additional leading or lagging phase shift
into the mixer.
Detectoarele FM de cuadratura folosesc un condensator pentru a produce doua semnale defazate cu 90
de grade. Semnalul defazat este trecut printr-un circuit LC si prelucrat.




6. Cum reconstruim informatia pentru a obtine sunet?
Variatiile de amplitudine in cazul semnalelor AM sunt transmise direct catre sistemul de difuzare iar
variatiile de frecventa in cazul semnalelor FM sunt transformate in variatii de amplitudine trimse la fel
catre sistemul de difuzare.
7. Descriere mod achizitie semnal(harware,software)
Semnalul a fost achizitizionat folosind Tektronix RSA3308A cu o antena omnidirectionala HORIZON MINI
7, castig 7 dBI.

FIG 9 FIG 10

Pentru a achizitiona semnal FM de la postul de radio EUROPA FM am setat frecventa de centru la
106.7MHz, iar latimea de banda ascultata(Span) a fost setata la valoarea de 0.5 MHz. Cum am specificat
mai sus latimea de banda alocata fiecarui post de radio FM este de 0.2MHz . In cazul posturilor de radio
AM frecventa este de 10kHz.
FIG 11


Frecventa de esantionare este stabilita automat de catre RSA3308A si metoda de determinare va fi
explicat ulterior.
Nivelul de referinta al amplitudinii a fost setat la -14dBm. Semnalele cu amplitudinea peste -14dBm nu
sunt captate. Dupa cum putem observa in FIG 11 amplitudinea maxima a semnalului este de -33dBm.
Lungimea achizitiei este de 12 secunde si va fi salvata sub forma de IQ versus TIME, adica Inphase si
Quadrature in timp. Dimensiunea unui astfel de fisier este de 80 Mb. Cu cat luam mai multe esantioane
cu atat va creste si dimensiunea fisierului.
Acest fisier cu extensia .iqt poate fi analizat si offline utilzand simulatorul RSAVu de la Tektronix , astfel
putand observa toate detaliile disponibile si la RSA3308A.
Analizorul face o serie de prelucarari si simplificari pentru a aduce lucrul la frecvente ridicate in lucru la
frecvente mici. In FIG12 avem o schema a blocurilor principale prin care calatoreste semnalul:


FIG12

Astfel banda de frecvente de la RF input este convertita in semnal analog IF ce este mai apoi filtrat si
discretizat. Apoi o serie de corectii sunt aplicate pentru a inlatura imperfectiuni ale semnalului. Se aplica
o conversie si o decimare digitala obtinandu-se I(in-phase) si Q(quadrature).

FIG 13

8. Determinare parametrii esentiali
Fisierele obtinute cu extensia .iqt pot fi analizate si prelucrate in Matlab. Dupa ce vom citi header-ul
fisierului vom avea disponibile datele esentiale, necesare demodularii.
In FIG14 avem expresia unui fisier .iqt. Astfel primul caracter ne spune cate caractere trebuie sa citim in
continuare pentru a afla lungimea header-ului, apoi stiind lungimea head-ului il putem citi. In head se
pot identifica urmatoarele variabile:
fc = getParameterValueFromStr('CenterFrequency',header);
span = getParameterValueFromStr('Span',header,1);
fs = sampling_frequency_lookup(span);
ValidFrames = getParameterValueFromStr('ValidFrames',header);
MaxInputLevel = getParameterValueFromStr('MaxInputLevel',header);
GainOffset = getParameterValueFromStr('GainOffset',header);
LevelOffset = getParameterValueFromStr('LevelOffset',header);
IOffset = getParameterValueFromStr('IOffset',header);
QOffset = getParameterValueFromStr('QOffset',header);

FIG14
Dupa citirea head-ului se va citi structura IQ , ce va fi impartita in I si Q, se va adauga Offsetul, se aplica
corectii de faza si amplitudine . Aceste detalii sunt sugerate de RSA3308A User Manual pg 3-247/
Determinarea frecventei de esantionare se face urmarind valoarea Span-ului in tabelul pus la dispozitie
de catre RSA3308A Data Sheet:




9.Determinare metode de filtrare



FIG 15


In FIG15 putem observa cum semnalul AM informational se intinde pana la 10 kHz iar in FIG16 semnalul
FM ce se intinde pana la 200kHz.

FIG16


FIG17
Aplicam un filtru trece-jos pentru a obtine doar latimea de banda de interes.
In cazul semnalului FM , ce are si capabilitati stereo,dupa demodulare, mai aplicam inca un filtru trece
jos pentru pentru a capta doar semnalul audio Left+Right.


9.Demodulare
In cazul semnalului AM trebuie doar sa trecem magnitudinea semnalului direct in sunet. Cum semnalul
este sub forma complexa, trebuie determinata functia Matlab care returneaza magnitudinea unui numar
complex. Vectorul de magnitudini poate fi usor trecut in valori sonore.
In cazul semnalului FM trebuie sa aplicam derivata pe faza unghiului componentei P.

10.Transformare in sunet
Dupa ce am obtinut vectorul demodulat trebuie doar sa-l transpunem in sunet. In Matlab se poate
realiza astfel:
wavwrite(x,fs,filename);
unde x este vectorul demodulat
fs este frecventa de esantionare
filename = numefisier.wav

11.Exercitii(demod post AM,FM si izolare post FM din )