Suferinte pancreatice Teste uzuale Amilaza serica e primul test facut - pentru diagn.

. unei pacreatite acute , cronice acutizate , mai putin pt.cancerul de pancreas. izoenzime : P pancreatica creste in mod specific. S in alte suferinte : cetoacidoza diabetica , intoxicatie acuta etanolica , postoperator afectari ale gl.salivare. Amilaza mai exista in : ficat , gl.salivare, intestin subtire , rinichi. Poate fi secretata de tumori : carcinom bronhopulmonar ,ovarian , esofagian . Cand se recolteaza sg.pentru dozarea amilazei serice trebuie stiut ca : 1.in primele ore creste ascendent 2.are un platou intre 24h => 3-4 zile. 3.are 2-3 zile de coborare. Un test pozitiv nu confirma o afectare pancreatica.Se mai poate doza in urina , ascita si lichid pleural.Afectiunea pancreatica acuta poate fi o complicatie a ascitei , pleureziei. Lipaza serica are specificitate de 99% pt.suferinta pancreatica. Tripsinogenul seric : secretat doar de pancreas : se modifica in afect.pancreatice acute si cele cronice. E caracteristica triada : - elastaza leucocitara (prognostic pt.pancreatita acuta) - prot. C reactiva - tripsinogen seric crescut. 1.Teste Rx : Rx pe abdomenul gol (simpla) arata multe semne , ca : 1.ansa santinela , distensie a colonului transvers. 2.nivele hidroaerice 3.opacitate la niv L2 mase tumorale care dau imagine fluu. In pancreatita cronica : sub diafragm , calcificari rar , dar patognomonic 2.Tranzit baritat Arata o deplasare si largire a cadrului duodenal , stomacului. Sau amprenta la niv duodenului , in forme de E (in neoplasmele de cap de pancreas) 3.Echo Arata zona de edem , posibile calcificari si formatiuni cu aspect tumoral (cand diam e > 2-3 cm).Poate discerne o litiaza biliara , cauza a pancreatitei. Obezitatea , distensia abdominala , ex.baritat pot da rezultate false echografice. 4.Avantaje nete au CT , RMN aducand date despre localizare cat si despre omogenitate, densitate , etc. 5 Arteriografia. arterei mezenterice superioare , a celei celiace = utila preoperator in cancerul pancreatic , pt precizarea corecta a irigatiei str. 6.Colangiopancreatografia retroendoscopica. 7.Biopsia pancreatica (mai putin folosita). Teste ale functiei exocrine pancreatice 1.Test la secretina 2.Testa la secretina + colecistokinina 3.Test la bentiromid. 1.Secretina = stimul al secretiei pancreatice, determina primordial o secretie pancr.bogata in bicarbonat. Se face tubaj duodenal , de injecteaza secretina , apoi se recolteaza sucul pancreatic (se noteaza volumul recoltat in timpul corespunzator) si se dozeaza apoi bicarbonatul. In distructiile pancreatice vol. E redus , componente reduse.Pentru ca modificarile sa fie notabile , masa pancreasului exocrin tb sa fie insuficienta in proportie de 70%. 2.Colecistokinina stimuleaza secr.pancreatica bogata in enzime apoi se masoara vol , bicrbonatul , enzimele.

3.Bentiromid polipeptid sintetic , administrat peros se digera ; la nivelul enzimelor pancreatice , chimotripsina il desface in 2 componente , una din ele fiind PABA => va fi absorbita si eliminata apoi renal.Se recolteaza urina si se dozeaza PABA in urina. 4.Masurarea produsilor de digestie intraluminala => examinarea unei mostre de materii fecale .Normal avem : - fibre musculare nu sunt > 10 /camp microscopic. - grasimi nu sunt > 100 pic/camp. - azot fecal , nu e > 2,5 g/24 h Pancreatita acuta Inflamatie acuta a pancreasului exocrin de intensitate variabila de la forma edematoasa pana la cea necroticohemoragica hemoragica care evolueaza cu vindecare in totalitate sau spre cronicizare. Cauze : 1.litiaza biliara 2.ingestia acuta de etanol. 3.postoperator. Alte cauze : 1.postmedicamentoasa (AINS , contraceptive estrogenice). 2.infectioase 3.metabolice 4.suferinte organice (colagenoze) 5.sarcina si DZ (incerte) 6.pancreas malformat (septat) 7.20-30% sunt pancreatite idiopatice. La nivelul pancreasului exocrin are loc un dezechilibru intre enzimele proteolitice si factorii neutralizanti.Odata ce ajung in sange , aceste enzime ajung in diverse organe : stomac , intestin , colon , miocard , creier , plaman . Acest val enzimatic se autolimiteaza sau se epuizeaza resursele pancreatice, fie factori de feedback sunt insuficienti. Se produce autolimitarea secr.pancreaticein 10-14 zile cu repaus in primele 2-3 zile. Varianta tipica de pancreatita acuta se manifesta clinic astfel : 1.durere in hipocondrul stang , etaj abdominal superior. 2.durere in centura , lombar ; poate iradia si in umarul stang , intregul abdomen hemitoracele stg; durere de intensitate crescuta , greu suportata de pacient ; Poate fi indusa de etanol , pranzuri bogate .Durerea se accentueaza cu extensia coloanei , ameliorata depozitia ghemuit. Pot exista varsaturi frecvente pana la incoercibile ; pac e suferind , anxios , subfebril , cu tensiune scazuta pana la colaps , transpirat , agitat. Pacientii pot fi subicterici , pot prezenta noduli subcutanati rosi violacei . Pot avea tulburari respiratorii cu dispnee , raluri bronsice , murmur vezicula abolit sau existenta unei pleurezii stangi (frecvent). Abdomenul e sensibil la palpare , hipersonor ; prezenta unei coloratii albastruie periombilical = hemoperitoneu si pe flancuri verde brun (semn f.grav).Pacientii pot avea tulburari de ritm cardiac.In contextul acestui tablou clinic se dozeaza amilazele serice si totale urinare.Din lichidul pleural , ascita lipaza serica. Hematocritul e de 50%; putem avea o hiperglicemie tranzitorie ; hipocalcemie. Transaminaze crescute , fostaza alcalina e crescuta , LDH crescut , albumine serice scazute , hipertrigliceridemie .EKG prezinta tulburari de ritm , fibrilatie atriala.Aspectul e asemanator cu IMA. Investigatiile imagistice prezentate stabilesc dgn. Diagnosticul diferential se face cu : 1.ulcer perforat gastric sau duodenal. 2.ocluzie intestinala mecanica 3.infarct intestinal 4.colica renala stanga 5.IMA

6.anevrism disecant de Aorta abdominala 7.vasculita , colagenoza in pusee. 8.sarcina tubara rupta , 9.pneumonie bazala stanga 10.cetoacidoza diabetica. Criterii de risc , prognostic A.Initiali 1.varsta > 55 ani ; debut cu hipotensiune 2.decelarea anom.pulmonare 3.palparea unei mase abdominale , existenta unui lichid hemoragic. 4.LDH > 350 UI/l , leucocitoza (15.000) , GOT > 250 UI/l. 5.hiperglicemia la debut > 200 mg/dl. B.Factori de risc ai primelor 24-72 h. 1.Ht < 30% 2.hipocalcemie < 8 mg/dl 3.albuminemia < 3g /dl 4.evolutie cu cresterea ureei sanghine ; necesitate crscuta de lichide , coloizi pt.a mentine ech.hidroelectrolitic. 5.sdr. de detresa resp. , hipoxemie. Tratamentul 1.repaus digestiv absolut 2-3 zile. 2.intubatie nazogastrica se extrage cat mai mult suc gastric (dat.unui feedback +). 3.antialgice (scaderea factorilor de stress) cu algocalmin , mialgin ; dar nu morfina (contracta sf.Oddi). - piafen , fortral , se hidrateaza pac , se perfuzeaza cu cantitate sufic.pt a mentine ech.hidroelectrolitic in limite normale. Se actioneaza cu anticolinergice de tip atropina , insa pot tahicardiza , accentua ileusul paralitic, dau glob vzical. TRASILOL mec.antienzimatic (utilizare redusa). IZOPROPRAMIDA, SOMATOSTATINA Antisecretorii gastrice : de folosit inhibitorii de rec H2 cat si cei de pompa de protoni. Antibioticele nu au eficienta reala folosite demble ; au indicatie electiva pt. complicatiile supurative. AMPICILINA , CEFALOSPORINE + GENTAMICINA (le creste eficienta) sau TIENAM. Se intervine chirurgical dupa stabilizarea pacientului.