Sunteți pe pagina 1din 11

Aplicaţii capitolul 2

1. În cadrul unui audit al unei companii , auditorul obţine următoarele informaţii despre client şi

despre o companie reprezentativă din ramura de activitate a clientului:

 

Client

Ramură

 

2009

2010

2009

2010

Viteza de rotaţie a stocurilor

3,5

3,4

3,4

3,9

Marja brută procentuală (%)

26,4

26,3

26,2

27,3

1. Ce metode statistice veţi folosi pentru o investigaţie mai aprofundată?

2. Ce concluzii privind activitatea companiei puteţi formula pe baza analizei acestor informaţii?

Rezolvare

1. Pentru a realiza comparabilitatea în timp, dar şi în spaţiu, se pot folosi indicii (dinamicii şi teritoriali). Indicii dinamicii:

Indicii teritoriali:

pentru client

ramură

2009

2010

I

v

c r

/

I

v

c r

/

1/ v 0 1/ v 0

I

I

1,03;

I

I

0,87;

0,97;

1,15;

1/ mb 0 1/ mb 0

I

I

0,99

1,04

mb

/

mb

c

c

r

r

/

1,007

0,96

Dacă aruncăm o privire asupra informaţiilor clientului prin prisma celor doi indicatori, compania pare stabilă, fără semnale aparente că ar exista dificultăţi, chiar dacă indicii dinamicii sunt subunitari. Dacă se folosesc şi informaţiile de ramură pentru a face estimări ale celor doi indicatori pentru anul 2010, ar trebui să ne aşteptăm la o creştere a ambilor indicatori la nivelul clientului, deoarece la nivel de ramură dinamica este pozitivă. În pofida faptului că aceşti doi indicatori luaţi în parte s-ar putea să nu reflecte probleme semnificative, calcularea unor niveluri estimative pe baza informaţiilor de ramură poate oferi indicii preţioase în ceea ce priveşte rezultatele obţinute de client. De exemplu, s-ar putea ca:

firma să fi pierdut din cota sa de piaţă

să fi aplicat o politică necompetitivă a preţurilor

să fi angajat cheltuieli anormale

să fi avut stocuri nevandabile.

Cele mai importante contribuţii ale acestor comparaţii de ramură constau în faptul că ele sprijină înţelegerea activităţii economice a clientului şi sunt buni indicatori ai probabilităţii apariţiei unui blocaj financiar. Principalul dezavantaj al utilizării indicatorilor de ramură în audit constă în diferenţa

dintre natura informaţiilor financiare ale clientului şi cea a datelor de ramură, care sunt mărimi medii.

2. Pentru testarea generală a cheltuielilor privind dobânzile într-o companie, auditorul obţine următoarele informaţii din cartea mare:

Credite pe termen scurt

Luna

Sold în curs la sfârşit de lună

Ianuarie

147500

Februarie

159200

Martie

170600

Aprilie

170800

Mai

130200

iunie

93700

Iulie

70000

August

0

Septembrie

0

Octombrie

42700

Noiembrie

126300

Decembrie

209000

Total

1320000

Credite pe termen lung

sold iniţial 1326000

sold final

1206000

Dobânda estimativă a creditelor pe termen scurt, determinată pornindu-se de la mai multe efecte comerciale emise pe parcursul anului (ale căror rate ale dobânzii au variat între 12% şi 13%) este de 12,5% iar dobânda estimativă a creditelor pe termen lung (corespunzătoare sumelor din scadenţarul permanent al datoriilor pe termen lung) este de 8,5%. Corespunzător sumelor din cartea mare şi din balanţa de verificare, cheltuielile privind dobânzile au fost de 120432 u.m (valoarea contabilă). Care este concluzia auditorului privind diferenţele dintre valoarea contabilă şi cea estimată ale cheltuielilor cu dobânzile?

Rezolvare Cheltuieli estimate privind dobânzile la creditele pe termen scurt:

soldul mediu lunar = 1320000 / 12 = 110000

cheltuieli estimate = 110000 * 0,125 = 13750

Cheltuieli estimate privind dobânzile la creditele pe termen lung

soldul mediu = (1326000 + 1206000) / 2 = 1266000

cheltuieli estimate = 1266000 * 0,085 = 107610

Cheltuieli totale estimate privind dobânzile = 13750 + 107610 = 121360 Diferenţă = 121360 – 120432 = 928 Concluzie: diferenţa este nesemnificativă şi indică faptul că valoarea contabilă a cheltuielilor privind dobânzile este rezonabilă.

3.

Compania H-Hardware a întocmit următoarele situaţii financiare aferente anului 2010, pornind

de la balanţa de verificare.

Să se calculeze şi analizeze indicatorii financiari fundamentali (vezi Anexa 1), pornind de la următoarele ipoteze simplificatoare:

Se presupune că valoarea medie a creanţelor şi stocurilor pentru anul în cauză nu este cu mult diferită faţă de soldurile de la sfârşit de an;

Se presupune că există 250000 de acţiuni obişnuite, care au o valoare de piaţă de 12 u.m. pe acţiune.

Bilanţ contabil 31 decembrie 2010 (mii u.m.)

Active Active circulante Mijloace băneşti

41

Clienţi (net)

948

Alte creanţe comerciale

47

Stocuri

1493

Cheltuieli efectuate în avans

21

Total active circulante

2550

Mijloace fixe Terenuri

173

Clădiri

1625

Mijloace de transport

188

Mobilier şi accesorii

127

Minus: Amortizarea acumulată

(1596)

Total mijloace fixe

517

Total active

3067

Datorii şi capitaluri proprii Datorii pe termen scurt Furnizori

236

Efecte comerciale de plătit

209

Salarii acumulate

67

Impozite pe salarii acumulate

6

Dobânzi şi dividende acumulate

102

Impozite pe profit estimate

39

Total datorii pe termen scurt

659

Datorii pe termen lung Efecte comerciale de plătit

1206

Impozite amânate

37

Alte datorii

41

Total datorii pe termen lung

1284

Capital social Capital subscris şi vărsat la valoare nominală

250

Capital vărsat peste valoarea nominală

175

Profituri nerepartizate

699

Total capital social

1124

Total datorii şi capitaluri proprii

3067

Situaţie combinată a rezultatelor şi repartizării profitului 31 decembrie 2010 (mii u.m.)

Vânzări

7216

Minus: Vânzări restituite şi rabaturi acordate

62

Vânzări nete

7154

Costul bunurilor vândute

5162

Profit brut

1992

Cheltuieli privind vânzările Salarii şi comosioane

387

Impozitele pe salariile personalului comercial

71

Deplasări şi evenimente

56

Publicitate

131

Materiale pentru promovare şi comercializare

16

Întruniri şi cursuri comerciale

46

Diverse cheltuieli privind vânzările

34

Total cheltuieli privind vânzările

741

Cheltuieli administrative Salariile personalului administrativ şi de conducere

276

Impozite pe salariile personalului administrativ

34

Deplasări şi evenimente

28

Furnituri şi materiale consumabile

38

Cheltuieli poştale

12

Telefon şi telegraf

36

Cotizaţii şi abonamente

3

Chirii

16

Cheltuieli juridice şi onorarii

14

Audit

20

Amortizare – clădiri administrative

73

Cheltuieli privind creanţele incerte

166

Asigurări

36

Reparaţii şi întreţinere spaţii administrative

57

Diverse cheltuieli administrative

47

Diverse cheltuieli generale

26

Total cheltuieli administrative

882

Total cheltuieli administrative şi vânzări

1623

Profit din exploatare

369

Alte venituri şi cheltuieli Cheltuieli privind dobânzile

120

Câştiguri din cedarea activelor

(36)

84

Profit înainte de impozitare

285

Impozit pe profit

87

Profit net

198

Profituri reţinute la dispoziţia întreprinderii (nerepartizate) la 01.01 2010

596

794

Dividende

(95)

Profituri reţinute la dispoziţia întreprinderii (nerepartizate) la 31.12.2010

699

4.

În cadrul activităţii de audit al companiei Jones Drugs, auditorul a analizat evoluţia în timp a

marjei brute procentuale a companiei, reflectată de următoarele informaţii:

 

2007

208

2009

2010

Vânzări (mii u.m.)

10351

11462

12916

14211

Costul bunurilor vândute (mii u.m.)

6573

7313

8266

9223

Marja brută (mii u.m.)

3778

4149

4650

4988

Marja brută (%)

36,5

36,2

36,0

35,1

Contabilul-şef al companiei a furnizat auditorului două cauze (factori responsabili) ale evoluţiei descendente a marjei brute în mărime relativă:

profitul brut în mărime relativă generat de ramura comerţului cu medicamente a scăzut constant în ultimii trei ani, fapt ce explică parţial diminuarea marjei obţinute de companie;

diminuarea constantă a volumului total de activitate rezultând din branşa farmaceutică a companiei; vânzările de medicamente reprezintă cea mai profitabilă parte a activităţii, însă concurenţa magazinelor cu preţuri reduse o împiedică să se dezvolte la fel de rapid ca vânzarea de produse fără caracter medical (alte tipuri de produse comercializate).

Informaţiile adiţionale de mai jos au fost obţinute din surse independente şi din evidenţele contabile ale clientului pentru a facilita investigarea explicaţiilor contabilului-şef:

 

Vânzări

Vânzări

Costul vânzărilor de medicamente (mii u.m.)

Costul vânzărilor altor produse (mii u.m.)

Profitul brut (%) în ramura comerţului cu medicamente şi alte produse conexe

medicamente

alte

(mii u.m.)

produse

(mii u.m.)

   

2007

4619

5732

2665

3908

33,2

2008

4821

6641

2791

4522

33,0

2009

5051

7865

2919

5347

32,9

2010

5126

9085

3045

6178

32,7

a) Ce metode statistice veţi folosi ca auditor pentru a evalua explicaţiile contabilului-şef al companiei? b) Care sunt aspectele specifice ale situaţiilor financiare ale clientului care necesită o investigaţie mai atentă în acest audit?

5.

Ca parte a procedurilor analitice aplicate în cazul companiei M. Products, s-au calculat

următorii indicatori:

Indicator

Medii de ramură

M. Products

2009

2010

2009

2010

Lichiditatea generală

3,80

3,30

2,60

2,20

Durata de încasare a creanţelor

93,00

87,00

60,00

67,00

Durata de vânzare a stocurilor

121,00

126,00

89,00

93,00

Raportul dintre cumpărări şi datorii faţă de furnizori

11,60

11,70

8,60

8,50

Raportul dintre stocuri şi active circulante

0,51

0,56

0,48

0,49

Raportul dintre profitul din exploatare şi imobilizările corporale

0,06

0,08

0,12

0,14

Raportul dintre profitul din exploatare şi vânzările nete

0,06

0,06

0,04

0,04

Marja brută procentuală

0,27

0,21

0,19

0,21

Profitul pe acţiune

13,91

14,27

1,93

2,09

Pentru fiecare dintre indicatorii de mai sus:

a) Menţionaţi dacă este nevoie de investigarea mai aprofundată a rezultatelor şi explicaţi metodele statistice folosite în această investigaţie.

b) Explicaţi prin ce diferă activitatea de exploatare a companiei M. Products de cea a ramurii în ansamblu.

6.

În tabelul următor sunt prezentate calculele unui auditor referitoare la câţiva indicatori-cheie ai

companiei Star Products; scopul fundamental al acestor informaţii este de a evalua riscul de blocaj financiar, dar şi alte concluzii relevante ale activităţii companiei:

Indicator

2006

2007

2008

2009

2010

Lichiditatea generală

2,50

2,43

2,51

2,26

2,08

Lichiditatea imediată

1,64

1,76

1,82

1,34

0,97

Raportul dintre profitul înainte de impozitare şi cheltuielile privind dobânzile

7,10

5,30

4,10

3,20

3,50

Viteza de rotaţie a creanţelor

5,60

5,40

4,10

5,50

4,20

Durata de încasare a creanţelor

72,60

80,60

105,20

83,10

108,20

Viteza de rotaţie a stocurilor

3,36

3,34

2,68

1,84

2,03

Durata de vânzare a stocurilor

108,30

107,80

133,90

195,10

172,60

Raportul dintre vânzările nete şi imobilizările corporale

0,67

0,69

0,73

0,64

0,68

Raportul dintre profitul din exploatare şi vânzările nete

0,14

0,15

0,16

0,14

0,13

Raportul dintre profitul din exploatare şi imobilizările corporale

0,09

0,10

0,12

0,09

0,09

Raportul dintre profitul net şi capitalul social obişnuit

0,11

0,10

0,10

0,06

0,05

Profitul pe acţiune (u.m.)

4,14

4,26

4,49

4,26

4,30

a) Ce informaţii suplimentare ar fi utile pentru evaluarea auditorului în ceea ce priveşte starea financiară a acestei companii?

b) Ce metode statistice veţi folosi pentru obţinerea acestor informaţii?

***

În cadrul analizei politicii salariale la nivel micro sau macroeconomic, în vederea unui audit al situaţiilor financiare sau social, se folosesc o serie de indicatori statistici.

O primă categorie de indicatori statistici vizează evoluţia fondului de salarii:

indicatori ai dinamicii: sporuri, indici şi ritmuri

indicatori ai efectului majorărilor salariale din anul precedent, (n-1) asupra anului în curs, n (efectul de report) – arată partea din creşterea procentuală a fondului de salarii în anul n faţă de anul (n-1) datorată majorărilor salariale din anul (n-1):

e

report

/

n n

1

F

dec n 1

12

F

n

1

indicatori ai efectului majorărilor salariale din cursul anului de analiză (efectul de nivel) – arată partea din creşterea procentuală a fondului de salarii în anul n faţă de anul (n-1) datorată majorărilor salariale oferite în anul n, independent de efectele creşterilor din anul precedent:

nivel F

e

n

/

n

1

n

F

dec n 1

12

7. În cadrul auditului vizând politica salarială la o firmă industrială, auditorului i s-au oferit

următoarele informaţii referitoare la calendarul majorărilor salariale din ultimii ani:

2% - la 1 septembrie 2008

3% - la 1 martie 2009

2% - la 1 decembrie 2009

1% - la 1 iunie 2010

Fondul de salarii pentru luna iulie 2008 a fost de 200 mii u.m. şi nici o creştere de salarii nu a fost

acordată în cursul lunilor precedente ale acestui an; nu s-au înregistrat variaţii ale efectivului de salariaţi în perioada analizată (2008-2010). Ce tip de analiză statistică este utilă pentru ca auditorul să evalueze corect impactul majorărilor salariale asupra evoluţiei fondului de salarii al firmei auditate?

Rezolvare

indicatorii dinamicii fondului de salarii în perioada de analiză:

Indicatorii dinamicii

 

2009/2008

2010/2009

2010/2008

Modificarea absolută ( (mii u.m.)

n n

/

1

)

97,402

73,469

170,871

Indicele dinamicii (

I

n

/ n 1

)

1,04

1,029

1,069

Ritmul dinamicii (

R

n

/ n 1

) (%)

4

2,9

6,9

Nivelurile absolute ale fondului de salarii pentru fiecare an din perioada de analiză sunt calculate astfel:

F

2008

F

2009

F

2010

 2001,0222001,021,0392001,021,031,021200   200 1,02 41600 816 2416

8

mii u.m.

408 1891,08 214,322 2513,402 mii u.m. 1071,612 1515,259 2586,871 mii u.m.

2001,02 1,0352001,02 1,031,017

2

2

indicatori ai efectului majorărilor salariale (din anul precedent sau din anul în curs):

indicatori ai efectului de report:

e

e

09/ report 08

10/ report 09

F

dec 08

12

200 1.02

1.01

200 1.02 1.03 1.02

12

F

08

F

dec 09

12

2416

12

F

09

2513.402

1.02

indicatori ai efectului de nivel:

e

e

09/ nivel 08

10/ nivel 09

F

09

2513.402

F

dec 08

F

10

12

F

dec 09

12

200 1,02

12

1.03

 

2586.871

 

200

1,02 1.03 1.02

12

1.01

Calculul acestor indicatori face parte din controlul gestiunii sociale; el se completează, pentru o analiză mai detaliată, cu determinarea, în aceeaşi manieră, a efectelor asupra evoluţiei fondului de salarii ale:

modificării în timp a efectivelor de salariaţi

schimbărilor în nivelurile de calificare ale acestora

modificării în timp a vechimii în muncă a salariaţilor.

A doua categorie de indicatori statistici utilizaţi în analiza politicii salariale la nivel micro şi macroeconomic cuprinde indicatorii de echitate internă:

salariul mediu ( s )

salariul median (

s med

)

raportul dintre salariul mediu şi cel median (

decilele salariale (

d 19

)

r

s

s

)

s med

rata ierarhiei salariilor (

r i

d

9

d

1

)

Aceşti indicatori vizează compararea ecartului (abaterii) între cele mai mici salarii şi cele mai mari salarii dintr-o companie, ramură sau economia naţională şi permit ierarhizarea salariilor la nivel micro, mezo sau macroeconomic.

),prin compararea nivelurilor celor doi indicatori

ai tendinţei centrale pentru salariile unei companii, reflectă repartiţia salariilor angajaţilor şi oferă informaţii despre posibilităţile de majorare salarială în cadrul companiei:

Raportul dintre salariul mediu şi cel median (

r

s

 

s 22200u.m.

I

I

I

I

50%

I

50%

I

 

s

min

s

med

17800u.m.

s

max

dacă

1

r

s

repartiţie omogenă a salariilor

ecartul dintre salariile angajaţilor este stabil

dacă

1

r

s

o minoritate de salariaţi foarte bine plătită tinde să crească

artificial nivelul salariului mediu din companie

dacă

r 1

s

o minoritate de salariaţi foarte slab plătită tinde să scadă artificial

nivelul salariului mediu din companie. Rata ierarhiei salariilor măsoară ecartul dintre decilele extreme (superioară şi inferioară):

este important pentru identificarea distanţei dintre angajaţii cu salariile foarte mari din companie şi cei cu salariile foarte mici din companie (de câte ori cei 10% dintre angajaţii cu cele mai mari salarii sunt mai bine plătiţi decât cei 10% dintre angajaţii cu cele mai mici salarii);

este utilă atât analiza în dinamică a acestor indicatori la nivelul companiei, cât şi comparaţia în spaţiu, cu valoarea indicatorilor la nivel naţional sau de ramură.

8. În cadrul unui audit social, o companie pune la dispoziţia auditorului următoarele informaţii cu

privire la grila de salarii a personalului său (a cărui vârstă medie este de 33 ani) pentru anul de analiză:

Nivelul

Ocupaţia

Efectiv salariaţi

Salariul mediu anual (mii u.m.)

Efectiv cumulat

ocupaţiei

1

muncitori

6

18

6

1

secretare

19

23

-

d

inf

25

2

agenţi marketing

31

35

56

2

tehnicieni

35

29

-

s

med

91

3

ingineri

16

48 -

d

sup

107

3

şefi servicii

5

75

112

4

manageri

3

90

115

Total

 

115

4088 (fond salarii)

 

Din surse independente, auditorul obţine informaţii referitoare la salariile medii anuale la nivelul economiei naţionale, pentru anul de analiză, dar şi indicatorii statistici ai echităţii salariale la nivel naţional:

Ocupaţia

Salariul mediu anual (u.m.)

Cadre cu funcţii de conducere şi specialişti cu studii superioare

58243

Profesii intermediare (studii medii şi postliceale)

29726

Lucrători şifuncţionari administrativi (studii medii)

20326

Muncitori (studii primare)

21359

Indicatori naţionali

 

Salariul mediu (u.m.)

22193

Salariul median (u.m.)

17802

Raportul dintre salarii

1,25

Decila inferioară (u.m.)

12055

Decila superioară (u.m.)

35513

Rata ierarhiei salariilor

2,9

Evaluaţi, din punctul de vedere al auditorului, politica salarială a companiei analizate, cu ajutorul indicatorilor statistici ai echităţii salariale.

Rezolvare Indicatorii statistici ai politicii salariale a companiei, calculaţi de auditor, sunt prezentaţi în tabelul următor:

Indicatorii companiei

Salariul mediu (u.m.) -

4088000/115

35548

Salariul median (u.m.) 115/2

=57,5

29000

Raportul dintre salarii

1,23

Decila inferioară (u.m.) – 115*0,1 =11,5

23000

Decila superioară (u.m.) –

115*0,9=103,5

48000

Rata ierarhiei salariilor

2,09

Pe baza acestor indicatori statistici şi a comparaţiei cu nivelurile lor naţionale, auditorul evaluează astfel politica salarială a companiei:

salariul mediu în companie este net superior celui naţional (cu 60% mai mare);

pentru patru dintre categoriile profesionale ale angajaţilor companiei salariile depăşesc media naţională: manageri, şefi servicii, agenţi marketing, secretare; categoria tehnicieni este plătită la acelaşi nivel cu media naţională iar două categorii profesionale, ingineri şi muncitori sunt plătite sub media naţională (diferenţele nu sunt foarte mari iar personalul companiei este foarte tânăr);

repartiţia salariilor din companie este măsurată prin raportul dintre salariul mediu şi cell median; nivelul de 1,23 al acestui indicator arată că personalul foarte bine plătit al companiei (manageri şi şefi servicii) tinde să crească artificial media salariului pe companie;

rata ierarhiei salariilor, de doar 2,09, se situează sub nivelul naţional; persoanele cel mai bine plătite au salariul de două ori mai mare decât cele plătite foarte slab. Concluzia finală: politica salarială a companiei auditate este atractivă.